Page 2 - Activitatea_1904_05_17
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 17
anunţă apariţia » F e d e r a ţi u n e i« în cnm suntem informaţi, şi Academia Română definitiv din persoanele celor de mai scripturi, al canoanelor şi învăţăturilor
din Bucureşti, representată fiind prin venera nainte şi se aleg comisiunile: organiză- sfinţilor părinţi, aflându-te în concor
3/15 Ianuarie 1868 în Budapesta.
bilul domn Dr. At. M. Marienescu (Sibiiu) toare, bisericească, şcolară, financiară, danţă cu spiritul tradiţional al bisericei
»...începem anul nou între grele
şi distinsul archeolog şi profesor universitar petiţionară şi verificătoare. noastre a iniţia şi conduce generaliza
împrejurări, dar’ cu inima neînfrântă, Gr.. G. Tocilescu (Bucureşti), care în scopul rea lor în întreaga biserică, în scopul
După aceasta se presentează dife
cu aşa credinţă necutrierată, ce am acesta soseşte încă Jo i seara în Sibiiu. Cum ritele rapoarte precum: Raportul gene de a se manifesta şi în felul acesta ca
avut pururea — de când am început se ştie, Bariţiu fusese în timpul din urmă ral al plenului consistorial, raport în o biserică conştie de înalta sa misiune
a cugeta cu minte bărbătească — în presidcnt al Academiei Române. Tot aşa va causa reviziunii regulamentului semina- culturală.
lua parte la sfinţirea monumentului şi co
tru vitalitatea, întru căuşele viitoare rial, pentru procedura la alegerea de Ambele propuneri se predau co
mitetul Asociaţiunii pentru literatura română deputaţi sinodali, în causa pensionării misiunei bisericeşti spre studiare şi ra
ale naţiunei Române. Cei doi ani tre
şi cultura poporului român, după-ce răposatul profesorului seminarial I. Chibu şi alte portare.
cuţi aduseră grele cercări asupra naţiu fusese president şi al Asociaţiunii. Academia multe rapoarte. Cu aceste şedinţa I-a Din referada concesiunei bisericeşti
nei noastre, şi aceasta ereditate tristă va Română va depune şi o coroană pe mermen- se terminează. asupra raportului general al senatului
românea poate şi pentru anul început. tul marelui nostru Bariţiu. Credem că între Şedinţa a II. ţinută la 19 Aprilie. bisericesc, remarcăm decisiunea comi
De aici urmează ca să ne înşirăm, să astfel de împrejurări e de prisos a m ai spune, siunei primită de sinod ca în cursul
că e de datori nţa fie-cărui Român din Sibiiu Se începe cu autenticarea proce
ne adunăm puterile, să ne pregătim la I. teologic să nu se primească mai
şi împrejurime, ca să fie de fa ţă la acest act sului verbal, cererea de concediu pen mult de 30 teologi şi şi aceia cu 8
luptă spirituală, să desbrăcăm indolinţa,
solemn şi de recunoştinţă fa ţă de una dintre tru întreaga sesiune a d-lor Dr. V. clase gimnasiale.
aceasta tristă rămăşiţă a timpurilor de cele m ai mari figuri ale trecutului nostru mai Moldovan, Dr. E. Meţian, Dr, Z. Chir-
La referada comisiunei financiare
sclăvie. Cu teraritatea caracteristică ele apropiat. Discursul festiv în numele Acade top şi S. Dragomir. Virgil Duiţ şi Dr.
sinodul decide la fondul de pensiune,
mentului nostru să întimpinăm ori-ce mici Române îl va pronunţa venerabilul domn Vlad pe timp de 3 zile. Părintele V a- ca Consistorul se continue cu toată
lovitură a sorţii. Intre virtuţile erezite Dr. At. M. Marienescu, membru ordinar 'al sil e B a s a r a b din Romos îşi pre- energia încassarea taxelor restante şi
Academiei Române. „Tel. Rom“. sentâ cererea pentru un ajutor. Petiţia
dela străbuni »perseveranta« suferinţă să se facă evidente şi interesele după
se transpune comisiunei calendelor
cu inimă bărbătească a furtunilor, te greceşti. taxele restante şi cu ocasiunea solvi-
nacitatea şi credinţa neclătită întru Dela sinodal archidiecesan. relor, oficiul de casă să conteze ca sol
Comisia verificătoare presintă ac
principiile cele mari ale umanităţii, ale tele electorale ale noilor deputaţi Dr. vite mai întâiu interesele, apoi depu
civilisaţiunei, nu sunt cele din urmă şi Sibiiu, 23 Aprilie 1904. D. Ştefan, Dr. I. Marghita, Dr. Moldo nerea din taxe. (ya urma).
cele mântuitoare«. Blăstămata de grevă a treniştilor van, protopop şi Dr. Vecerdea. Sino
m’a făcut se întârziu şi eu cu trimite dul îi verifică de deputaţi,
In ordinea acestor redactorul Ro CORESPONDENTA
rea raportului sinodal. Din causa în- Din referada comisiunei organiză- 9
man arată că naţiunea română a fost
mulţirei materialului v6 trimit numai un toare relevăm, că sinodul a decis ca Beprivire asupra alegerii de
stînca de care s’a isbit şi s’a înfrânt raport despre momentele principale. pe viitor să se tacă evidente în raport
ordele ucigătoare... Sesiunea actuală a sinodului ar exibitele neresolvite sub numele de: director la »Furnica«.
Despre scopul înfiinţărei »Fede- chidiecesan s’a început la terminul o- »causele« neresolvite. Consistorul să (Urmare şi fine/
raţiunei« zice, că a fost înfiinţată ca bicinuit, în Dumineca Tomii. După ser facă demersurile pentru întregirea pro-
viciul divin oficiat în biserica parochi- topresbiteratelor încă vacanţi. Din re Venindu-tni apoi la cunoştinţă că la
cu puterea condeiului să apărăm drep
ală din suburbiul Josefin şi invocarea ferada comisiunei şcolare remarcăm postul de director a răcurs şi actualul con
turile noastre, să combatem nedrepta
Duchului sfânt, membrii sinodali s’au decisul sinodal că: Consistorul si con tabil al institutului «Furnica», care dela în
tea şi absolutismul îmbrăcat în trente întrunit în sala seminarială, unde Exce tinue a apira, cu privire la catechi- fiinţarea institutului si până în timpul de
constituţionale, să deşteptăm conştiinţa lenţa Sa a deschis siondul prin o vor sarea elevilor din şcoalele străine, drep faţă 20 de ani să împlinesc de când e în
naţională a confraţilor noştri, cari dor bire mai lungă în care a accentuat că turile autonome ale bisericei noastre, funcţiune ca contabil, şi că acesta a căzut
mitează în somnul nepăsării sau cari în marea acestei vieţi, adese-ori turbu înscrise în statutul organic şi cuprinse la alegere faţă de un »adict«, cum i-am zis
rată de viforul ispitelor, fericiţii noştri în legile statului. şi îi zic, — am avut motiv să mă indignez
pentru interese materiale trecătoare
părinţi ne-au lăsat de scut şi adăpost Cu privire la examenele de cuali- cu atâta mai vîrtos cu cât ca unul, care
sunt destul de laşi a părăsi causa între zidurile băncei şi-a precizat existenţa
biserica noastră naţională, menită a v6 ficaţiune preoţească se decide ca în
cea sfântă a mamei comune care i-a întări şi lumina în cărările cele întune viitor să se arete şi numărul acelor şi viitorul, — ştim cu mult mai bir.e să apre
lăptat. coase ale vieţii. După aceasta introdu candidaţi, cari s’au presentat la depu ciez praxa îndelungată, temeinică şi inde
pendentă din punct de vedere strict al cua-
*Federaţiunea« asemenea a fost cere capul bisericei gr.-or. arată că fa nerea examenului, dar’ au căzut.
ţă de marea onoare şi încredere de lificaţiei recerute pentru ori-ce rol dela con
un tulnic al poporului român. Şi luptă In privinţa stipendiilor pentru pe
pusă în deputaţi este şi marea răspun ducere, decât să las ca cineva fără argumen
dreaptă a luptat până la 1876. A stat dagogi dl D. Comşa face propunerea tări bazate să îşi permită a detrage ori-ce
dere ce o au deputaţii atât înaintea primită de sinod c a : la darea de stipen
la înălţimea ei din toate punctele de lui D-zeu cât şi a posterităţii pentru dii Consistorul să fie cu deosebită con merit dela aptitudinile cuiva, însuşite prin
vedere. (Va urma.) întărirea bisericei. siderare la lipsa foarte simţită de per nenumăratele şi bogatele experienţe din viaţă.
— «Vita est scola», — «Obungmacht
Ear’ pentru întărirea bisericei Prea soane cualificate pentru pedagogie.
S. Sa indică mijloacele precum: culti den Veister I» —
M o n um en t lu i G. B a riţiu . In şedinţa a 111-a ţinută la 20
varea simţului religios atât la cler cât Intr’un mod esenţial am făcut însă şi
Aprilie deputatul Dr. I. Mihu face ur
Am anunţat în numiruL trecut, că în 6 şi la popor, eruarea stărilor, pornirilor atunci deosebire între financiarul recunoscut
mătoarea propunere, care a dat ansă
Maiu n. Izmă Sft. George) se va face aşe şi închinărilor din cler şi popor, spri- şi între cel cu merite pe terenul vieţii soci
la o discuţie mai îndelungară fiind com
zarea si sfinţirea monumentului ridicat din ginind cele bune şi condamnând cele ale, pentru-ca coborîndu-mă apoi la stările
bătută de Ex. Sa şi Preacuv. Dr. I.
parţea fam iliei fericitului George Bariţiu, la rele. Să ne punem în contact cu po reale dela „Furnica", să am îndrăzneala să
mormintul acestuia, aflător în curtea bi porul luminându-’l şi învăţându-’l. Spre Puşcariu dar primită de sinod: prefer faţă de actualul director al „Furni-
»Enunciatele dlui ministru (ca mai
sericei gr.-cat. din loc. Astăzi suntem în p lă întărirea poporului în credinţa şi dra cei“, fost până la alegere contabil, — într’un
sus) sinodul aduce următorul conclus:
cuta posiţiune de a putea comunica cetitorilor,. gostea evangelică Ex. Sa se provoacă timp relativ însă cu mult mai scurt, — pe
Inaltfreasfinţia Sa metropolitul este ru
eă festivitatea legată de aecst incident pro la câte s’au făcut dela introducerea sta vehiul contabil al „Furnicei", cu praxă de
gat, ca împreună cu Preasfinţii epis-
mite a primi dimensiuni menite să umplâ de tului organic. Cele să verşi te sub ocâr- 20 de ani, făcută la unul şi acelaşi : kut,
copi ai dieceselor Arad şi Caransebeş,
bucurie inimile romaneşti. L a actul inaugu muirea Exc. Sale în cei cinci ani le trecând mână în mână prin toate fazele de
la timp oportum si întreprindă paşii
rării monumentului va lua adecă parte, după enumeră în următoarele: In fiecare an desvoltare ale institutului şi bine-meritând
necesari la înaltul guvern pentru pre-
a adresat preoţimei şi înviţătorimei chiar o astfel de recompensă, în basa unei
lase a fi curtenită de un soldat fără distinc câte 3—4 cărţi pastorale pentru instru întimpinarea neajunsurilor ce ar veni activităţi folositoare, zeloase şi cinstite ale
asupra şcoalelor noastre confesionale
ţie de naştere şi nici odată un simplu oficer irea şi edificarea în cele religioase a prin reforma pusă în vedere a art. muncei sale de un şir de ani, pusă în pres
de gardă n’a avut neruşinarea să cuteze a as făcut în fiecare an vizitaţiuni canonice tigiul institutului „Furnica".
pira la dragostea unei princese. Aceasta crimă la Braşov, Silişte, Sebeş, Bistriţa, Re de lege X X X V III, din 1868, X VIII, Că am apărat o cauză dreaptă sau nu,
fără exemplu merită o pedeapsă fără sea ghin ; a introdus conferenţe preoţeşti din 18J9 şi X V I din 1893, — avind las publicul cetitor să îşi dee părerea, în
măn. Justiţia, obiceiurile regatului vreau ca a ameliorat dotaţiunea asesorilor şi a în cas de necesitate a convoca în aceasta special să se pronunţe funcţionarii îmbătrâ
amorezatul d-tale să fie tăiat între două scân celorlalţi funcţionari consistoriali, a cestiune şi consistorul metropolitan«. niţi ale băncilor, cari ştiu mai bine care e
duri cu ferestreul sau jupuit de viu sau ars protopopilor, şi profesorilor serriinariali. Sinodul primeşte aceasta propu chemarea unui director de bancă şi ce rol
tot câte puţin...» Şi-a ameliorat starea fondului de pen nere u na n i m . joacă în vieaţa unui conducător bogatele ex
siune; s’a înfiinţat şi un fond de asi Deputatul Grigorie Pletos face perienţe de viaţă, adocnate prin lupta tra
Regele făcu o pausă în vreme ce Mah-
gurare a edificiilor bisericeşti contra propunerea în chestia editării unei re iului zilnic.
ranea de groază rămase mută.
focului, s’au introdus trimiterea de sti- viste teologice. Ear’ Dr. P. Spân face Atât cu privire la cele scrise în ard
»Cu toate aceste, reluă regele, nu pot pendişti la facultatea teologică din propunerile: pentru precizarea modali eiul meu precedent referitor la alegere, ear’
uita că eşti fiica mea şi că te-am iubit cu Cernăuţiu, s’a pus în lucrare zdirea ca tăţii de urmat la depunerea examenu întortochiărilor de „cuvinte" fără „stock me
gingăşie. Eată deci la ce hotărîre m’am decis tedralei şi colecta pentru zidirea aces lui de cualificaţie preoţească indicân- talic", eşite din peana unui membru intern (?)
din consideraţiune pentru d-ta: litigiul va fi teia şi alte multe s’au executat sub du-se şi materialul din singuraticele dis al „Revistei Economice", — răspund urmă
regulat în arena judiţioasă. Mult iubitul d-tale păstorirea de cinci ani a metropolitului. cipline teologice asupra cărora va avea toarele :
va avea astfel o şansă dintre două de a-şi Toate aceste punăndu-le în vederea să se extindă examinarea, şi Consisto 1. Tendenţiositatea mea să o caute D-Sa
mântui vieaţa. Va alege după judecata sa membrilor sinodali şi apelând la împli rul se însărcinează a aduna prin orga în lupta pentru adevăr şi dreptate, ear’ nu
între femee şi tigru. In cât te priveşte pe nirea conştienţioasă a datorinţei lor nele sale obiceiurile d< la serviciile bi în interesul meu sau al altuia, pentru-că
d-ta Mahranea, d-ta vei asista de laturea declară deschisă, sesiunea minodală pe sericeşti, observate în diferite ţinuturi nu am avut nici nu am intenţiunea sau
mea la acest spectacol palpitant. Vei vedea anul 1904. In prima şedinţă ce urmează şi părţi ale archidiecesei noastre; odată scopul să dârîm nici să edific, ci numai să
cu ochii-ţi proprii pe Ashrabad sfâşiat de imediat se constitue biroul interimal adunate a le spune unui studiu com înregistrez o faptă din vieaţa noastră româ
fiară sau însurat. numindu-se domnii: M. Voileanu, Dr. parativ, spre a afla punctele de con- nească, între împregiurările neschimbate.
(Va urma.)
M. Cristea, Dr. N. Comşa, Dr. G. Proca glăsuire şi diferenţiare, stabilind după 2. Cu privire la concursul publicat pentru
şi L. Tritean. La cetirea apelului no putinţă obîrşia lor comună; a face o ocuparea postului de director, îmi permit a
minal se constată că din 60 membrii selecţiune a obiceiurilor bune de cele observa că în sine a fost necomplet şi bă
sunt presenţi 44. Suspendându-se şe rele şi a cerceta întru cât pot fi justi tător la ochi, câtă vreme alegerea s’a făcut,
dinţa pe 10 minute se constitue biroul ficate din punct de vedere al sfintei precum am descris-o, fără consideraţiuni