Page 1 - Activitatea_1904_05_19
P. 1
Anul IV. Or ăst îe, 19 Maîu n. 1904. Nr. 19
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 c o j. pe V* an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
P entru Rom ânia şi strJin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.
r»
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a re Joi.
D r . A u r e l M u n tea n A U R i A N B E R C I A N
noaşte internul nostru, pentru a ne ana- şi nici faptele cu acţiunile egoiste. Atâta liticianii democraţi au proclamat prin
lisa ideile, a ne compara, a ne taxa, a vede ori-şi-cine, că lipsa de fapte pro cipiul filosofic ca o virtute a democra
ne cunoaşte datorinţele faţă de noi şi vine de acolo, că nu avem încă teoria tismului. Convinşi de marile foloase care
faţă de alţii. Singur filosofia ne dă ade faptelor. Teoria asta ne va putea o da le poate avea un sistem filosofic de
Articolul de faţă nu e destinat vărata nobleţă intelectuală. numai o mai mare cultură filosofică. mocratisat pentru un mers înainte in
pentru toţi. El se adresează exclusiv
Fără cultură filosofică, e tot archi- Ea va delătura în primul loc abstaco- telectual şi material, recomandăm, învă
la inteligenţa superioară, a cărei cul
tectul un simplu zidar, învăţătorul un lele intelectuale şi ne va deschide gân ţătorilor, preoţilor, avocaţilor, architec-
tură se edifică pe studii gimnasiale şi
păsitor ordinar, dar’ nu uu călăuz şi direa iniţiativă în viaţa practică, în do ţilor, policianilor şi tuturor celorlalţi cari
academice, adecă, profesori, preoţi, ad
un misionar civilisatoric; fără cultură meniul faptelor, ea va putea trezi în aparţin burghezimei, o mai remarcabilă
vocaţi, funcţionari şi celalalt rest a sur-
filosofică e tot avocatul un uneltitor de noi respectul vieţii comune şi să fău atenţie pentru studii filosofice, fie mo
tucarilor cu şcoale mai înalte.
paragraf! dar’ nu apărătorul sacru a rească caracterele tari. Până nu vom rale, extetice, sociologice ori psihologice.
Cestia care o punem în discuţie, adevărului şi a dreptăţii; fără cultură avea nici fapte. Atunci doar’, când o gândire filo
e de-o actualitate imediată. Trăim în filosofică e preotul o figură şubredă în E chiar periculos să ceri numai sofică a străbătut tot mai adânc în pă
epoca democratismului, şi după cum creşterea naţională, şi numai prin ea să fapte, înainte de a avea un sistem teo turile societăţii, va putea răsări aurora
s’a democratisat toată viaţa de stat, va putea cualifica pentru a sta la năl- retic, un mare princip pedagogic, care democratismului adevărat, şi acesta e
aşa tinde de un timp încoace, a s6 de- ţimea chemării lui, pentru a fi ceea-ce ni-1 ofere numai filosofia. Cultul exclu dorul fiecărui Român verde.
mocratisa chiar filosofia, departamentul trebue să fie, un profesor de idei, de siv al faptei, ne-ar conduce pe noi Ro
cel mai subtil şi abstract al ştiinţei. reflexiuni morale, de idealuri, provisiu- mânii, înainte de-a fi intelectual, cultu
După cum e pentru popor, religia, nea inepuisabilă de credinţă şi con ral şi moral fortificaţi, la un materia Resboiul
ştiinţa cea mai democrată, şi ca atare fidenţă. lism frivol, la o invasiune a spiritului r us o- j aponez.
un compagnion indispensabil pe dru Un exemplu. Ce-a făcut Germania positivist şi practic, şi toate celelalte
mul vieţii, aşa devine educaţia filosofică, de azi atât de mare? Necondiţionat, porniri mai nobile, nobleţă de caracter,
Departe în extremul orient, de 3
un agent puternic în concurenţa com ca în căuşele multe a ridicării imperiu distingere morală, iubire altruistă, abne
luni, răsboiul se urmează din ce în ce mai
bativă a traiului privat şi public, pen lui teuton, filosofia germană e un prin gaţia patriotică, etc. s’ar veştezi în noi,
aprig, între Ruşi şi Japonezi. Căuşele cari
tru clasele mai înalte. cipal motiv. Germania are o filosofie înainte să ajungă la o eflorescenţă na au dat naştere acestui răsboiu au fost:
Tot sistemul filosofic, conţine şi un a răsboiului, bărbaţii politici o filosofie ţională. Rusia ar fi dorit să păstreze pentru ea
sistem pedagogic. Aceasta e marea în a politicei, dascălii şi popii o filosofie Cultul faptei să meargă mână în Manciuria, bucată mare de pământ,
semnătate a filosofiei. Din dragul filo a pedagogiei, Kant, Goethe, Mommsen, mână cu cultul filosofiei. Numai unde făcend parte din împărăţia Chinei, Ja
sofici pure nu-’şi bate nimenea capul; Bismark, ei toţi au fost propagatori fi teoria progresează paralel cu practica, ponia ar fi voit să nu lase pe Rusia
a face filosofie veritabilă, nu înseamnă losofici în diferite direcţii, filosofia le-a aventul e destoinic şi evolutiv. Ori ce să facă aceasta. Pe de altă parte Ja
a disputa cu un ecou ori a te lupta dat equilibrul şi energia. altă stare de lucruri demarcă un de ponia ar voi ca singură să aibă influ
cu o umbră, ci, a te urca cu un fuscel Educaţia filosofică e cementul unic fect morbid şi de un progres nu poate enţă asupra Coreei.
mai sus, pe scara civilisaţiei. care e în stare să zemislească o socie fi vorba. Manciuria şi Corea, eată cele două
Educaţia adevărată o dobândim tate tenace. Numai o cultură filosofică O filosofie, mai bine zis, un sistem cause vizibile a isbucnirei ră boiului.
numai prin studiul filosofiei. Şcoalele mai însemnată şi mai răspândită va fi Corea, este o ţearâ, aşezată la
filosofic, e tot atât de necesar ca o îm
ne dau instrucţiunea, dar’ nu ne dau în stare să ne ridice la valoarea noas plinire de fapte. Aceasta ne-a îndem N. O. Chinei, care se aseamănă prin
educaţiunea, şi în urma urmelor e toată tră reală, numai ea va distinge aurul formă cu Italia.
nat la meditarea de faţă. Fără să dis
şcolărimea absolvată, condamnată la o de alama ieftină, munca adevărată de
punem de spaţiul suficient, lăsăm în Este un imperiu de care nimeni
sterilitate ştienţifică şi socială, fără un speculaţiunea urîtă, oamenii onorabi de sama publicului a umplea acest articol nu vorbea înainte de anul 1882.
sistem filosofic. indivizii efemeri.
schiţat, — schelet — cu carnea înflo Englitera, Japonia şi Rusia fiecare
Numai filosofia ne face reîntoarce Din toate părţile să strigă după ritoare a păţăniilor lui, a practicei şi a ar dori să-l aibă în stăpânire. Ţeară
rea la noi însuşi posibilă. Prin ea de fapte. Lumea s’a plictisit de teorii. Dar’ teoriilor. muntoasă: Şirul munţilor Chan-Alin, o
venim artiştii pentru a ne putea cu să nu se înschimbe teoriile cu frazele A fost o idee măreaţă, când po- împarte în două basinuri nu prea fer-
FO IŞO A R A omului şi să Ie facă bune, ear’ spiritul lui vedeau decât lacrămile pădurilor şi nu au- chemare şi misiune pentru o carieră şi mai
să-’l scoată din întunerec. Şi pentru mântui ziau decât suspinele munţilor, cari ca nişte măreaţă. O carieră a bărbaţilor mari pentru
rea popoarelor. Fiul lui Dumnezeu a dat în echouri înfiorătoare se isbeau dela răsărit r e d e ş t e p t a r e a unui popor, a poporului
Intra memoria Ini G, Bariţiu. văţătura de frunte: »Iubeşte pe aproapele, spre apus, dela Aarpaţi la Apenini şi dela român.
ca însuţi pe tine!* pământ la ceriu Numai aceste echouri mai Tu ai simţit şi priceput chemarea şi
Şi Doamne! Oamenii, popoarele ţi-au simţiau milă şi jale de Români. misiunea ce ţi-s’a dat în epoca cea mai tristă
Vorbirea dlui D r . A t. M . M a r ie n e s c tt, delegatul mărturisit din gură, că ascultă învăţătura ta, Ce vis grozav ai avut Bariţiu! Mi-ai a poporului român. Că ai să deştepţi pe
»A c a d e m ie i r o m â n e * , rostită la mortul ntul lui
că sunt creştinii tăi, dar’ în inima şi sufletul spus, că în spaimă te-ai trezit din el, şi te-ai Român, să-’l înveţi a se iubi unul pe altul,
G. Bariţiu, în 6 Maiu n 1904.
lor nu au primit pe Dumnezeu, căci nu au cutremurat. să-i pregăteşti spiritul, ca să ajungă la în
-EX=- avut iubire cătră deaproapele lor, ci, în nu Aceasta era epoca în care s’a născut vierea naţională, căci aceasta e destinaţiunea
Nu aşteptaţi ca eu să ţin o cuvântare mele credinţei tale, Românilor le-au de ne Bariţiu, venit în lume ca trimis de provedinţa lui, aceasta îi va aduce viitor mai bun şi fe
funebrală, pentru-că de aceste s’au ţinut la g a t toate cele bune din viaţa aceasta. divină ca se trezească pe Români din som ricirea în această lume.
înmormântarea Iui. Nu aşteptaţi ca eu să Le - a u o p r i t d e s v o i t a r e a minţii, nul de letargie şi să-i ducă la deşeptartea Tu, dăruit de Dumnezeu cu minte a-
descriu biografia Iui, pentru-că aceasta s’a c ul t ur a ini mei şi a d e s e o r i i - au naţională. geră, înzestrat cu talente, înavuţit cu Cunoş
publicaţi respi ns şi dela al t ar el e, ce le-au ri George Bariţiu s’a născut în 12/24 tinţe multe, pentru ca spiritul tău să poată
Eu vreau numai să vorbesc ceva î nt r u dicat pentru adorarea ta şi ca să-ţi sacrifice, Maiu 1812. lumina lumea română, în 1835 te-ai făcut
me m o r i a lui, şi anume despre epoca ce a numai pentru-că Românii îţi erau creştini în E destul ca să spun, că în Blaj a ab- învăţător în Braşov şi te-ai pus la lucru, la
fost înainte de el şi în care s'au început feliul lor. solvat teologia. El s’a pregătit dar ca să fie muncă.
luptele naţionale, căci altcum nu pricepeam, Strămoşii erau obosiţi de persecutări, preot Iui Christos, să îndrepte inima omului, Dar’ pentru inima şi spiritul tău acest
că ce muncă grea a avut el pentru deştep osteniţi de nedreptăţi, amărîţi şi năcăjiţi. Ei să-’l înveţe a iubi pe deaproapele şi să-i teren de învăţător în Braşov ţi-a fost prea
tarea naţională. Eu vreau să vorbesc ceva vedeau numai o noapte întunecoasă pentru pregătească sufletul pentru lumea viitoare. îngust. Ţie, care ai lucrat fără de odihnă, şi
despre cariera, activitatea şi resultatul acti spiritul lor, şi în noaptea aceasta de veacuri Dar’ când era să plece în viaţa prac pentru lucru nici când n’ai avut timp destul.
vităţii sale, aşa precum eu le-am cuprins cu au adormit în somnul de letargie. Şi acesta tică, în toată făptura lui s’a luptat creştină Te-ai pregătit, ca să te faci învăţătorul în
mintea şi le-am simţit cu inima. era efectul de mai mulţi secoli ai creştină tatea cu naţionalitatea, şi a învins naţio tregului popor român.
Pentru aceste, înduioşat az1, permiteţi tăţii nepricepute, efectul neculturii popoarelor. nalitatea. Spre acest scop la anul 1838 în Bra
curs liber ideilor şi simţemintelor mele, când ...Şi ai visat, Bariţiu 1 că umbrele gi Eh! ţie Bariţiu nu ţi-a trebuit visul şov ai înfiinţat «Foaia pentru minte, inimă
vorbesc întru memoria acestui Român adevărat. gantice s’au sculat din mormânturi de 2000 unui preot de frunte, să ajungi la demnităţi şi literatură* şi apoi «Gazeta Transilvaniei*,
* de ani, umbrele de strămoşi mari, şi ele mari bisericeşti, să fii îmbrăcat în mătăsuri ca prin acestea să deştepţi poporul. Şi pe
....Şi Dumnezeu a trimis pe Fiul său cutreierau prin văi şi prin munţi şi ele se şi să şezi la mese întinse, cu făclii aprinse. acesta l-ai învăţat i u b i r e a de neam,
la lume, ca să îndrepte inima şi sufletul văitau pentru şoartea strănepoţilor, dar nu Dumnezeu a dispus cu tine şi ţi-a dat i u b i r e a de patrie, i u b i r e a d e - *
*
