Page 3 - Activitatea_1904_05_18
P. 3
Nrul 18 ACTI VITATE"A Pag. 3.
vrea să le ştie? — pentru-că i-a citat oraşul întreg fu dărâmat cu desăvârşire. Sinucidere. Sâmbătă, 7 1. c. pe la cele de sus şi pe aceasta cale la cunoştinţa
pe cei 8 voinici şi li-a dictat câte 2 Pavajul de pe strade fu aruncat în aer; 5 ore după amiazi s’a împuşcat în prome obştei noastre.
nada orăşeneescâ V â k o n y Ferencz, stu Sibiiu, 30 Aprilie n. 1904.
coroane pedeapsă! aceste sfărâmături, uciseră ori-ce vietate
dent pe a VIII. clasă a gimnasiului ref. din
Atragem atenţiunea forurilor mai întâlniră în cale. Peste 12 mii de per loc, trăgându-şi un glonţ de revolver în inimă. Comitetul central al «Reuniunei române
înalte la aceasta procedură ce vatămă soane pieriră sub dărâmături. Acest Sinucigaşul este fiul medicului comunal Dr. de agricultură din comitatul Sibiiu*.
legile şi ordinaţiunea ministerială, şi va cutremur de păment a făcut nişte on- Vâkony din Chişineu. Era student de altcum D. Comşa, V. Tordăşlanu,
preş. secretar.
tămă adânc simţul tradiţional a popo dulaţiuni la suprafaţa pământului; ar bun, însă pârdalnica de dragoste ce o tracta
rului nostru. borii se înclinau şi într’o parte şi în după-cum să aude, cu o învăţătoreasă dela, PENTRU ECONOMI
Insă că dl protopretor Totok Băla alta. Pământul fu brazdat de mari cre- şcoala de fete de stat, si care îi refusă amo-
rul, îl duse la fapta nesocotită. — Luni fu
ar avea ceva parte în procedura gre pături: una lungă de şepte kilometri şi petrecut de ai sei şi o asistenţă număroasă î n ţ ă r c a r e a porcilor. Trecerea
şită şi ofensătoare a căpitanului, pre jumătate, largă de trei-zeci şi cinci de până la gară, de unde fu transportat la lo dela alăptare la hrănirea cu alimente
vegetale, trebue să se tacă şi la purcei,
cum »Libertatea« din Orăştie i-ar a- metri şi adâncă de 75 m. Oamenii cul naşterii spre a fi înmormântat. ca şi la celelalte animale într’un mod
tribui aşa printre şiruri, este neadevărat! care au căzut în ele n’au mai scăpat. Micul nostru orăşel devine renumit prin
desele sinucideri. Trist, însă a d e v ă r a ţ i treptat. Cu alte cuvinte, înţărcarea nu
din contră, pot numi martori că dl Doi munţi ce erau vecini se pră se va face deodată, ci se vor pregăti
Torok însuşi a declarat, că pe nedrept văliră unul asupra altuia şi închiseră L a »R eu n iu n ea sodalilor ro purceii pentru noua hrană cu care au
i-a pedepsit pe bravii căluşeri. — Să să se nutrească; cu câtva timp mai
valea pe unde curgea un rîu. Acolo m â n i d in S ib iiu « s’au primit membri
vorbim numai adevărul! se formă un lac. ajutători d-nii: Ioan Droc, protopresbiter nainte.
Un martor. (Va urma.) emer., Dr. Ioan Borcia, prob, Dr. Dumitru Alăptarea purceilor mai mult de
Ştefan, Dr. Ioan Neamţu, Dr. Traian Mor- două luni, nefiind de folos nici pentru
can, Dr. Aurel Nyilvan, candidaţi de advo scroafă, nici pentru ei, vom căuta deci,
cat; d-na Ana Dr. Moga, ear’ membri ordi ca la această etate ei să fie înţărcaţi.
Cutremurile Spicuiri din activitatea sinoadelor. nari: Constantin Genie, sod. pant., Victor Pentru acest sfîrşit, vom începe a
de păment. Buzulescu, sod. croit., Mihail Şerdean, sodal le da cu patru sau trei săptămâni, mai
Sibiiu: A ra d : lăcătuş, Eugen Macarie, sod. lăcătuş de ma nainte de împlinirea celor două luni,
Faţă cu noua re Vicariului Vasile, şini, Ioan Oltean, sod. pant., Ioan Bela, sod. făină, mălaiu, sau chiar tărîţe, ameste
La 7 Iunie din anul 1692 un cu formă a învăţământului Mangra i-s'a ridicat pant-, Ioan Caliani, sod. pant., George Besoiu, cate cu zăr sau lâpturi de bucătărie.
tremur de pământ dărâmă casele din popota], pusă în ve salarul cu 6oo coroane sod. şepcar, Petru Drăgan, sod. pielar, Ioa- La început se vor da puţine, aceasta
dere de ministrul de anual.
Port-Royal al Jamaicei. Câţiva locuitori culte sinodul archidie- nichie Bota, sod. croitor, Vasile Brumariu, se va mări treptat, astfel ca mălaiul,
fură aruncaţi în aer şi în urmă căzând cesan decide: sod. pant., Gregoriu Lupşa, sod. faur, Vasile tărîţele sau făina să formeze cu lături
»Inaltpreasfinţia Lucaciu, sod. faur, Simion Luca, sod. măsar rile un fel de terciu când şi purceii
în valurile furioase ale mărei, parte se Sa metropolitid este ru
înecară, ear’ parte scăpară înot la ţărm. gat, ca împreună cu şi Demetriu Comaniciu, sod. pantofar. nu se mai lasă cu mama lor decât
odată sau de două-ori pe zi, pentru-ca
Crepături mari se deschiseră prin îm Preasfinţiţii episcopi ai C onsulul şi deputatul. Ziarul »Ade în urmă să fie cu totul speparaţi şi în
dieceselor Arad şi Ca
prejurimi şi înghiţiră în ele o mulţime ransebeş, la timp opor vărul» spune, că dl Dincă Schileru, cunos ţărcaţi deplin.
de locuitori. Aceste întâmplări au fost tuni să întreprinde pa cutul deputat ţăran din judeţul Gorj (Ro
şii necesari la Înaltul mânia) a avut un viu conflict cu consulul
foarte ciudate. Unii au fost îngropaţi
guvern pentru preîntîm- austro-ungar din Craiova.
până la brâu, altora li-se vedea numai pinarea neajunsurilor, Sz. 1104/1904 tjkv.
capul, ear’ unii fură înghiţiţi cu desă ce ar veni asupra şcoa- Dl Schileru se urcase în tren la Filiaşi. ÂRYKRfcSI HIRDETM&NY K1Y0NATA
lelor noastre prin re D-sa n’a găsit Ioc, decât într’un singur com
vârşire. Câtimi mari de apă ieşiră din forma pusă în vedere partiment de cl. I. unde era numai consulul A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
aceste crepături, scoţând afară cada a art. de lege XXXVIII, austro-ungar. Deputatul a întrat şi a ocupat tkv. hatosâg kozhirră teszi, hogy Bra
din 1868, XVIII, din
vrele celor morţi şi apoi înecând ora un Ioc. şovean Niculae ăs tsa văgrehajtatonak
i 8yp, şi X V I din
şul sub apă. Marinarii spun, că astăzi, i 8pj, avind in cas de Consulul s’a simţit supărat de presenţa Szimu Maria 1. Filimon văgrehajtâst
când marea e liniştită se văd în fun necesitate a convoca în D-lui Schileru şi chemând pe conductor, i-a zis : szenvedo elleni 500 kor. tokekovetelăs
această cestiune şi con ăs jâr. irânti văgrehajtâsi iigyăben a
dul ei casele oraşului. sist orul metropolitani! — Spune D-lui, că aici nu e clasa III.
dăvai kir. torvănyszăk (a szâszvârosi
La 28 Octomvrie, în anul 1724, Conductorul a răspuns, că Dl de care e vorba, kir. jârâsbirăsâg) teriiletăn levo a Fel-
oraşul Limo din America-de-sud, fu M o r a l a : e deputat, ear’ Dl Schileru foarte enervat a
strigat consulului. kenăren fekvo' a felkenyări 2084 sz.
distrus cu desăvârşire de un mare cu Din actele săvârşite şi juxtapuse a si tjkvben a f 1 rd. 456/a 456/b hrsz.
noadelor dela Sibiiu şi dela Arad să învede — »Mă, ne a mţ u l e , fă b i n e şi
tremur de pământ. Marea se înălţă ingatlanra 555 kor., az u. o. 193 sz.
rează eclatant duchul ce i-a condus şi pe culcă-te acol o l i ni şt i t , că d o a r nu
până la 27 metri şi în valurile ei fu tjkvben a f 4 rd. 1100 hrszâmra 145
unii şi alţii părinţi ai Bisericei. La Sibiiu să p l ă t e ş t i tu p e n t r u 6 locuri ca să
rioase înghiţi portul Calao, măturând pertractează şi se aduc decisiuni de cea mai stai singur». kor., a f 5 rd. 1108 hrsz. ingatlanra
16 kor., a f 6 rd. 1648 hrsz. ingat
toate casele din el, aruncând pe ţăr vitală importanţă pentru întreg neamul. La Dl Schileru a făcut şi un gest foarte lanra 18 kor., a f 7 rd. 1712, 1716
muri mai multe corăbii ce rămaseră pe Arad să adună pentru a-i mări leafa lui semnificativ cu mâna, încât consulul a tre hrsz. ingatlanra 101 kor., a f 8 rd.
o distanţă de patru kilometri departe Celibidache. Sărmană diecesă a Aradului 1 buit să se astîmpere. 1990 hrsz. ingatlanra 106 kor., a f 9
de ţărm când valurile se retraseră. Alimpiu. Cunoaştem personal pe Dl Dincă Schi rd. 2226 hrsz. ingatlanra 121 kor., a
leru şi impunătorul său exterior de când cer
In anul 1755, marea se coborî şi f 10 rd. 2333 hrsz ingatlanra 162
ceta des oraşul nostru. Credem şi aceea, că
se înălţă de odată la 15 metri în faţa NOUTĂTI va fi impus consulului neamţ. kor., a f 11 rd. 2806 hrsz. ingatlanra
oraşului Lisabona. Un tunet subteran 176 kor., a 12 rd. 3070/1 hrsz. in
gatlanra 277 kor., a f 13 rd. 3319
se auzi şi apoi veni un cutremur de Cântece. A apărut: Un drăgălaş vo hrsz. ingatlanra 227 kor., a f 14 rd.
pământ ce răsună oraşul. Apa mării LLymen. La 15 Aprilie 5 ore p. m. lum depoesii lirice, de profesorul Emil Sabo 3474/1 hrsz. ingatlanra 12 kor., a f
s’a săvîrşit cununia d-şoari Cecilia Cetăţean,
se retrase aşa de mult în cât se zări (Emilian). Preţul 1 coroană 10 fii. porto 15 rd. 3656 hrsz. ingatlanra 10 kor.,
fiica regretatului Ioan Cetăţean, fost odini
fundul ei, apoi ea veni la loc cu o Se poate procura dela Autor şi dela Tipografia a f 16 rd. 3901 hrsz. ingatlanra 42
oară director al liceului şi a d-nei Ana Ce
furie neînchipuită, se lovi de ţărmuri tăţean născ. Coseriu, cu dl Dămian Drăgă- Semin. Blaj—Balâzsfalva. kor., a f 17 rd. 4081 hrsz. ingatlanra
139 kor., a f 18 rd. 4616 hrsz. ingat
şi se ridică 15 metri deasupra lor îne nescu, în Galaţi. Sincerile noastre felicitării lanra 14 kor., a f 19 rd. 5063 hrsz.
când totul în cale. Munţii sguduiţi până Pentru proprietarii de
ingatlanra 13 kor., a f 20 rd. 5282
în temelii, se năruiră în văi. păment, hrsz. ingatlanra 242 koronâra az ârve-
Ne m a i pom enit. Representanţa
Cheiul de marmoră unde se strân oraşului Orăştie alege de prim-senator pe răst a megâllapitott kikiâltâsi ârban el-
sese lumea îngrozită, se coborî în fun notarul din Balomir, Szâsz Sândor. Acesta rendelte ăs hogy a fenneb megjelălt
Prin publicaţiunea sa dto 25 Aprilie n.
dul mărei, ear’ locuitorii parte fură în — şiret ca un filosof şi cu protecţie la c. Nr. 4739, magistratul orăşenesc din loc ingatlanokra az 1904 evi junius hâ 3-ik
ghiţiţi de valuri ear’ parte acăţându-se spate — îşi cere pensionarea ca notar, pe vesteşte despre următoarele: napjân dăl e. p ârakor Felkenyăr kdz-
temeiu că este neapt de a purta serviciul de săg hâzdndl megtartando nyilvânos âr-
pe corăbiile din apropiere fură înecaţi Pe basa disposiţiunilor articlului de lege
notar în comuna Balomir, care numără 160 verăsen a megâllapitott kikiâltâsi âron
în valurile furioase cu corăbii cu tot. XII. din 1894 referitor la economia de câmp aiul is el fognak adatni.
câsi. — Autoritatea comitatului îl şi pensio
Din vasele înecate, nici o sfărămăturâ nează. Acum ce să vezi! La 1 Maiu ridică şi la poliţia de câmp: Ârverezni szândăkozăk tartoznak
din ele nu mai apărură la saprafaţa plata dela oraş, fără a-’şi presta slujba, căci 1. fiecare proprietar (stăpân) de pământ az ingatlanok becsârânak 10%-ât kăsz-
mărei. Să spune că în locul unde a nici nu s’a mutat încă în Orăştie. Plata din sau arândator este obligat de pe întreagă penzben, vagy az 1881. LX. t.-cz. 42.
fost cheiul, astăzi apa are o mare Balomir de bună seamă încă a ridicat-o şi posesiunea sa să stîrpească mărăcinii (scăeţii) § âban jelzet ârfolyammal szâmitott ăs
încât suntem informaţi chiar şi pensia. Adecă înainte de floare, hemeiul sălbatic până la az 1881. ăvi november ho 1-ăn 3333 sz.
adâncime.
cel ce nu-i apt în Balomir va corăspunde începutul lui Maiu, mâtasa din tiifoiu însă a. kelt igazsâgiigyiminiszteri rendelet 8.
Acest cutremur de pământ a ni
în Orăştie ?! Curată batjocură 11 Ce zic la îndată ce să iveşte; §-âban kijelolt ovadăkkăpes ărtăkpapir-
micit peste trci-zeci de mii de oameni. aceste cei chemaţi în ale administraţiei? 2. sămânţă de trifoiu şi de lucernă nu ban a kikiildott kezăhez letenni, avagy
El s’a simţit pe mari depărtări, în unele este ertat să se pună în vânzare până ce nu az 1881. LX. t.-cz. 170. §-a ărtelmă-
locuri izvoarele au săcat şi altele au f Jo ka i Mâr. Joi seara a încetat din sunt temeinic curăţite de mătasă. ben a bânatpănznek a birosâgnâl elo'-
apărut în locul lor. Marea şi-a schimbat vieaţă marele poet şi romancier Jăkai în Executarea acestor disposiţiuni vor fl leges elhelyezăsărol kiâllitott szabâly-
szeru elismervănyt âtszolgâltattni.
coloarea ei obicinuită şi s’a făcut neagră. Budapesta în etate de 79 ani. Luni a fost strict controlate de căpitanul poliţiei orăşe
La 1783 cutremurul de pământ înmormântat pe spesele statului şi cu mare neşti respective de organele poliţiei de câmp A kir. jârâsbirăsâg mint telekkvi
pompă alăturea cu Deâk şi Kosuth. A fost cel în înţelesul §. 95 K., respective §. 94 K., hatosâg.
din Calabria a aruncat case întregi la
mai bun scritor al ţării şi neamului seu, care din art de lege XII. din 1904, neîmplinirea Kelt Szâszvâroson, 1904. ăvi mâr-
înălţimi destul de mari. Un val furios
începind dela 1848 şi până la moarte a îm acelor disposiţiuni va fi strict pedepsită în czius ho 5-ăn.
mătură de pe piaţa Scylla aproape bogăţit literatura ungurească ca nime altul. bani sau cu închisoare corăspunzătoare. Sâhalmy,
două mii de persoane; în două minute Ne împlinim numai datorinţa aducând kir. albir<5,