Page 3 - Activitatea_1904_05_17
P. 3
Nrul 17 a c t i v i t a t |e ;a Pag- 3.
aprofundate la adevărata însemnătate a numi de vorbă cu dânsul ca şi cu un om cinstit. N0UTĂTI pare că am uitat să-mi iau ochiul* de sticlă.
post de director ş> fără a se stabili recerin- Până atunci susţin din nou „clicismul" şi ___________ -________________ »_______________ Băiatul se spăria tot mai mult şi se apropia
de uşă. Generalul chiamă băiatul: »Acum
ţele faţă de reflectanţi. Concurse scrise pen despotismul".
Nu num ai puţin cualificat poţi veni să-mi iai capul*. Băiatul o tuli la
tru ocuparea de posturi de contabili, prac C etim î n »L u c e a fă r u l" . Ni-se scrie
funcţionar de bancă. fugă şi strigă birtaşului tremurând de frică:
ticanţi etc. să publică cu mult mai bine in- din Milnchen: O ştire, care trebue să ne »Dle, dle, oaspele din odaia Nr. 5 trebue
struate peste tot, decât a fost corespunzător bucure pe noi Românii. Departe, printre să fie însuşi Necuratul, căci se rupe el singur
însemnătăţii concursul pentru ocuparea pos străini, doi tineri români, luând calea prac în bucăţi*.
Stimate D-le Redaotor!
tului de director la „Furnica". Cum adecă? tică şi mănoasă a meseriilor, şi-au atras lauda
faţă de un conducător de bancă nu este us In ziarul D-voastră »Activitatea» şi admiraţia cunoscătorilor. Primul e dl Ladu,
ba chiar un lucru exenţial a se stabili con- din 28 Aprilie a. c. Nr. 16, a apărut din Reghinul-săsesc ; pictor decorat de mare Serate de-ale meseriaşilor români.
diţiunile pe cari numai documentările să o corespondenţă din Deva: «Produc- merit, cu o voinţă de fer, a eşit al II-Iea
poată cineva reflecta ?!... Concursul mane în ţiune musicală-teatrală în Deva«. la cursul de măestrii ai oraşului; — al doi (Urmare şi fine.)
sine oftra bază ori-cărui cetitor pentru-ca să Dl corespondent X . Y. încercând lea e d l Glteorge R. Brassai, din Orăştie. Nivoul şedinţei a fost ridicat prin cu
poată presupune premeditaţii reservate şi să cu rea voinţă s6 m& negrească înaintea D-sa excelează în tîmplăria secesională de vântarea tînărului măestru croitor Ioan Pe-
îl priviască mai mult de o formalitate. lumei, ca pe unul, care nu mă intere lux şi in genul •intarsia*. Desenele şi schi traşcu, care, în asociare cu măestrul Ioan
3. Retribuţiunile (4—5 mii coroane a- seze de afacerea bisericei din Deva, ţele Dsale, i-au atras laudele profesorilor; Părău, şi-au deschis de curând un atelier de
multe originale de a-le d-lui Brassai au fost
nual) împreunate cu postul de director nici ba merge aşa de departe, de mă in croitorie în Sibiiu. Dl Petraşcu, asemenea to
sultă cu epitete demne numai de dl clasate ca model pentru fabrică. După
la un caz nu să pot numi „modeste sau varăşului seu Părău, a absolvat cursul special
X . Y. — sunt demne de d-sa, numai trei luni, luânduşi diploma, se va stabili în
suficiente", ţinând cont de profitul curat „cel de croitorie din Viena, unde s’a cualificat în
din simplul motiv, pentru-că nu spune oraşul natal. Pe noi nu pot de cât să ne
realisează institutul" „Furnica", în sumă de croit, în împărţirea stolelor şi peste tot şi-a
adevărul. — bucure veştile acestea, — căci vedem tinerii
28.000 coroane anual. — In vieaţa unui in câştigat frumoase cunoştinţe, pe care le pune
noştri români apucând un drum, care îi va
stitut financiar, şi cea mai mică unitate nu Corul bis. gr.-or. din Deva, a decis în practică, bucurându-se de număroşi muşte
merică cade sub grea cumpănă şi socoteală, arangiarea acelei producţiuni fără ştirea scoate mai curând la bun liman. I. B. îm rii de tot soiul. In lucrâtoarea acestor măestri
cu atât mai mult să poate zice aceasta des şi consimţământul comitetului parochial, părtăşim şi noi bucuria pentru reuşita patrio asociaţi se confecţionează vestminte de salon
pre vieaţa privată, despre ce alesul director de care avea să ţină cont, fiind cor tului nostru distins şi felicităm pe tatăl său pentru civili şi militari şi pentru preoţi.
mai bine poate să ne lămurească, deoare-ce bisericesc, — dacă e cor bisericesc? — asemenea tâmplar harnic al ora .ului nos Expunerile pline de învăţături ale dlui
tru — care i-a ştiut da îndrumările cuvenite 1
nu de „flori de măr" s’a trudit D-Sa pentru Nu avea să arangieze nici o pe Petraşcu au fost cu viu interes urmărite.
a câştiga voturile membrilor din direcţiune trecere sub firma »Cor. bis«. fără a De nu mai puţin interes a fost şi vorbirea
M u ştele c o lu m b a c e în anul acesta
pentru sine. cere preaalabila încuviinţare dela comi măestrului lăcătuş Eremie Purece, cu lucră
s’au ivit cu mult mai de timpuriu, ca de
4. Cunoştinţele „vaste", pe cari i-le a- tetul parochial, care comitet în caşul toare proprie, deschisă cu doi ani Înainte.
tribue alesului director al „Furnicei", pe lângă de faţă nu încuviinţa cererea corului altă dată şi colosale roiuri de ele acoper D-sa astăzi lucrează cu 7 elevi şi cu 4 —5
cea mai mare bunăvoinţă nu mi-le pot în bis. care a voit a concerta pentru sco părţile sudice ale ţării. Din Verşeţ se depe- calfe. In cursul anilor petreuţi în Viena, a
chipui altfel, decât în felul acelora pe cari puri străine de biserică. şazi, că milioanele de insecte micuţe insă fost şef de echipă la prima fabrică a curţii
omorîtoare aşa s’au ivit de rapid, încât nici
şi le-a putut câştiga prin o praxă mai scurtă Primind şi subscrisul o invitare, (Gilar) şi a avut sub mâna sa 15—30 lucră
timp n’au fost ca să se facă disposiţii de
de contabil şi funcţionar de bancă coordinat. m’am indignat cetind din ea, că corul tori. Intre lucrările sale de căpetenie se nu
apărare în contra lor. In ziua primă au că
Nu pot deci să confund noţiunea „vast" cu bis. din Deva arangiază în frunte cu mără şi o poartă de fer (3 metri lată şi circa
zut jerfă 23 vite cornute şi mai mulţi cai
ştiinţa propriu zisă, acuirală prin absolvarea parochul concert pentru scopuri străine 4 m. înaltă) pentru curţi sau grădini. Poarta
acestor musculiţe primejdioase. Avis l o c u i
unei şcoli comerciale, pentru-că atunci „Re de biserică, şi m’am decis a consulta e lucrată în stil elegant, solidă şi foarte fru
t o r i l o r n o ş t r i 1
vista Economică" m'ar face de rîsul lumei, afacerea cu unii d-ni din comitet, dar’ moasă (ornamentaţia, frunzăria lucrată din
deoare-ce ea scria după conferenţa fucţio- nu m’am întâlnit numai cu doi, apoi foc). Preţul ei e 1600 cor. Poarta a fost
L a în flo r ir e a p o m ilo r . Ministrul
narilor de bancă, ţinută la Cluj, într’un ar în considerarea timpului înaintat şi scurt, admirată şi de număroşi oaspeţi ai exposi-
de agricultură a dat ordin, ca opul popular
ticol „Cualificaţia funcţionarilor de bancă" — am aşteptat dela convocarea comitetu ţiei, ţinute a. tr. în Sibiiu.
despre insectele stricăcioase a pomilor şi
cu totul altcum. Zicea adecă că absolvenţii lui, care avea să se pronunţe în causă. Din protocoalele şedinţelor administra
viilor să se trimită preoţilor şi învăţătorilor,
de scoale comerciale nu întrunesc cualificaţia Am astat din motivul, că n’am tive, cetite de notarul I. Apolzan, aflat-am
cu scop de a se răspândi apărarea, acum
recerută dela conducătorii de bancă, ci o în voit ca să le fac imposibilă ţi amănunte despre cursul de comptabilitate,
când este cel mai potrivit timp. Este de
trunesc iuriştii. — Aşa-’i dară, domnule nerea producţiunei, dar’ tot-odată m’am ca urmează a se ţinea regulat sub conduce
ajuns o rugare scrisă pe o corespondenţă
membru intern al redacţiei „Revistei Eco hotărît a nu lua parte, ceea-oe am şi rea binevoitoare a zelosului funcţionar Ioan
simplă, adresată la ministrul de agricultură,
nomice", că ne facem culpabili de inconse- spus-o celor presenţi şi încă unui domn Vătăşan dela «Albina*. Tot din acele am
despărţământul principal IV. ca să fie ex-
cuenţă dacă acum după 2—3 ani, pentru a cu care m’am întâlnit din întâmplare, aflat despre darul repeţit al institutului de
pedată şi luată în primire.
menţinea interesele noastre personale, para căruia i-am răspuns, că nu o să iau credit «Arieşana* din Turda, despre înmul
dăm cu o cualificaţie când-va redusă în va parte la un concert arangiat de corul ţirea bibliotecii cu 45 opuri, procurate din
C o n c ert în S e b e ş u ls ă s e s c . Reu
loare ?!... Suntem interesanţi şi tragem jarul bisericei pentru scopuri străine de bi mijloacele Reuniunei etc.
niunea „Andreiana" a meseriaşilor şi comer
la oala noastră când vorbim de „permutativ serică. Bogatul program al seratei s’a în
cianţilor români din Sebeşul-săsesc arangează
rerum" ? I... După ce a trecut concertul şi au la 6 Maiu st. n, (ziua de Sf. George) con ceput cu bucata »L-a mâncat lupii* deSan-
5. Referitor la cualificaţie în sens strict văzut d-nii, că nu le-a succes, ca să du-pungă-goală, predată cu mult haz de dl
cert în pavilonul de vară dela hotel „Cen
al cuvântului (pe hârtie) notez că în afaceri se justifice d-lor, cu ceva înaintea lu Filimon Delorean, sod. cism., dl Eugen Ma-
tral" din Seueşul-săsesc. Taxa de intrare:
de bani rolul principal îl are financiarul dela mei, s’au hotărît a pune la cale contra carie, soda) lăcătuş de maşini, ne-a încântat
loc prim 2 coroane, loc II. 1 cor. 50 fileri,
fire practic, versat şi iscusit, ear’ nu filoso mea, pe unii şi pe alţii să mă facă cu câteva arii executate cu flauta, pe care o
loc de stat 1 coroană. începutul la 8 ore.
ful, şi că ştiinţa abstractă ajunge la adevă răspunzător pentru nereuşita d-lor, cari stăpâneşte cu destulă cunoştinţă de causă.
După concert urmează dans.
rata sa valoare numai pusă în practică, alt apoi au umplut foile cu fel şi fel de Dl Ioan Petraşcu, măestru croitor, a cetit
cum nu. epitete la adresa mea. Ba au sucit şi nu se poate mai corect tractatul «Negoţul
U n a t a c cu b a io n e ta . Iuon Sturza,
6. Apoi cu privire la aserţiunea D-Sale, scopul, şi azi susţin, că concertul l’au şi meseria*, de Ioan Panpu (publ. în «Foaia
că alesul director cunoaşte împrejurările şi arangiat pentru ca din venit să cum soldat Ia regim. 64 în Orăştie, era pus sub supra Pop.*) învăţăcelul măsar Ioan Popaiov, drept
veghere continuă pentru purtarea sa necătă-
relaţiunile locale din punct de vedere eco- pere un ornat «zelosului şi vrednicului nească. Cum să afirmă, era peste măsură re- recunoştinţă pentru îmbrăcămintea primită
nomic-financiar şi că postul de director paroch al II-lea«. ca dar de Crăciun, ne-a înclzit inimile
nitent şi neascultător, din care motiv era
s’a creat în urma iminentei lipse ce s’a sim N’au avut d-nii să concerteze pen privit cam într’o ureche. — Aşa în o noapte prin predarea cu mult sentiment a câtorva
ţit şi în urma necesităţii provocate de afa tru ornat, de-oare-ce omătul are să-l «Poesii Olteneşti*. Dl Laurenţiu Boldor,
a visat, că tatăl său, care să află in munţii
cerile institutului, conduse până la alegere cumpere d-na văd. preoteasa Maria Ni- sodal măsar, a dat repeţite dovezi despre
Orăştioarei, a tăiat un porc. El 1 — Sturza să
nu tocmai prea bine, — poate să aibă „co coară în preţ de 200 cor. progresele ce le face prin predarea corectă
scoală şi fără a înştiinţa cuiva, o ia cătrâ
respondentul" „Revistiei Economice" drept a grelei poesii »Grui-Sânger«, de V. Ale
Pentru-ce nu s’a pus în invitări, casă. Readus, s’a scuzat cu visul şi că de
în ceea-ce priveşte afacerile interne ale in xandri. Dl F. Delorean, urcând din nou tri
concertează pentru cumpărarea orna- aceea s’a dus acasă, ca să nu mânce tatăl
stitutului, însă cu privire la cadrul de cu telor ? său porcul fără el. buna, ne-a recitat frumos pe «Dragoş vână
noscător al referinţelor locale, nu-mi vine şi torul*, de Alexandri, ear’ după d-sa dl Eu
Deva, 1 Maiu n. 1904. Luni, în 2 1. c. a rămas cu George gen Macarie pe «Logodnica mortului schelet*.
nu pot crede acelaşi lucru, ştiut fiind-că a- Teşală singuri în căsarmă. Acesta fiind pus
lesul director nu a petrecut o vieaţă întreagă George Romanul, peste el, la provocat să-şi cureţe şi el tor- Punctele de sus au fost întreţesute de mai
în Făgăraş, ci în Braşov şi în Bocşa-montană. protopresblter. multe composiţii pentru violină şi pian, între
nisterul [viţelul]. îndrumarea aceasta atâta l’a cari şi frumoasa «Baladă* de Porumbescu.
Prin consecinţe e avizat mai mult la infor
înverşunat pe Sturza, încât luă baioneta şi
maţiile celor-ce îl încunjură, şi ori-ce spe Cu violina s’a distins dl I. D. şi I. T. Vasi-
îl îmfipsă de trei ori în George Teşală, care
ranţe frumoase legate de persoana sa, în lichi, ear’ la pian dl N. C. Punctul final l-a
Sentinţa solomoiM a consistorulni din Arad. zace dus în spitalul garnisioanei. Teşală are avut simpatica şi de toţi iubita Elenuţa Şut
ceea-ce priveşte ocârmuirea înţeleaptă a in
peptiil şi spatele străpuns şi abea i ste nă
stitutului ce-1 conduce, nu e frumos a Ie ex- i. II. dejde, că va scăpa cu viaţă. cu poesia «Fraţii Jderi* de V. Alexandri,
propria dela ori-care alt eventual ales, deoare Pe preotul P. din Pe preotul M. din pe care ne-a predat-o cu mult şi viu sen
ce fiecare om serios e conştiu de chemarea Cermei îl ajunge ne Curticiu îl ajunge ne — G e n e r a lu l g lu m eţ. Generalul a- timent.
sa : de a să dedica cu trup cu suflet intere norocirea că-i moare norocirea că-i moare merican Nicolis îşi pierduse în luptă un pi Urmându-se sortarea cărţilor între cei
soţia. soţia. presenţi: d-na Rosalia Ilieş, soţia dlui P.
selor institutului. cior, o mână şi un ochiu, dar’ cu toate aces
Aducându-şi o eco Aducându-şi o eco Ilieş, compactor, dărueşte spre sortare o fru
7. Mai am apoi ceva. Intre cei 5 re noamă în casă, trăind noamă în casă, care tea era om foarte glumeţ. Odată soseşte
într’un orăşel şi trage la primul otel. Seara, moasă ţinătoare de ţigări, ear’ dl Scarlat
curenţi a fost şi unul care şi-a făcut „praxa r2u cu Goldiş Laczi, e cuscra lui Cioroga-
când să se culce, vine un băiat să-i ajute Ilieş, sodal compactor, a dăruit 5 ouă de
sa" în materie de bancă la „Banca Naţio este suspendat din riu, nu numai că nu la desbrăcat. După-ce băiatul îi desbrăca hai
post, numindu-se ad este suspendat din Paşti, sculptate de d-sa din lemn şi ţinute
nală" din Bucureşti şi mai e şi iurist. Aşa-i nele, generalul îi zise: »Aşa băete, acum aju-
ministrator al paro- post, dar’ mâne-poi- în catifea. Ţinătoarea de ţ'gări a câştigat-o
dară că nu cualificaţia (pe hârtie) în sens tă-mi şi ia-mi piciorul jos*. Băiatul rămase
chiei din Cermei preo mâne îl vom vedea înmărmurit de mirare. «Ei 1 Ce e? Nu ştii dl Vasilichi, cele 5 ouă cinci frumoase coco-
strict al cuvântului a decis la alegerea de tul din Sepreus. cu brâu roşu.
director dela „Furnica"?!.. cum se ia piciorul jos ? Uită-te la mine I niţe, ear’ cărţile le-au câştigat 14 alte per
Eac’ aşa«. Şi cu aceste cuvinte generalul îşi soane presente.
M o r a l a :
Insistând în special asupra acestui ul luă jos piciorul de lemn. — »Aşa, acum ia-mi Finită şi aceasta ne-am despăţit dorin-
tim punct, provoc pe membrul intern al re Ca bine să-ţi meargă în diecesa Ara mâna jos!«. »Ah, dle, încă la nime nu i-am du-ne sărbători fericite şi plăcută revedere
luat jos mâna*. »Măgarule! Nimic mai uşor*.
dacţiei „Revistei Economice" ca să îmi do dului, trebue se fii cuscru cu vestitul Sdre- Cu aceste cuvinte îşi puse mâna de lemn la şedinţa din Aprilie c.
cumenteze în mod autentic contrarul celor lea — alias călugărul C iorogariu . pe masă şi sfîrşind cu desbrăcatul se puse „Filomelau,
cuprinse în punctul 6 pentru-ca să mai stau M lm piu. în pat. De odată zise: >Măi băete, mi-se