Page 1 - Activitatea_1904_05_17
P. 1
Anul IV. O răştie, 5 Maiu a 1904- Nr. 17
ABONAMENT:
IN SERTIUN I: Pe an 6 coi. pe 1/i an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
Pentru România şi strtinfctate:
redacţiei şi acelea nu să îna
Pe an 16 franci.
poiază.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
REDACTOR RESPONSABIL:
A p a re în fie c a r e Jo i.
EDITOR, PR O PR IETA R Ş I ŞEF-RED A C TO R:
L a u r i a n B e r c i a n
D r. A u r e l M un tea n
■TE"» ■ . . ___ ~ 1 ..-----------------------------------------------
Din viaţa noastră Mocioni, ridică prin *Albina* steagul ei şi de a-şi aroga dreptul de censură zeşte şi străluceşte, aşa se adune ei
cultivării şi luminării poporului român. absolută asupra lor*.. din tot corpul naţiunei, din poporul
naţională şi culturală. român întreg, schinteile spiritului public
Pentru mai bună caracterisare a Programul politic al »Albinei« să
şi să le concentre spre un scop moral,
înaltelor idei şi sentimente de cari au expiră în: »dorinţa de a mijloci stato-
loial şi naţional comun*.
— P resa noastră. — 'ost şi sunt conduşi membrii acestei rirea unui adevirat program naţional,
IV. 'amilii aşa zicând providenţiale pentru adecă, prin cercarea şi consultarea scru Spiritul facţios şi perversitatea nu
puloasă şi fidelă a sentimentelor, pă se găsesc nicăiri în «Albina* nici do
poporul nostru, lăsăm sâ urmeze câ-
înfrângerea monarchiei noastre pe rerilor şi intereselor poporului nostru«. rinţa de a căuta cearta cu luminarea,
te-va cuvinte din numărul prim .al
ţ&rmii Elbei şi în Bohemia, la Sadova
»Albinei«. După ce am reprodus în cele de deşi «Albina* încă îşi avea rivalele ei,
şi perderile din Italia au fost momente
«De mulţi ani nutrim dorinţa şi sus momentele principale din programul «Gazeta Transilvaniei*, «Federaţiunea*,
binevenite pentru schimbarea echilibru
planul de-a înfiinţa o toae publicistică fruntaşilor conducători, trebue să cău «Concordia*, «Orientul Latin*, «Tele
lui politic intre popoarele monarhiei.
ca organ naţional nedependent şi liberal, tăm dacă în timpul celor 10 ani de graful Român*...
L a rana causată pe corpul unitar al
pentru toate interesele întregului po existenţă »Albina« abâtutu-s’a vr’odată Urme de certe şi calumniări între
monarchiei, compatrioţii noştri s’au gră
por român o foaie naţională adecă gene dela programul seu, dacă sub primul fraţi -nu găsim, flind-că propagarea aces
bit să-i aplice pausament.
rală; de multe-ori am fost foarte aproa redactor răspunzător Giorgiu Popa, sub tei boale a fost reservată timpurilor
Drept aceea fiind luaţi de medici
pe de realisarea acestui plan al nos alt valoros fruntaş Vincenţiu Babeş, sau ulterioare; a fost reservată secţiei scrii
de casă ai curţii imperiale a trebuit să
tru, dar’ împrejurări şi respepte mult sub conducerea lui Ioan Ciocan, actua torilor de rea credinţă, cari lucrau cu
urmeze transaeţiunea: faimosul pact
cumpănitoare, când de una, când de lul profesor de română la universita doi bani în trei pungi sau după pro
dualistic dela i86j , care graţie şi in-
alta natură — întreveniră tot de atâ- tea din Bpesta «Albina* ar fi abătut gramul » Tribunei* «... şi vom da toată
tervenţiunilor lui Bismark durează până
tea-ori spre a ne împedeca....* câmpii ? silinţa si discredităm înaintea poporu
de present.
După ce constată, că multe din Nu pot expune întreg materialul lui pe toţi aceia, cari ar fi voind si
Condiţiunile de prosperitate ale
tre împrejurările şi momentele cumpă din colecţiunea de pe 10 ani, afirm negoţieze în numele Românilor...*
poporului nostru şi atunci au fost unele
nitoare nici astăzi (adecă la 1886) nu însă că «Albina* interesându-se atât *
dintre cele mai nefavorabile. In starea
sunt mai favoritoare intreprinderei, iluş de causa noastră din monarchia Aus-
chastică fruntaşii noştri nu se puteau O altă intrepidă şi entusiastă to
trii fruntaşi subsemnaţi accentuează ur tro-Ungară, cât şi de a fraţilor de peste
orienta în privinţa paşilor de făcut. varăşă de luptă pentru deşteptarea şi
mătoarele momente ce le vor observa Carpaţi, cari treceau prin grele încer
Să ioe parte la dieta ţferii sau s6 apărarea drepturilor poporului român, a
— şi de fapt le-au şi ţinut în redactarea J cări — divanurile ad-hoc, detronarea
se pună în pasivitate. fost «Federaţiunea* distinsului profesor
foaei: »Noul organ are si fie devotat lui Cuza, aducerea lui Carol şi până în
Fruntaşii erau abătuţi, poporul universitar Alexandru Roman. Cu mult
mai pe sus de toate causei române na ajunul răsboiului de independenţă —
avea lipsă de conducători conştii, avea mai mult pronunţată în sentimentul na
ţionale — mai întâiu si fie ridicat a apărat cu multă demnitate şi energie
lipsă de lumină şi educaţiune socială ţional, încălzită de o ăsuberantâ putere
peste veri ce partide şi provincialism; pe causa poporului român. Timpul cât a
şi politică. Acestei mari lipse earăşi de viaţă * Federaţiunea* se înalţă In-
numai presa avea s£-i vină într’ajutor. lângă aceasta si fie scutit d e p d tim e , apărut în Viena apoi în Budapesta «Al tr’un fermecător roşu-galben-albastru în
Cu un an înainte de intrarea erei de prejudeţe şi cu deosebire de preo- bina* a confirmat dorinţa expusă în cât trecea de intransingentă. Şi ser-
dualiste, aproape, pe timpul bubuitului cupaţiuni confesionale şi de ori-ce res programul ei: »Un organ neangajat şi manul Alexandru Roman şi-a plătit
tunurilor la Sadova apare în Viena la pepte particulare....* Ear’ mai în jos nepreocupat de părerile cutărei partide, entusiasmul naţional depus în coloanele
se zice: »Foaia noastră se va feri de organ între marginele legeî şi ale loia
27 Martie v. »Albina* salutând din foaei sale cu un an de temniţă indu
nisuinţele de a impune, de a dicta opi- lităţii — pe cât mai liber şi libe
capitala împărătească poporul român rată din 18 Ianuarie 1870— 1871 18
cu emoţionatele cuvinte: »Câristos a niunea şi judecata sa, politica indivi ral, în care simţul şi spiritul naţiu Ian. în Vaţ pentru *Pronunţamentul
duală, naţiunei întregi ca decisivă şi nei întregi să-’şi afle expresiunea şi
înviat«. dela Blaj*.
Iluştrii fruntaşi ai poporului român: infalibilă, de a făuri şi pe sine re răsunetul seu curat şi genuin, care pe
A gfreiu Mocioni, Antoniu Mocioni, giile de conduită, programe formale cum lintea optică adună razele soare înalta însufleţire ce încălzea inima
pentru naţiunea întreagă şi toţi factorii lui într’un centru sau punct ce încăl lui Roman să vede şi din cuvintele cu care
Georgiu Mocioni şi Dr. Alexandru
Intr'aceste regele recules din surprinderea sa odată că nenorocirile s’o ajungă ca de două
cât revoltat, asistă din tundul ascunzişului
FOI ŞO AR A seu, la reproşele furtunoase ale celor doi şi binişor instruat, depărtă de-odată frunzişul zile. înşelată de Seeta, înşelată de Ashrabad
complici: şi înainta spre îndrăgostiţi. afurisitul de tatăl seu nu se mai cunoştea
în amărăciunea sa. Numai de un lucru era
»Nu, gemea Mahranea, nu Ashrabad, Un ţipet eşi de-odată din piepturile vi
FEMEEA ŞI TIGRUL domnia-ta nu mă iubeşti. D-ta eşti mândru novaţilor. Ashrabad îngenunchiat, cu fruntea încredinţată, că cu toate bfinuelile tl adora
prosternată spre pămănt se aştepta ca regele pe Ashrabad şi că încearcă tnzftdar ca să-l
de a fi iubit de o princesă. Dar’ în jurămin
— + c > — mântuească.
tele d-tale de amor, nu ai fost nici când să-l străpungă cu spada ce o avea de lăture.
(Urmare din Nr. 15). sincer. Duplicitatea d-tale mă îngrozeşte şi Mahranea între aceste, acoperea cu sărutări Inoptându-se, regescul ei tată trimisa
mâna dreaptă a regelui, împedecându-1 astfel după ea să vină tn sala tronului.
Soarele încă nu străbătuse prin norii în cât priveşte pe Seeta...
de a-şi duce mâna la armă. Incungiurat de elita consilierilor sei,
roşiatici a: răsăritului şi Mahranea se afla «Princeasă protestă ura Ashrabad, te or
deja la locul ei, la intrarea boscheei stufoase. beşte şi atâta jaluzie e nedeamnă de inima «Tată dragă, zise Mahranea suspinând, monarchul şedea nemişcat. îşi recâştigase
In graba sa de a revedea şi întreba pe Ash- voastră regală. Seeta, d*ta ştii, a văzut lu nu-ţi îndrepta mânia spre Ashrabad. El este seninătatea. Vorbea domol, greu: «Fiica
rabad, ea negligase de a lua, la eşirea sa mina zilei în acelaşi sat, ca şi mine. Părinţii cel mai leal dintre toţi supuşii d-tale, cel mai mea, declară regele, te-am chemat la pietoa-
din palat cele mai elementare precauţiuni. noştri trăiau ca fraţii. Noi am fost prietini în viteaz dintre toţi soldaţii, cel mai fidel din rele tronului ca să-ţi împărtăşesc pedeapsa
tre toţi servitorii d-tale. Singură fica d-tale ce am aflat o de meritată pentru crima ce
Dar' şi regele, care din spre sară, pu toată bună vremea. Ce vinovăţie poate fi in
e vinovată. Eu l’atn încurajat pe Ashrabad am descoperit-o astă dimineaţă. Fiind greşala
sese sub pază strinsă pe fiica sa, aflase dela un aceasta, ce poate fi suspect în aceea, că
să-mi descopere amorul seu. Eu l’am adus d-tale publică, vrem ca şi reparaţiunea să fie
spion numai decât despre aventura princesei. ne-ai surprins eri întreţinăndu-ne t D-ta eşti
în acest loc. Reservă numai pentru mine pe publică*.
Se îmbracă în grabă şi învălit într’o largă soarele vieţii mele, eşti bucuria mea. Dacă
deapsa ce provoacă greşala noastră*. Princesă Ia aceste cuvinte, din palidă
manta, ajunse pe furiş într'o boschee din te-ai înstrăina faţă de mine, n’aşi şovăi un
Acest limbaj generos excita încă şi mai ce fusese deveni de tot roşie de confusiune
vecinătatea aceleia unde fiica sa aştepta singur moment să-mi iau vieaţa*.
şi-şi plecă ochii.
deja. Şi Ashrabad căzănd în genunchi, aco mult furia monarchului.
Mahranea şi regele nu aşteptară mult perea mânile princesei cu sărutări ferbiniţi şi La un semn zece arcaşi alergară. Iuţi «încă nici odată, fiica mea, continuă
timp. Cum soarele victorios, salutat de mii cu lacrimi cari păreau sincere. Dar’ inima şi tăcuţi îl prinseră pe Ashrabad şi’l aruncară regele, de rând ilustra şi puternica noastră
de cântece de paseri, îşi vărsa primele sale oamenilor este un abis plin de cetituri. Şi în temniţa cea mai întunecoasă a palatului, dinastie presidează la destinele acestei ţări,
raze asupra coperişelor palatului, Ashrabad unei princese de 15 ani nu-i este dat să în vreme ce regele să retrase fără a zice un nici odată un scandal de aşa mare gravitate
nu s’a produs. Am ordonat să se facă cer
apăru. cetească limpede în aceasta carte miste cuvănt.
cetări în archivele statului. Nu s'a aflat nici
Fără sgomot alerga Ia obicinuitul loc rioasă. Mahranea n’avea nici teamă de ea, dar’ un cas precedent al greşelii d-tale.
de întâlnire. împărţită între temerea de a fi înşelată tremura gândindu-se la soartea ce-i era re
Regele stringând din pumni, se apro şi dorinţa de a ierta chiar şi atunci omului servată lui Ashrabad. încă nici odată o princesă de sânge
pia tot mai bine. Şi nu mai puţin uimit de pe care îl adora, Mahranea sta perplexă. In întreaga ei vieâţft n’ar fi crezut nici nu şi-a uitat atât de mult de sine ca să sq