Page 1 - Activitatea_1904_05_18
P. 1
Anul IV. Orăştie, 12 Maiu n. 1904. Nr. 18
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri fo' Pe an 6 c o j. pe 1/i an 3 cot.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r o i a n
Din viaţa noastră mânând singur Alexandru Roman, care interesele lor politice pe basa cunos şi corporaţiuni cu uneltele scârboase
disgustat de cele ce se puneau la cale cutului program naţional — de drep a urei de rassă.
naţională şi culturală. prin vestitul căpitan districtual: de a tul de-a lupta pentru existenţa şi cul întreprinderea «Daciei« nu s’a sis
avea şi un organ naţional român şi tura noastră naţională nu ne poate des- tat, din contră să desvoaltă în mod
— Presa noastră. — în acelaş timp de a servi şi interesele poia nime......Pe terenul social va com îmbucurător, pentru-că din analisa ei
făcută de prof. Dr. Hankâ publicul s’a
guvernului maghiar, a înfiinţat aşa zi bate străinismul, egoismul miserabil,
V. convins şi se convinge tot mai mult
când, din putere proprie «Federaţi- şarlatanismul şi traficul sub firma na
O trăsătură caracteristică pentru că aceasta apă este mult, mult supe
unea«. Pe »Concordia« a trebuit s’o ţionalităţii.... Se vor încungiura cer rioară apei de Boholt.
o samă de oameni condamnaţi prin în
ajungă soartea »Viitorului«, a trăit fără tele şi frecările personale «. Contra concurenţii cinstite nu avem
gerul lor slab de a servi şi lui Dum
să fi lăsat ceva urme positive pentru Se va întreba acum cineva că nimic, insă faţă de eventuala continuare
nezeu şi mamonului, ni-o presentă foaea
poporul român. frumoasele principii expuse în program al acestui feliu de concurenţă vom veni
»Concordia« înfiinţată la anul 1861 şi cu alte amănunte referitoare la acea
în Budapesta de căpitanul suprem al Cu totul în alt colorit şi cu alt fost-au riguros observate şi executate? administrare.
districtului Cetăţii-de-peatră Sigismund fond de idei, sentimente şi lucrare na Fie-care articol, fie-care raport din lup
Pop. Idea înfiinţării unui organ al par ţională se presentă «Orientul Latin« tele comitatense, fie care ştire de pe ÎNCEPUTUL
tidului naţional român a fost salutată apărut în Braşov la 23 Februarie 1874. paginile soartei vieţii de doi ani ai
şi îmbrăţişată de mulţi cu căldură. Dar’ Deja şi valoroşii bărbaţi din comitetul «Orientului Latin« ne dovedesc că ORGANISĂRII COMITATENSE
la aceasta ideă, îndată ce noul organ de redactare, fericiţii trecuţi la nemurire: foaia a stat pe un înalt nivou. Perse- In 4 Maiu a. c. s’a adunat vre-o
a apărut, a venit sâ se mai adaugă o A r o n Densuşan, Teofil Frâncu şi cuţiunile stăpânirei îndreptate contra a 38 inşi în Deva spre a constitui clubul
sferă laxă, cu poteci rătăcitoare, prin Ion Al. Lăpădat, erau garanţia cea mai doi membrii redacţionali, Frâncu şi român comitatens.
faptul că »Concordia« avea să fie: or puternică despre sănătoasa direcţiune Densuşan cari sătui de amarul vieţii Din vreo 130 membrii români de
gan al partidului naţional român, din şi valoare a foaei. Marea îngrijorare de constituţionale şi liberale de aici, i-a a congregaţiei a fost vre-o 28—30, ce-
care făceau parte toţi deputaţii români, soartea poporului român şi prevederea tăcut să-’şi îndrepte privirile spre ţara, ialalţi n’au fost membrii de congregaţie.
fără considerare la partidele dietale, luptelor grele ce ne aşteapta se vede care chiar atunci era în pragul luptei Cetind dl Dr. A. VIad un proiect
cărora aparţineau. Ispitele oportuniste, şi din apreţiarea situaţiunei ce o făceau sale de independenţă şi astfel folosito de regulament, (cel al confraţilor din
încheiarea de pactări clandestine cu în programul numărului 1 al «Or. Lat«. rul organ naţional a dispărut lăsând comitatul Bistriţa-Nâsăud), dl Dr. A.
partidul guverniabil sau cu cel koşut- când ziceau: «Forţa braţelor şi neasă- însă o vie lumină în urma sa. M u n t e a n a propus, că fiind cam
hist s’au pus în calea consolidării şi mănata putere de vieaţă a Românilor puţini de faţă, să se tipărească acel re
grupării elementelor în jurul acestui i-a salvat în trecut. Invasiunile şi ata „HnnyadYâ,rmegye“ şi apa „Dacia11. gulament şi să se trimită la toţi mem
organ problematic, care a încercat se curile au fost vădite. Lucrul armei des Ziarul «Hunyad âr m gye« din brii români a congregaţiei şi la alţii
e
v
bată apă în piuă ca să scoată unt. coperea duşmanul — astăzi însă atentatele Deva colportează minciuna, că apa despre cari să ştie că se interesează
Şi resultatul activităţii de 7 ani dela se operează în ascuns sub masca lega »Dacia« nu să mai vinde?! întreprin de vieaţa publică şi căuşele româneşti;
1861—67 a «Concordiei* * ca şi mai lităţii până chiar şi sub stindardul derea aceasta s’ar fi sistat. totodată să se aleagă un comitet, care
târziu a »Viitorului« tot din Budapesta, civilisaţiunei. In lupta ce să impune Aceasta scornitură are scopul să să efeptuiască aceasta lucrare.
a fost că oamenii cu bună-credinţă câş faţă de duşmanul egoist se recere or- strice institutului român — «olâh pănz- Primindu-se aceasta propunere s’a
tigaţi pentru o idee naţională şi cul ganisaţie, să fie basată pe regule, pe intezet« — »Dacia«, care e proprie ales un comitet de 14 inşi şi un pre
tarul izvorului «Dacia*, şi să-i facă mai
turală, înşelaţi în urmă în aşteptările principii. De nu vom lupta toţi pen multă trecere apei Boholt, care stă în şedinte.
lor şi mersul corect al lucrului, s’au tru unele şi aceleaşi principii şi aspi- administrarea institutului «Dăvai Ta- De preşedinte, dupâ-ce d-nii Fran-
retras de pe terenul conlucrării. Do raţiuni, luptând singuratici vom fi toţi karekpenztâr«. cisc Hossu şi Vas. Dămian n’au voit să
vadă tinărul pe acele vremuri naţiona învinşi... Trebue că merge prost de tot ge- primească aceasta sarcină a fost ales
schâftul apei de Boholt, de ă folosesc
list şi azi ajuns la bătrâneţe oportunist Ear’ din ceea^-ce se zice în pro dl Dr. A. Vlad, care şi până acuma
oamenii de astfel de apucături minci
Partenie Cosma şi Ioachim Murăşan, gram în special relevăm numai urmă s’a ocupat cu paşii pregătitori.
noase.
cari s’au retras dela început din comi toarele: «Faţă cu Românii din Austro- Constatăm şi ne scandalizăm, că Membrii comitetului sunt d-nii:
tetul de redactare al «Concordiei* ră Ungaria, ziarul va apăra drepturile şi şi pe terenul economic să luptă chiar Vas. Dămian, Dr. Ioan Papp din Brad,
Cine nu ştie aceea? Aurul este un pu Mahranea, combinând astfel totul în asupra mea sarcina de a te face să părăseşti
F O IŞ O A R A ternic mijloc, el depărtează toate vălurile, el chipul cel mai bun, arăta celor din jurul regatul fără pedecă dacă te temi că ai putea
străbate taoate tainele. Princesa Mahranea seu o faţă sutîzătoare; şi aceasta făcea pe fi tradat vro’dată. Şeful arenelor să plecă
FEMEEA Şl TIGRUL dispunea de imense averi. Ea hotărî să co- femei să şoptească încet că aceasta frumoasă adânc şi se găta să se retragă, când prin
rumpă cu ori-ce preţ pe şeful arenelor, care mândră era fără inimă. cesa prin o mişcare îl opri. »Şi cunoşti tu,
avea datorinţa să încuie în ultimul moment zise ea, numele tinerei fete, închisă în coli
(Urmare). în colivia lor respectivă pe femee şi pe * * * via din dreapta» ?
îndată ce auz) aceasta sentinţă, prin- tigru. Ziua fatală între acestea să apropia. In — Princesă, declară funcţionarul, tinăra
cesa dete un ţipet şi căzu ca un butuc. Ea Mahranea, într’adevăr, întimpină mai presără supliciului, Mahranea să retrase de fată nu este alt-cine-va decât Seeta, prima
îşi smulgea cu mânile mândrul seu păr. Se întâiu la aceasta persoană o mare resistenţă. bună vreme, îşi concediă servitoarele şi se d-tale damă de curte.
rostogoli pe pământ ca o nebună. După Ea îi transmise ordinul secret de a se afla prefăcu că se culcă. In realitate, ea veghia Şi la acestea, şeful arenelor, ne mai
aceea, fiind că leşinase, patru sclavi o aşezară la miezul nopţii în uşa unui pavilon situat lângă o fereastră întrdeschisă, nerăbdătoare având nici un secret să destăiniiească, să
pe un planchin şi o readuseră în apartamen la un loc ferit în dosul grajdurilor palatului. să vază sosind şeful arenelor. Era o oră după retrase.
tele sale, unde femeile dela curte numai Şeful arenelor se supuse, dar’ ghici în curând miezul nopţii şi şeful încă nu apăruse. Mah Princesa clătinându-se, se aruncă în
după multe griji şi mare greutate o aduseră motivul acestei întrevederi şi venise la locul ranea începu să despereze. Avea ea să fie patul ei. Şi aici timp îndelungat vărsă la-
la vieaţă. de întâlnire, fiind hotărît de a nu se lăsa să tradată în momentul suprem? Ceriulel Tre crime amare. Ea înţelegea acum cuvintele
Intre aceste, deja cu dimineaţa urmă fie abătut dela datorinţa sa. El resistase, să buia să asiste, nesimţitoare la supliciul lui tatălui seu: »Renunţ de a-ţi aplica alta pe
toare, pe întreaga întindere a regatului, în luptase. Dar’ în fine s’a dat învins. Faţă de Ashrabab ? Ce va răspunde ea la întrebarea deapsă, decât aceea, de a asista lângă mine
cepură a săpa gropi adânci, ca să prinză recompensele fabuloase pe cari Mahranea a mută a preaiubitului seu? Ia supliciul lui Ashrabad».
tigrii. Fearâle prinse le băgară în colivii făcut să i-se oglindească înaintea ochilor sei, In fine o umbră neagră se apropia fu- Vai ce alta pedeapsă mai îngrozitoare
speciale, pentru-ca regele să le privească în virtutea i-se întunecase în mod iremediabil. rişându-se printre arbori. Era şeful arenelor! putea să afle crudelul monarch? Astfel ea
plăcere pe când avea să-şi facă revista zil Şi promise princesei că îi va face cunoscut, Mahranea mişcă o batistă albă, ca signal, trebuia să asiste, sau la moartea iubitului ei
»
nică. în preseara zilei de grea încercare în care după cum se înţeleseră. sau la cununia aceluia cu frumoasa fată tinără
Dar’ princesa la rândul ei, nu sta inac colivie se va afla tigrul şi în care tinăra fată. Ei bine, zise ea, gâfâind. pe care era atât de mult jalusă?
tivă. Temperamentul ei energic nu întârziase Ca să pună vîrf trădării sale, se duse să afle — Princesă, zise şeful arenelor, tigrul Şi tot iestul nopţii, în mijlocul suspi
a se pune pe lucru. Amorul şi necesitatea îi pe Ashrabad în temniţa sa şi îi anunţă că se va afla în colivia din stânga, femeea în nelor pe care i-le smulgea amărăciunea,
îndoiau puterile şi inteliginţa sa isvoarele princesa se hotărî să-l scape. Ashrabad nu cea din dreapta.
princesa desbătea aceasta stranie şi dure
spiritului seu. Mahranea nu întârzia să con avea decât să privească în faţă pe mult iu — E bine, declară Mahranea cu un roasă problemă. La ce alternativă trebuia să
ceapă un plan întreg de bătaie destinat să-l bita sa şi să deschiză colivia pe care îi va strigăt de bucurie, e foarte bine. Mâne seară se decidă? Trebuia să mântue vieaţa lui
mântuiască pe Ashrabad. arăta-o pe furiş cu un gest. îţi vei primi preţul serviciului tău, şi iau Ashrabad cu rişicul de a mur) de supărare