Page 2 - Activitatea_1904_05_18
P. 2
A C T I V I T A T E A Nrul 18
Pag. 2.
Românii să nu ia parte la alegere, să cerile acăle sulevate de dl Vlad şi dl ceasta şedinţă se mai decide ca con
George Drăgan din Bâiţa, George Ro Osvadă absolut nare nici o parte: sistorul să presinte la proxima sesiune
manul, Dr. Iustin Pop din Deva, Iosif nu voteze nici cu unul nici cu altul; nu s’a îngerat de loc; de caşul de li sinodală proiectul de modificare în
Morariu din Dobra, Dr. G. Suciu şi Dr. d l D r . A. Mu n t e a n arată că cenţă amintit de dl Vlad nici nu-şi causa revisuirei regulamentului semi-
Aug. Străiţariu din Haţeg, Dr. G. Du- dl Torok Băla a fost ales ca om tinăr narial.
bleşiu şi C. Osvadă din Hunedoara, în cercul Hunedoarei de protopretor aduce aminte, de cele amintite de dl In şedinţa a Vl-a şi cea din ur
Dr. I. Margita din Geoagiu, Dr. St. unde era pe timpul acela o desvălire Osvadă numai d in a u z are ceva mă la propunerea deputatului sinodal
Rozvan din Ilia şi Dr. S. Moldovan şi oribilă, poporul gemea sub restanţii ex ştire, însg Ingerinţă n’a ăvut de loc. Dr. P. Şpan, ca Noul Regulament pen
Prin urmare d-nii Vlad şi Osvadă tru examenele de calificaţie învăţăto-
Dr. A. Muntean din Orăştie. orbitante de mari pedepse pentru a- au fost în rătăcire, şi a fost în rătă reascâ la institutele pedagogice gr.-or.
In înţelesul proiectului de regula bateri de pădure; — altul în locul lui cire şi acei dni cari au votat pentru române, votat în şedinţa senatului şco
ment, cei-ce voiesc să fie membrii clu ar fi devastat o mare parte din cerc sprijinirea d-lui Bgla Pogâny; deci lar din 20 Martie 1904 să fie împe-
bului au se se însinue în scris. cu execuţii peste execuţii; dl Torok rămâne astfel la apreţiarea fiecărui decat de a se promova spre aprobare
însă a propus şi exoperat, că s’a relaxat la locurile competente înainte de a se
Deci primind proeietul de regu membru congregaţional, că la alegerea fi pronunţat şi sinodul archidiecesan în
cea mai mare parte din acele pedepse;
lament, toţi aceia, cari doresc a fi mem de vicişpan în 18 Maiu sg voteze în meritul lui sinodul, decide ca consisto
poporul a scăpat din prăpastie; şi cercul
brii, făcându-se şi eventualele observări sensul acelui »conclus« rătăcit ori după rul să vină în proxima sesiune sino
la pus în cea mai bună ordine;
la regulament, vor evea se se însinue convingerea sa cu dl Torok Bgla, care dală cu raport detaiat asupra cestiu-
resp. să-’şi comunice aceasta dorinţă îl recomândă pe dl Torok deoare precum am arătat deja a dat dovezi nei, ear’ la examenele de calificaţie din
acest an sg se proceadă după regula
d-lui Dr. A. Vlad Orăştie, şi apoi să ce a dat deja dovezi practice, că faţă ; nu numai de energiă ci şi de iubire mentul vechiu.
va constitui clubul definitiv. de popor are inimă, şi are energia re- de popor şi umanitate, — calităţi cari
cerută sg facă ordine şi acolo tinde Comisiunea bisericească referează
S’a discutat apoi ţinuta membrilor unui conducător de comitat nu-i iertat prin raportorul ei prot. V. Dom şa în
stările au fost enorm de negligate;
români faţă de alegerea de vie e şpan. să-i lipsească. causa propunerii lui G. Pletos pentru
Dl Dr. A. Vlad ţine o vorbire arată mai departe că fiind Hune Dacă era şi un candidat român, înfiinţarea unei reviste teologice şi si
doara oraş cu magistrat, apoi dl Torok nodul decide a se transpune consisto
«fulminantă* pentru candidarea d-lui atunci principiul ne prescriu ţinta, —
ca protopretor cercual nici n’a putut rului spre studiare şi raportare la si
Pogâny Băla, despre care presupune că care atunci putea şi trebuia să fie nodul proxim. Asemenea se transpun
avea ceva Ingerinţă în cazurile amintite
ar fi mai puţin şovinist decât dl Torok principiară şi — solidară. consistorului şi propunerile Drului Şpan,
de dl Osvadă.
Băla, carele când a cerut o muere din una în causa elaborării unui regulament
Batiz l ic e n ţ ă de crâşmă, ca să Majoritatea celor puţini presenţi a pentru examenele de calificaţiune preo
vendă beuturile preotului român, apoi decis sprijinirea d-lui Pogâny Băla, însă Dela sinodul archidiecesan. ţească şi alta în causa datinelor la ser
ar fi propus să se respingă, deoare-ce cu acea, că: cei-ce sunt angajaţi pen viciile bisericeşti.
prin licenţă de crîşmă prea-prea ar tru dl Torok Bgla, neputându-se des- (Urmare şi fine). Propunerea dep. G. P l e t o s pen
In şedinţa a IV a ţinută în 21 tru reforma învăţământului în secţiunea
creşte vaza preotului înaintea poporului, angaja sunt în drept sg voteze cu dl Aprilie s’a decis: la pensionare au se teologică a seminarului archidiecesan
ceea-ce nu ar fi admisbil — ; din Torok Bgla. fie computaţi numai atâţia ani de ser se ia la cunoştinţă însărcinându-se con
cazul acesta, să vede, — zice D-rul Regretăm şi nu putem decât re viciu pentru câţi respectivul a plătit sistorul a continua cu studiarea ei.
A. Vlad — că Torok Băla e foarte proba procedeul d-lui Dr. A. Vlad, când taxele inainte de cererea pensionării, La raportul comisiunei şcolare se
mare şovinist — ; dl C. O s v a d ă vor dânsul despre acest conclus referitor şi respective înainte de intrarea caşului primeşte propunerea reînfiinţărei »Foaei
beşte despre date mult mai serioase la candidatura d-lui Torok Băla, nu de pensionare (moarte etc.); cei cari pedagogic g« şi ajutorarea ei din partea
decât Dr. Vlad, afirmând că statutele informează în cercularele exmise pe după intrarea în vigoare a statutelor consistorului.
casinei române din Hunedoara minis membrii congregaţiei, cu toată sinceri noue au optat pentru a fi suscepuţi la La referada comisiunei financiare
fondul de pensiune în condiţiunile sta să exprimă dorinţa catechisării calfelor
trul nu le-a aprobat, şi aşa presupune tatea şi realitatea; — corectitatea im tutelor noue şi li-s’a dat moratoriu să şi meseriaşilor şi creşterea lor religi
că dl Torok ar fi întrevenit ca să nu punea d-lui Vlad, că: tălmăcind con solvească în termin de 5 ani taxele oasă morală, ceea-ce se promite a se
fie aprobate; ceea-ce însă nu afirmă clusul unei conferenţe apoi trebuia sg diferenţiale (dintre cele pe cari le plă- avea în vedere.
ca positiv, ci — aşa crede, dar' nu ştie fie tălmăcire fidelă, ori îi place careva tiau după statutele vechi şi cele con- Un punct de o deosebită impor
parte a conclusului ori ba; nu trebuia veninde după statutele noue) şi nu au tanţă în referada financiară l’a format
Dl Aug. Nicoară spune între altele, observat terminele de plată, să fie pro
să uite că tălmăcind din încredinţarea defectuoasa conducere în afacerile ti
că Dsa a vorbit deja cu dl Pogâny vocaţi, ca în termin de j luni să-şi
conferenţei, era obligat să se ţină pografiei şi librăriei archidiecesane unde
Băla, şi acesta l'a autorizat să spună achite întreaga restanţă, altcum resti- s’au întâmplat multe pagube. Cu toate
aici în faţa conferinţei, că dacă va fi strict de mandat. tuindu-li-se, fără interese, ratele solvite că s’a cerut denegarea dării absoluto-
el ales de vie e şpan — adecă dl Po Altcum conform adevărului con deja, vor fi şterşi din şirul benefician- rului, totuşi din consideraţii de forma
gâny nu Nicoara — apoi toate legile statăm aci, că: ţilor de dreptul la pensiune după sta litate şi condescendenţe s’a dat.
tutele noue.
şi ordinaţiunile favorabile pentru Ro maioritatea celor puţini presenţi, Peste celelalte puncte din rapor
In şedinţa a cincia se reia ches
mâni să vor executa în modul cel mai câţi au fost la conferire dând creză- tul comisiei financiare s’a trecut fără
tiunea nouălor statute ale fondului de nici o observare şi sesiunea actuală a
acurat! deci, nu poate fi altul ales, ex mint datelor înşirate de d-nii Dr. A. pensiune şi se decide că obligaţiunile sinodului a fost încheiată prin o fru
clamă dl Nicoara, ci numai dl Pogâny Vlad şi C. Osvadă a decis sprijinirea date pentru întregirea taxelor nu se
moasă vorbire a Ex. Sale, care a mul
Băla etc. d-lui Bgla Pogdny; priveau de plătire efectivă; de aceea ţumit deputaţilor pentru interesul ară
consistorul este îndrumat a provoca p e!
a fost şi de aceia, cari a crezut (?!) noi căutând adevărul l-am între tat. La vorbirea de încheiere răspunde
toţi restanţierii, ca în termin de 3 luni,
ce a povestit dl Nicoara? bat pe dl Torok Băla că adevărate dl Dr. S t r o i a arătând progresele ce
se solvească taxele anilor expiraţi, în- le face biserica sub actualul archipăs-
dl G e o r g e R o m a n u l şi dl sunt bănuelile amintite de acei dni, ţelegendu-se de sine, că la cas de pen tor şi dorind totodată ca să se observe
L a u r i a n Ber ci an au propus, că de în conferinţă, — şi dl Torok Bgla şi-a sionare fără considerare la respiriul dat constituţionalismul şi se dispară spiritul
oare-ce nu este candidat român apoi dat cuveniţii sgu de bărbat că în afa de 6 ani numai taxele deja solvite pot de clică.
fi luate ca basă la statorirea pensiunei. Bap
şi chin ea însăşi, văzăndu-1 însurat cu o ri era de tinăr şi de frumos! Un murmur de Cei cari nu se vor conforma acestui
conclus vor perde dreptul de a fi pen
vală urgisită, sau trebuia cu un gest impe admiraţie şi de milă îl primi la Intrarea sa. sionaţi după statutele nouă şi pensiu Căluşerii în Hunedoara.
rios să condamne la moarte pe mult iubi In terminul ceremonialului, care presida nea li-se va măsura după statutele vechi.
tul seu? la aceastea stranii ceremonii, acuzatul trebue Tot în chestiune de pensionare s’a per- Primim din Hunedoara următoarea
In aceea noapte înfricoşată, Mahranea mai întâiu să se închine de trei-ori înaintea cru- tractat şi răcursul fostului profesor se- corespondenţă: »Sub conducerea vă-
acuşi adopta soluţiunea inspirată de jalusie şi delului suveran. Ashrabad nu negligeazâ de loc minarial Ioan Ghibu, care nemulţu tavului Petru Muntean a jucat »Călu-
acuşi venea vocea amorului care vorbea mai aceasta formalitate Apoi cuprinse cu o pri mit cu suma cu care a fost pensionat
cu putere. De o sută de ori într’o oară îşi vire cele două uşi situate în faţa sa. In fine astă vară din partea Consistorului a şeriul« a doua zi de Paşti în Hune
schimba părerea. In frumosul ei cap să pe ochii sei să adânciră în cei ai princesei: doara 8 voinici din Batiz; îmbrăcaţi în
recurat la sinod. Acesta însă nu i-a
trecea o furtună îngrozitoare şi o tortură »Care din două?« întreba. costum încântător naţional, împodobiţi
luat răcursul în considerare.
nespusă. Şi Mahranea răspunsese cu un gest In privinţa înfiinţării nouei episco cu brâuri tricolorei
In fine, la ora dimineţii, când clopotele smuncit, discret, dar’ perfect explicat. Căpitanul de poliţie, bagseamă, nu
pii a Clujului, sinodul ia la cunoştinţă
sunau ca să anunţe apropierea ceremoniei
Trad. de —n. ca reşedinţa să fie în Cluj. Noua epis ştie că brâurile tricolore sunt parte în
funebrale, Mahranea luase o decisiune, dela
copie va consta din următoarele tracte tregitoare a costumului căluşeresc, şi în
care nimic nu o putea s’o mai abată. Ex- Ultimele pagine ale manuscrisului au protopresbiterale: Abrud, Bistriţa, Câm
presiunea voinţei răspândită pe trăsăturile ei fost rupte. Istoria se opreşte aici adecă în peni, Cetatea-de peatră, Cluj, Dej, Lupşa, toată ţara unde se joacă acest joc mi-
spunea din destul că fruntea sa imperioasă momentul cel mai palpitant. Nu s’a putut Murăş-Oşorheiu, Reghin, Solnoc, partea nunat eroic, tot cu brâuri şi primburi
şti de loc ce a învins în inima princesei,
ascundea un scop irevocabil. din dreapta Murăşului a tractului Tăr- tricolore române sunt căluşerii împo
amorul sau jaluzia, şi care a fost desnodă-
Şi poporul să aduna în arene în vreme mântul acestei tragice situaţiuni. navei, Turda şi Unguraş. dobiţi. (Aşa este, poftească căpitanul şi
ce clopotele continuau să sune. Şi regele j la Orăştie să se convingă. Red.);
Crudelă enigmă 1 Dar’ printre cetitorii Pentru susţinerea nouei episcopii
în ultimul moment urmat de o suită strălu foaei noastre poate că vor putea resolva. De se destineazâ între alte mijloace a treia ba aşa ştim, că şi înaintea Ma
cită veni să-şi ocupe logea. Toate privirile aceea deschidem concurs în privinţa epilogu
erau îndreptate asupra monarchului şi asu lui acestei drame mişcătoare, rugându-i să ne parte din fondul lăsat de metropolitul iestăţii Sale s’a jucat »Căluşerul«
pra princesei Mahranea, care sta lângă el, scrie sfârşitul acestei istorii într’o povestire care Şaguna. şi voinicii erau încărcaţi de tricolorii!
să nu treacă peste o sută de şire. Descrie Deşi înfiinţarea nouei episcopii a
cu corpul uşor plecată înainte, închisă şi rea care va fi mai verosimilă şi mai inge a fost lăudaţi, admiraţi, dară nici
strălucind mai mult ca ori când de o frum- nioasă vom publica-o după ce vom avea Clujului se zoreşte din multe părţi, to când pedepsiţi!
tuşi realizarea ei va cere încă mult
seţă fatală. răspunsurile. Căpitanul de poliţie din Hune
timp, poate şi un deceniu. Sunt greu
La un g^şt al autocratului uşa închi
tăţi principiare şi materiale. Tot în a- doara toate aceste nu le ştie? ori niţ
sorii scârţăl şi Ashrabad apăru în arenă, Cât
