Page 3 - Activitatea_1904_04_16
P. 3
Nrul 16 ACTI VITATEA Pag- 3.
îmi ridic cuvântul, că nu mă ascund sub în rândul trecut, că postul de director la că nici decum nu va fi favorabilă pen Măcel la Aleşd (Bihor). Partidul
masca vre-unuia dintre concurenţii nefavori- «Furnica* s’a încredinţat celui mai înzestrat, tru Dl prot. Kosuthist a voit să ţină Duminecă întrunire
saţi de soarte. ear’ alesul abia are doi ani de praxă de con Dar’ înzădar s’a svercolit dl pro- publică. Socialiştii au zădărnicit ţinerea adu
Ceea-ce m’a îndemnat să îmi ridic deja tabil şi câţiva ani de praxă de funcţionar top. căci petrecerea, abstrăgend dela nării. In urma aceasta s’a născut ceartă în
pe atunci cuvântul în direcţia despre care e de bancă, în calitate de funcţionar de a cele materiale, totuşi a succes. Şi pe tre socialişti şi gendarmerie. Un socialist a
vorba, e faptul că direcţiunea institutului doua mână. Mi-a venit lucrul, curios pentru-că când D-Sa a câştigat numai odiul tu tras un gloţ în sergentul gendarmeriei şi lo
«Furnica* a ales de director executiv pe o astfel de cualificaţie, în raport cu atâtea turora din causa purtării D-Sale, dlui vit în inimă căzu la pământ. Gendarmeria a
unul dintre cei 5 recurenţi la acest post, multe altele superioare în ceea-ce priveşte C. P o p e s c u i-a crescut stima şi dra tras în mulţime. Au rămas 20 oameni morţi
ear’ alesul — între împrejurările descrise de durata de praxă şi cadrul de independenţă gostea faţă de el înaintea tuturora apoi şi 46 răniţi. — Şcoala socialiştilor, de care
mine în rândul trecut în «Tribuna* — nu între cari candidaţiuni s'a validitat — nu i-a mai câştigat, şi dacă nu chiar o tot românul să fugă!
e cel mai cualificat dintre reflectanţi. Apoi formează obiect de raritate şi totdeodată le cununa, totuşi barem vr’o câteva frunze
destul a fost atât să scriu că actualul con gitimare pentru-ca cineva să o poată trece de lauri pentru-că cele 2 cântări. —
tabil al institutului «Furnica* a căzut la ale intenţionat drept un «corb alb*. i>Eu mă duc codrul rămâne« cor băr. Serate de-ale meseriaşilor români.
gere faţă de un «adiot*, pentru-ca «Re Sub impresiunea astorfel de conduşii de I. Murăşianu şi »Răsunetul Ardea
vista Eco nom ică«, prin un corespondent am dat apoi txpresiune părerei mele, că lului*. cor mixt de I. Vidu, au fost
al ei, să mă timbreze în Nrul 11 a. c. de motivul principal, că la un astfel de post executate cu mult sentiment şi cu pre- Şedinţa literară a 3-a, ţinută la 31
un — «tendenţios* şi «interesat*. — Mai însemnat au recurs numai 5 indivizi, dintre cisitate, care a dovedit cât de bine ştie Martie n., în localităţile «Reuniunei sodalilor
târziu apoi când vechiul şi actualul contabil cari cel mai bine nimerit ales abia are cuali- dl P ope s c u să-’şi împlinească într’a- români din Sibiiu*, cu tot vântul năprasnic,
al institutului «Furnica* în Nrul 13 a. c. al ficaţia de mai sus indicată, este a se căuta devăr greaua sarcină de dirigent. Dl ce a domnit în acea zi, a întrunit 85 per
aceleiaşi reviste dă o declaraţie prin care la modestia tuturor acelora cari n’au îndrăz Alex. Schuster cu cele 2 cântece ne-a soane. Cum ne găsim în timpul, când insti
declină dela sine ori-ce amestec în svonurile nit a concura dar’ pentru aceea au cel puţin înviorat inima şi ne-a făcut să ne ui tutele de credit şi econnmfi îşi ţin adunările
generale, în cari dare de samă îşi fac des
lansate publice, «Revista Economică*, sim- aceiaşi cualificaţie ba poate sunt chiar mai tăm puţin de năcasurile lumii. pre lucrările săvârşite şi despre spriginul
ţindu-să astfel autorizată pentru a lua însăşi remarcabili. _________ (Va urma.) Sferşindu-se partea musicală a ur ce-’l dau celorlalte aşezăminte culturale, pre-
cuvântul, susţine pe lângă toată suverani mat teatru predându-se drama în 4 sidentul Reuniunei V i c t o r T o r d ă ş i a n u ,
tatea posibilă aceleaşi lucruri pline de nea Producţiune musicală-teatrală în Deva. acte de A. Popp »Paza maicei sfiinţe«, basat pe 2 notiţe ziaristice, insistă asupra
devăr şi meşteşugite, pe cari eu subscrisul în care toate persoanele s’au achitat jertfelor băneşti, ce banca săsească «Spar-
In 11 Aprilie, a doua zi de Paşti, cassa* din Sibiiu le aduce pe altarul cultu-
am căutat să le combat dela început prin a aranjat corul bis. gr.-or. din Deva o bine de rolele ce le-au avut. rei poporului săsesc. Arată cum această
«clicism* şi »d spo t ism«, dar’ pe cari bancă, alcătuită din cuote de câte 5—10 fl.,
e
producţiune musicală-teatralâ împreu A urmat apoi dans, care a decurs
— un angagiat al puterilor despotice —, în restimp de ceva peste 50 ani de exis
nată cu dans, care moralminte a suc cu o animaţie mare până în zori. Cua-
caută să le presinte Iumei şi acum drept tenţă, a avut peste 3 milioane câştig curat,
ces pe deplin. Cu atât mai reu a suc drilul prim a fost dansat de 36 părechi.
exemple de corectitate, loialitate, dreptate şi din cari numai puţin de un milion şi jumă
ces îns6 în privinţa materială şi aceasta Zorile dimineţii se iviră când s’au des tate coroane i-a dat spre scopuri culturale
conştienţiositate, cu cari nu mă pot însă
e a se atribui Dlui protopresbiter G. părţit. x . Y. şi de binefacere. Ea astăzi are avere proprie
împăca.
Romanul, care nici decum n’a spriginit de peste 55 milioane cor. Sub înţeleaptă
Să vedem adecă de ce a fost vorba? conducere a actualului ei director Dr. C.
aceasta intreprindere a corului bis. a
Lucrul stă astfel. Direcţiunea institutului cărei conducător a fost simpaticul şi Wolf, om cu vederi largi şi cu multă dra
«Furnica*, în puterea noilor disposiţiuni ale NOUTĂTI goste pentru toate afacerile de interes ge
de toţi iubitul paroch din Deva Dl __________________________________ ?__________________ neral săsesc, aceasta bancă continuă a aduce
statutelor modificate într’acolo ca să aibă in Cornel Pope seu, despre care după- noue şi noue jertfe şi pentru promovarea
stitutul pentru viitor un director executiv, a cum îmi aduc aminte, s’au mai scris şi A sistenţă m ilita ră . Duminecă îna clasei de mijloc, dovadă faptul, că hotărîre
deschis concurs, conced şi eu. A împlinit inte de amiazi a fost trimisă o companie a luat să dea împrumuturi dela 600—1000
cu altă ocasiune multe lucruri bune şi dela reg. 64. ca asistenţă contra resvretiţilor
adecă o formalitate pentru ochii lumei pen cor. fără interese, replătibile în 10 ani, ace
folositoare în preţuitul D-voastră ziar, slujbaşi dela căile ferate în Petroşeni, cărora
tru-ca apoi la îndeplinirea actului de alegere s’au alăturat şi lucrătorii din minele de căr lor meseriaşi harnici şi cruţători, cari voesc
şi care de fapt e un bărbat foarte ac să devină de sine stătători (măestri) în Si
să poată fi scuzată faţă de ori-ce protestări buni. Pentru transportarea miliţiei s’au acui-
tiv şi dornic de muncă. Din contră dl biiu şi cari şi până acum dovadă au dat
şi insinuări de natura celor cu «clicismul* protopresbiter înainte de petrecere cu rat trăsururi cu cai. După amiazi s’a trimis despre dorul lor de cruţare, depunându-’si
bunăoară. Alegerea a urmat după multe sfor vre-o câteva zile, a ţinut de compătibil o altă companie la Hunedoara şi o a treia de cel puţin un an economiile la numita
ţări în sinul direcţiunei abia în a doua şe la Ilia-mutăşană. Adevărată stare de asediu bancă. Asemenea împrumuturi a hotărît să
cu demnitatea D-Sale de a umbla pe Unde vom ajunge ştie numai bunul D-zeu.
dinţă când — luând apoi parte activă şi o dea şi industriaşilor lipsiţi de mijloace, pen
la unii dintre fruntaşi şi a vorbit cu tru procurarea maşinilor şi motoarelor, de
notabilitate de înălţime o'ympică, care dela
epitropii bisericii îndemnându-i, după- Nenorocire peste nenorocire a cari au trebuinţă în atelierele lor. Prin vota
prima şed nţă a întârziat a participa — să
cum sunt informat, ca s6 nu meargă ajuns pe familia Franz Lang din Orăştie. rea acestor împrumute, dar’ mai ales prin
zice că prin terorizări la adresa membrilor Sunt abia cinci săptămâni de când soţia crearea alor 10 stipedii de câte 100 cor.
la aceea producţiune, fiind-că Dl C.
drn direcţ une a stors voturile acestora pen Popescu, conducătorul corului şi a- acestui neguţător de bun nume, membru în pentru elevii meseriaşi harnici, cari cerce
tru candidatul seu: actualul ales director al ranjatorul producţiunii, n’a insinuat o direcţiunea „Vorschuss-Verein“-ului de aici, tează şcoala orăşenească a elevilor-meseriaşi,
«Furnicei*. A urmat apoi în foi resultatul a repausat în urma unui morb grav. La 2 «Sparcassa* dovadă a dat de înţelepciunea
Dlui protopresbiter, cerându-i permi săptămâni arde casa unde şedea împre cu care lucrează la chiar basa clasei de
alegerii, avizându-se lumea că dintre cei 5
siunea, ca s6 se aranjeze ori ba aceasta ună cu trusoul fetei sale fidanţate, acăruia mijloc. Când mintea meseriaşului luminată
reflectanţi la postul de director a fost ales căsătorie fu amânată în urma doliului fami va fi, în stare va fi să-’şi poarte în mod ra
producţiune, ear’ pe invitări, dintre cari
actualul, de următoarele poziţii sociale elup- liar. Bărbat de cinste, neguţător solid şi ome- ţional meseria şi în stare va fi să-’şi agoni
în primul rând Dlui prot. i-s’a trimis,
tate în viaţa sa de mai înainte : «Fost prim- neţ cu muşterii, cari constau mai cu seamă sească şi averea neapărată pentru susţinerea
a scris că venitul curat este deşt, pen din ţărance, a fost cuprins de o melancolie independenţei şi concurenţei. Conducătorii
comptabil, (din parte-mi notez comptabi),
tru scopuri filantropice. Notez, că acest şi duioşie nemărginită şi fără privire la cei «Sparcassei* şi înţeleptul ei director Wolff,
pentru-că numai unul era pe vremea aceea)
scop filantropic a fost procurarea unui 5 prunci cei avea dintre cari abea unul era pildă vie ar trebui să fie şi pentru conducă
la «Bocşana*, şi funcţionar ulterior la fraţii rend de vestminte nouă bisericeşti pen aşezat ca funcţionar la oficiul de dare în torii aşezămintelor noastre de acest fel. Mai
«Adler din Braşov, o întreprindere de bancă*. tru al 2-lea paroch din Deva. Aceea, Făget, lăsând toate în bună-ordine şi pre multă bunăvoinţă şi puţină desbrăcare de
Din parte-mi adaug că a mai fost func că Dl prot. n’a voit să participe la parat înainte cu zile, Marţi dimineaţa la 6 interese egoistice, personale şi materialistice
ore s’a dus în cimiterul ev.-lut. şi aşezat pe şi causa economului şi a industriaşului nos
ţionar şi la Zănescu din Braşov, o afacere aceasta producţiune nu ne-ar fi durut mormântul soţiei sale, cu care a trăit în tru, cari sunt susţinătorii institutelor noastre
de marfă. mult, dar’ că s’a dejosit la rola aceia, bună-înţelegere, şi-a tras un glonţ în cap. In de bani, — va putea să ajungă la înflorirea,
Cetind eu resultatul alegerii din mai de a îndupleca pe alţii să nu vinâ) urma epistolei lăsate des-de-dimineaţă pe spre care nisuesc concetăţenii noştri Saşi.
-fie foi, cu notiţa corespondentului, de «cel aceasta faptă cred că tot omul cu masă, a fost aflat de însăşi fata sa pe mor Tractamentul, de care împărţesc o samă din
mântul mamei sale cu craniul sfredelit de ai noştri şi anume din cei sus puşi pe me
mai cualificat în toată privinţa*, mi-a venit mintea sănătoasă o va şti judeca după glonţ. A mai chinuit până la 2 ore după seriaşul şi economul nostru şi căuşele aces
oareşi-cum curios lucrul, precum spus-am şi meritul ei, ear’ judecata aceia desigur amiazi când apoi şi-a dat suflerul. Tot pu tora, nu este de natură de a promova afa
blicul a fost cuprius de jale pentru cei ră cerile noastre de interes general.
maşi fără ocrotire. Frânez Lang era cam în (Va urma).
Dela o vreme, ţăranul cu care venisem, câne, nimerit tocmai in nas de glonţul puştii
etate de 56 ani. A trăit în referinţe regulate.
de frică poate şi el sau plictisindu-se în stîr- bătrânului.....
şit de situaţia în cire ne găseam, luă cânele Marinarul după câte-va minute de tă
şi-'l aruncă afară pe uşe. cere, încheiă :
Cânele imediat se linişti. Câtăva vreme — Şi vă spun drept, ca aşi vrea mai
nu se mai auzi nici un sgomot pe afară. bine să trec de câte va ori prin toate peri
Dar’ de-odată rămaserăm toţi, ca împe- colele prin cari am trecut, decât să mai am Cine cutează câştigă!
triţi. Afară umbla cineva pe lângă zid, cercă odată, numai odată în vieaţă momentul ne
la uşe, pleca iarăşi, şi apoi iarăşi se întoarse, închipuit de îngrozitor, când auzii detunătura
iarăşi cerca la uşe.... Apoi, spre culmea puştii bătrânului şi când glonţul nimeri acel Cumpăraţi losuri a loteriei de clasă dela
spaimei noastre, văzurăm la fereastră un cap, cap urît din fereastră....
cu doi ochi, cari străluceau şi a cărui gură Trad. din limba francesă
se silea par’că să vorbească ceva.... de g£z a kergsedi
Braşov, 1904. Stelian. neguţător de specerie şi trafica în Orăştie, Piaţa mare, casele dini G. Bac in,
O îngrozitoare descărcătură de puşcă
se auzi atunci, bătrânul din casă împuşcase. Costul losurilor originale de clasa I. este
In acel moment săriră cei doi tineri şi bari pen tru 1/2 . . . . cor. 6’-
cadară fereastra şi uşa. pentru 1/8 .................cor. l ’SO
Şi vă jur, că în momentul când am » 1U .................» 3" „ 1 întreg . „ 12’-
auzit detunătura de puşcă, la care eu nici Frunză verde Se pot lua in primire ori-şi-când.
nu mă gândeam, mă spăriaiu aşa de tare şi Cine-o crede.
mi-era aşa de frică, că tremuram tot şi mă Că inimioare îmi plânge
Cu lacrimi de sânge.
mir cum de n’am căzut mort.
Că s'a dus tragerea: la 17 şi ÎS Uytaiu 1904.
Rămaserăm până dimineaţa, nebuni de Şi s’a tot dus
spaimă, de groază, de frică. Nu vorbeam nici Puicuţa mea tot în sus, Soliditatea firmei dlui Kercsedi ofere garanţă şi o recomandăm,
un cuvânt, nu ne mişcăm. Stăm, ca înţepe Şi n’apoi nu s’o întors.
Bate Doamne-un criveţ mare cruţând spesele poştale cu alte firme!
niţi, ca şi când n’am fi mai avut viaţă în noi.
S i mi-o întoarcă din cale,
In sfârşit, cu sosirea zorilor dimineţii, Lacrimile si le perd
îndrăsnirăm să deschidem uşa. Sub fereastră, S’o tot pup si s'o desmerd.
întins mort pe pământ, zăcea misteriosul
