Page 2 - Activitatea_1904_05_20
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 20
Torok Bdla şi Pogâny Bâla; între cari Torok şi 37 cu Pogâny; o dovadă struirile de lipsă. Chiar şi vapoarele de ţile Reuniunei noastre şi între aceştia remarcă
apoi a decurs lupta. clară, că din astfel de chestii, nu-i la resboiu ruseşti au fost aruncate în aier, visita făcută de presidentul Reuniunei surori
din Alba-Iulia, a vrednicului protopresbiter
Fiind ambii candidaţi, s’a început loc sâ se facă chestii principiare de ca se nu ajungă în mânile Japonezilor.
Ioan Ttculescu de-acolo, care luând infor-
votizarea cam pe la 10 ore; club; deoare-ce sâ vede că nici după Despre telegramele schimbate în
maţiune despre toate afacerile, ce să îndepli
până cam pe la voturile 30—35, atâta conferenţiare fi capacitare nu ş’a tre Ţarul, generalul Kuropatkin şi ad- nesc în sînul Reuniunei, hotărîre tare a luat
erau voturile egali, creştea paralel; putut ajunge o ţintă solidară a Ro miralul Alexejev, se comentează urmă a introduce multe din ele şi între membrii
la fie-care votant de alui Pogâny mânilor, ceea-ce în astfel de chestii toarele: întâmplările de pe câmpul de Reuniunei din Alba-Iulia.
striga o grupă, bagseamă aievea com nici nu-i raţionalul se se forţeze, resboiu au deprimat pe Ţarul întru Protocoalele şedinţelor administrative,
cetite de notarul I. Apolzan, ne-au reoghndat
pusă »dljenuri« straşnice şi la votanţii Considerând însă că dl Pogâny a atâta, încât a depeşat lui Kuropatkin activitatea lăudabilă, ce o desvoaltâ Reuniu
lui Torok, strigau tot aceia tot aşa de fost candidatul oficios a clubului ro şi Alexjev, ca sâ-’l informeze drept nile noastre de meseriaşi din Blaj de sub
straşnice »abzug«-uri; mân, ce are se se înfiinţeze, şi a clu şi i-a ameninţat cu pedeapsă grea, înţeleaptă conducere a profesorului Precup,
o apucătură de terorizare şi in- bului săsesc din Orăştie, şi conside dacă nu-i vor comunica totdeauna a- din Sebeşul-săsesc, din Bistriţa etc. Tot din
fluinţare necorectă şi nepermisă a fost rarea că fără voturile aceste nu putea devârul. In urma aceştia amândoi i-au aceastea aflatam despre frumoasele coutri-
asta, că nu ar fi avut loc în sînul unei reuşi, am fi aşteptat că Dsa şi ca vi trimis rapoarte foarte triste. K u r o buiri, ce să fac din partea a număroşi bine
corporaţiuni aşa de serioase, cum e o cişpanul unui comitat locuit în 94% p a t k i n i-a raportat, că trupele ru făcători diferitelor fonduri ale Reuniunei, cre
ditoare a fondului de 20 bani, menit pentru
congregaţie comitatensă; — însă de de Români, sâ-’şi rostească vorbirea sa seşti dela rîul Yalu au fost cuprinse
acuirarea unei case cu hală de vânzare.
monstranţii în mare parte n’au fost de mulţumită şi program, şi româneşte; de o frică panică, că au lual-o la fugă Intrarea în programul şedinţei a făcut-o
membrii congregaţionali, că din tole deoare-ce vorbeşte binişor româneşte. dinaintea duşmanului, că nici un cal dl Laurenţiu Boldor, sodal măsar, cu partea
ranţa ori nebăgarea de samă a d-lui De altă parte însă, dacă suntem şi nici un tun nu au pîitut mântui şi a Il-a din poesia «Grui-Sânger* de Vasile
comite şi altor chiemaţi, mulţi au fost drepţi apoi trebue să constatăm, că că scăparea cu fuga căiră Tdncsdng- Alexandri (la şedinţa trecută dl Boldor decla
în sala de consultare, cari n’au fost Românii şi cei 16 Saşi cari au votat esong a fost o nimicire adevărată. mase partea primă »Codru fără vieaţâ*), pe
care ne-a recitat-o cu mult şi viu sentiment;
membrii congregaţiunii. cu Pogâny, n’a schimbat întru nimic A l e x e j e v a raportat Ţarului, că
eleva învăţătorului Candid Popa, mica şcolă
Constatăm şi acea că partisanii resultatul alegerii, deoare-ce şi fără cei roiul vapoarelor dela Port-Arthur sunt
riţă Elisaveta N.cola a fost nu se poate mai
lui Torok s’a purtat serios, s’au abţinut 37 Români şi 16 Saşi avea dl Pogâny cu desăvârşire fără valoare, pentru-că drăguţă în poezia »Străina* de Iulian Gro-
dela ori şi ce demonstraţiune. o maioritate de 31 de voturi. numai o singură naie este nevătămată. zescu; noul membru al Reuniunei, dl Ioan
Dela 35—40 voturi în sus s’a Altcum nou alesul vicişpan este Dela ultimul atac este cu neputinţă a Caliani, sodal pantofar şi-a făcut intrarea în
auzit »eljen« -urile tot mai des şi »ab- om corect şi sîrguincios; fireşte că părăsi portul, pentru-că vapoară mai şirul debutanţilor cu anecdota »Ţiganul si
zug«-urile tot mai rar; adecă maiori- aceste însuşiri nu-’s îndestulîtoare pen mari nu pot eşi pe mare. săcurea*, pe care ne-a redat’o destul de bine;
ariile frumos cântate dela inimă şt cu inimă
tatea lui Pogâny creştea tot mai mult; tru a sei şi a putea conduce o mul Alexejev nu crede, că Port-Arthur de dl Ioan Stanciu, măestru zugrav de case,
când a votat dl consilier montan ţime de funcţionari centrali şi externi, sâ va putea ţinea încă mult, pentru că cum şi cele de violină, executate de dl Va-
Stroiny Roman pentru Torok, şi s’a şi a Introduce o praxă iuridică-admi îi lipseşte materialul şi alimentaţia de silichi, au fost viu aplaudate. Vice-presiden-
auzit fireşte »abzug«-urile obligate, acesta nistrativă consequentă şi unitară. lipsă. tul Reuniunei, dl Gorge Poponea, culeg, de
a exclamat cu voce tare: *cine a La aceasta să recere între altele litere, a ţinut să fie folositor număroaselor
zbierat este un obraznici. / — dar’ au şi energie; dar’ credem că şi acestui Serate de-ale meseriaşilor români. dame presente la şedinţă, cu cetirea părţii
tăcut toţi ca piticul. postulat va corespunde, dacă oficiul prime din tractatul instructiv »Fetneia vir
tuoasă* sau cele 3 epoce ale femeii de Toma
Resultatul a fost, că Pogâny a său plin de responzabilitate, îl va con A 4-a şedinţă literară a »Reuniunei so- Sergiescu. Cetit acest tractat cu multă price
întrunit 221 voturi şi Torok 137; deci vinge, că fără energie este o astfel de dalilor români din Sibiiu*, ţinută Joi în 28 pere şi cu accentul potrivit, el a fost ascultat
Pogâny a fost prin corniţele suprem conducere vastă imposibilă; Aprilie n. c., a fost loc de întâlnire pentru cu încordată atenţiune de numărosul auditor.
declarat de vicişpanul comitatului Hu aşteptăm mai cu seamă să grijească, 117 persoane din toate straturile societăţii Zelosul sodal cismar Filimon Delorean, a
nedoara ; şi îndată a şi depus jurământul. că afacerile aduse în congregaţie spre noastre. In cuvântul de deschidere al aces plăcut ca întotdeauna cu anecdotele popo
tei şedinţe, presidentul Reuniunei dl Vie. rale »Ovreiul lovit> şi «Pocăinţa beţivului*.
Nou alesul vicişpan a ţinut apoi resolvire, să fie atât din punct de ve
Tordăşianu, arătând cum meseriaşii noştri Poesia «Plugul blâstămat* de V. Alexandri,
o scurtă vorbire în care a mulţumit con- dere formal, cât şi material — meri
de pretutindenea să organisează în societăţi, predată frumos şi cu pricepere de mititica
gregaţiuneii pentru încrederea promite torie — bine pregătite, şi scurt însă cari fiind în plină activitate, atrag tot mai Aniţa Praşca, ne-a încântat şi ne-a produs
că va respecta legile şi ordinaţiunile bine, corect predate, — ca să cunoască mult atenţiunea oamenilor de bine asupra din nou convingerea, că această m.titică filo-
mai înalte, sâ va nisui sâ susţină vieaţa fiecare membru a congregăţii starea rolului important, ce clasa noastră de mijloc melă, carta e şi bună cântăreaţă, are să sa
îl are pentru întreg neamnul românesc. Ca numere cu timpul între cele mai bune dra
pacinicâ şi frăţească între naţionalităţile adevărată a căuşelor; deoarece altcum
lucru mai recent, ne pune în vedere, că matice ale noastre. Cu mai multe composiţii
din comitat, puterea sa oficioasă numai tratările congregaţiunii sunt şi rămân:
causa meseriaşului nostru a fost viu şi cu pentru violină şi pian s’au produs dnii D.
acolo să va manifesta, unde va cere o formă goală legală. mult interes tractată în sinodul archidiecasan, şi M.
legea şi dreptatea; aşteptată sprijinul ce s’a ţinut zilele trecute în Sibiiu. In sinod La sfirşitul şedinţei, ca întotdeauna, s’au
funcţionarilor administrativi, şi va pro luându-se act despre stipendiile şi ajutoarele sortat şi împărţit între cei presenţi 20 exem
ceda după intenţiunile comitelui su De pe câmpul de resboiu. în sumă de aproape 10.000 cor., votate pe plare de folositoare cărticele.
anul acesta din fundaţiunea fericitului »An-
prem, a cărui sprijin încă îl cere. Am ţinut să raportez obştei noastre şi
dronic*, elevilor, calfelor şi măestrilor din
A primit apoi şi stgilul comita Toate edificiile şi întăriturile de despre această nouă ispravă a harnicei Reu
diferite părţi ale Transilvaniei, exprtsiune
tului din mânile comitelui-suprem, şi a debarcare a-le portului Dalni au fost niuni din Sibiiu, în convingerea, că făptuirile
s’a dat dorinţei, ca consistorul archidiecesan vrednice ale ei vor fi apreciate şi urmate şi
promis din nou că îl va folosi, numai aruncate în aier din partea Ruşilor,, să-’şi ia şi el de problemă aflarea căilor şi
de celelalte Reuniuni surori din patrie.
în serviciul dreptăţii. pentru-ca Japonezii să nu poată debarca mijloacelor neapărate la consolidarea şi în
»Ciocârlia*.
Români au luat parte la aceasta şi aici. Dalni a constat multe mili florirea statului meseriaşului nostru. In această
alegere 64; din 'cari 27 au votat cu oane Ruşilor până i-a făcut toate con- chestiune de mare însemnătate s’a vizat la
chiemarea preotului şi învăţătorului nostru Mulţumită publică.
dela sate care fiind în mereu contact cu po
notilor, ce se sileau în grăbit-ai cale s’o în
ceva mai scump pe lume ca: cinstea, vite porul, să-’l lumineze asupra foloaselor, ce le
tunece, îşi arăta câte o clipă faţa. Dar’ unde
jia şi ţara, şi-i răspunse. »Cum tu, acela care aduc meseriile şi să-’l îndemne la îmbrăţişa Onorată Redactiunel
3
te milogeşti la poartă, ca un neputincios, se ducea viteazul greu încercat? Unde se rea lor. Apel s’a făcut la catechiţii nostrii Vă rog cu tot respectul să bine
ducea voinicul, pentru întâia oară înfrânt ?
eşti Ştefan, viteazul Ştetan, fiul meu? In lă din diferite centre cu scoale medii, ca Ia
Se ducea să se peardă în desişul negru al voiţi a da loc în preţuitul ziar ce re-
turi străine cu această nemernică minciună, predarea religiunei să aibă în vedere şi pe
codrului, pentru-ca nimeni să nu-i mai afle digeaţi, următoarei :
şi cată să ştii că fiul meu e acum pe câpul număroşii elevi meseriaşi şi unde se găsesc
de nume, s’au în liniştea spâimântătoare a
de luptă, unde culcă la pământ neamul duş măestri şi sodali în număr mai însemnat, să La petrecerea arangeată de inte-
pădurei căuta el linştire sufletului său sbu-
man, care ne turbură şi ne primejdueşte nu-’i lipsească nici pe aceştia de binefacerile liginţa română din Ghioroc şi jur cu con
ciumat? Nu. Ştefan Vodă căta acolo un
ţara*. Dar’ vorbele din urmă i-se opriră pe învăţăturilor religioase şi morale. Ca lucru de
vechiu prietin al tinereţei lui; el căuta pe cursul tinerimei universitare din Buda
buze, căci în întunerecul nopţei plutea sus capitală importanţă mult s’a insistat asu, ra
pinele înăbuşite a celui de afară. Atunci ea S i h a s t r u l Danii 1, care de mult timp se necesităţii de-a se înfiinţa în Sibiiu o şcoală pesta a treia zi de Paşti au binevoit a
adăpostea, într’o chiliuţă din munţii Voro- suprasolvi următorii Domni: Dr. Iosif
urmă îndurerată: industrială profesională pentru învăţăceii me
neţului. Merse ce merse Ştefan, ducându-şi Gali 20 cor., Dr. Alexandru Mociony
»Dar’ dacă din întâmplare, Dumnezeu calul de dârlog, prin cărarea îngustă a co seriaşi români. In această privinţă experien
din ceruri, e atât de neîndurat cu mine şi drului, când de odată văzu o lumină des ţele făcute de presidentul Reuniunei şi ex 20 cor., Dr. Aurel Vlad 20 cor., Dimi-
te-a umilit şi schimbat într’atâta, atunci în- prinzând genile uriaşe ale întunerecului. A- puse şi în sinod, că chiar şi astăzi să găsesc trie Birăuţiu 100., Dr. Ioanu Suciu 18
toarcete înapoi la luptă, strângeţi restul oş- junsese la chilia Sihastrului, şi de ce se sim- calfe fără cunoştinţă de carte şi scrisoare cor., Procopiu Givulescu 15 cor., Dr.
tirei tale şi mori alături de dânşii, dacă nu ţia mai aproape, de ce nădejdea începea (analfabeţi) şi încă astfel de sodali, cari şi-au Vasile Ovranescu 33 cor., Dr. Aurel
vei fi în stare să birueşti, căci de cât să tră din nou să-i încolţească în suflet. Stăpânito- făcut unii de ucenicie aici în Sibiiu, unde Halik 15 cor., Dr. Atanasie Brădean
ieşti cu ruşine, mai bine mori ca un viteaz, rul unei ţări, viteazul între viteji, care a cul au cercetat şi şcoala profesională-industrială 5 cor., Dr. Alexandru Marta 5 cor.,
apărând ţara şi drepturile ei; ear’ mormân cat la pământ sute şi mii de duşmani, sme de învăţăcei, a produs adâncă impresie. După
tul tău îţi va fi atunci încununat cu flori*. rit şi cu cuvioşie se apropie de cele sfinte- părerea multora disposiţiunile testamentare Koncz Beno' 6 cor., Victor Popovici
Şi zicând aceste vorbe Doamna dispăru în Bate încetinel la uşa chiliei şi după-ce Sihas. ale fericitului «Andronic* ar permite înfiiţa- 2 cor., Ioan I. Ardelean 2 cor., Kauf.
cetate, pe când Ştefan cel mare, cu inima trul întrebă cine-’i turbură liniştea, Ştefan, cu rea unei atari scoale şi acest obiect, iniţiat man Mâtyâs 6 cor., Kaufman Iacab 2
sângerată de durere încălecă pe ca'ul său, glasul smerit, îi spune că ; el, Voevodul Mol în sinodul anului trecut de însuşi presidentul cor., Dr. Ioan Mezin 2 cor., N. Uungu-
care de atâtea ori l’a întors victorios dela dovei, fiind înfrânt de Turci ear’ de mama Reuniunei, să numără între afacerile ce pre rean 5 cor , Partenie Zaslo 1 cor., Nico-
lupte, şi coboară încet, încet, pe potecă la sa depărtat, vine să ceeră un sfat bătrânutui ocupă consistorul. lale Buda 5 cor., N. N. 1. cor., Augus-
vale până se perdu în desişul codrilor, prin pusnic. In cele din urmă nenominesză pe nu
care abia mai pătrundea câte o rătăcită rază (Va urma). măroşii oaspeţi, cari au cercetat din prilejul tin Tâiziu 4 cor., George Câmpian 1
de lumină, cÂnd luna tremurând de groaza sărbătorilor Sf. Paşti şi al sinodului, localită cor., Teodor Magoş 1 cor., Eichner
