Page 2 - Activitatea_1904_06_21
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 21
omului: de a judeca »obictiv« numai că acest advocat încăpător, şi el fiu de cu suma statorită şi n’a vrut să o pri mărul ultim al acestei foi; şi dl rector
din interesul seu personal şi de a re ţăran nu are inimă, nu are nici o milă mească; şi aceasta apoi la pertractare (Neamţ, care şi astăzi vorbeşte mai
pune ori-care alte manifestăţii contrare faţă de acel popor, care pe el cu atâta să o spuneţi judelui; bine limba germână ca cea maghiară)
individualităţii sale personale — de om dragoste, alipire şi încredere sinceră Să vă purtaţi atât faţă de advo n’a hesitat nici un moment, ci s’a acă-
pătimaş. — Aceasta e o slăbiciune care l-a primit! cat cât şi faţă de judecătorie cu bună- ţat de binevenita ocasiune cu amân
atunci se va extirpi de printre oameni Adecă: făcănd pace referitor la cuviinţă, însă nu slugărniceşte; pen- două mânile. Aflând de pregătirile în
când înceată omul ca fiinţă muritoare, V3 parte din 2—3 parcele, i-a capaci- tru-că sunteţi cetăţeni liberi, ca ori şi cepute de studenţii români referitor
când ordinea socială de azi s’ar schimba tat şi obligat prin pace judecătorească, care domn. la sărbarea memoriei nemuritorului erou
astfel ca: o putere se nu ajute pe pe ţăranii împrocesuaţi: Antone şi Ma Redacţiunea noastră cu plăcere vă moldovean, imediat s’a trezit în el hi-
ceealaltă la punctul de dominaţiune. ria Todea, apoi pe Iuon şi Ilina To stă în ajutor în oti-ce causă cu sfa perzelul patriotic, a citat în 20 1. c. la
(Va urma). dea, că fiecare să-i plătească pentru turile de lipsă fără nici o plată-, ba sine pe conducătorul tinerimei, ear’ în
o acţiune — făcută prost — şi pen ne vom bucura dacă vom vedea, că vă ziua următoare pe alţi 9 tineri, li-a ţi
Din Petroşeni s'a expedat E. S. Me- tru o singură pertractare terminată cu Îngrijiţi, ca să nu fiţi înşelaţi de ni nut o lungă «predicaţie moralâ« des
tropolitului Dr. Ioan Meţianu următoarea pacea scandaloasă, zic: fiecare câte 30 menea. pre datorinţele unui »bun patriot«
telegramă:
coroane, adecă toţi 4 inşi 200 coroane !! Toţi, şi duşmanii acestui ziar, să (după-cum şi-l închipuesc ei) şi în fine
Excelenţiei Sale
afară de câte 10 coroane daună (?). vor convinge, că noi nu avem alt in i-a dimis cu stricta ameninţare, că
loan Meţianu, metropolit
Nagyszeben 200 coroane pentru o singură per teres, decât luminând şi apărând po toţi cei-ce vor lua parte la acele săr-
tractare I faţă de nişte bieţi ţărani să porul să conlucrăm la bunăstarea lui, bâri ale »unui stat străin«, să aibă în
Archireului interpret sentimentelor ce
lor mai sfinte alor trei milioane de Români raci, când p r e ţ u l unui proces abia a şi unde va fi lipsă să-’l luăm şi sub vedere s i n g u r a el i mi na r e din toate
omgii fieşti. Când în numele Domnului sun fost câte 30— 40 coroane / şi: când ţă scutul nostru faţă de abusurile răută şcoalele superioare din ţară, la cas da
tem apăraţi, Domnul ne va ajuta. ranii împrocesuaţi după lege nu erau cioase şi fărădelegile ori şi cui. că să va vorbi ceva sau să va demon
Francisc Hosszu Longin, Elena Pop Hosszu obligaţi să plătească în cazul acesta Veniţi Ţăranilor cât de mulţi, ve stra împotriva statului, naţiunei sau
Longin, Dr. Teodor Mihalţ, Leonida Fejâr nici un filer spese I niţi toţi, cei-ce aveţi lipsă de sfaturile guvernului maghiar (ear’ ca atare «de
vid. Şerban, Dr. Victor Bontescu, Isidor Saturn noastre sincere! deşi veţi vedea cum monstraţie» Dior pot explica ori-ce
Iustin CI. Iuga. Cine nu crede acest fapt scârbos
poftească şi să convingă din actele ju să vor spori duşmanii nostrii — pen- incident, căci doară în ochii lor chiar
decătoreşti susmenţionate. Şi apoi să tru-că vă luminăm şi îi dăm de gol pe si apărarea drepturilor limbei materne
GRIJiŢI ŢERANI ştie că dl Dr. Ma r g i ta nu are fami belitorii vostrii! e.... tradare de patrie!); şi pedeapsa
DIN CERCUL GEOAG1ULUI. lie, nu are copii, nu-i sărac, nu are aceasta severă îi aşteaptă pe partici
datorii, nu-i lipsit de bani, — însă pre panţi fără considerare că luat-au şi
Conservator în Orăştie.
cum cu durere vedem este lipsit de
— O pornire prim ejdioasă. — dânşii parte activă la «demonstraţie*
altceva: de simţul de umanitate şi de s’au nu, destul că au fost acolo. De
In cercul Geoagiului locueşte un Concertai elevilor dini profesor Kiirthy.
iubire faţă de bietul popor. alt-cum dl rector asigură pe tinerii
popor blând, ascultător dară cam să Elevii privaţi şi în anul acesta dau un noştri de «sincera şi nestrămutata sa
rac; sunt aproape numai Români, tră- Terminăm cu acea, că nu animo- concert la 4 Iunie în sala hotelului »Tran bună-voinţă«.
esc din moşiuţele lor, cari abia aduc sitatea nu ura de persoană ne-a dat silvania «, sub coducerea dlui profesor gim-
peana’n mână; nu; noi până la des nasial Ktlrthy, şi între Mozart, Chopin, Liszt, Dar’ dl rector nu s’a mulţumit cu
atâta venit, ca să-şi acopere lipsele. atâta, ci ca să dea un pond cât mai
In Geoagiu în mijlocul acestui po coperirea acestei porniri josnice am Beriot, Wagner vedem în program şi doi mare spuselor sale, încă în aceiaşi zi
nri. frumoşi de I. Mureşianu.
por, s’a aşezat un advocat român, blând, fost în relaţiuni bune cu Drul Margita. Resultatele concertelor dlui profesor a afişat pe toate tablele negre ale u-
ascultător dară — nu sărac; să credea Acest ziar modest a stat şi va de musică sunt precum putem constata din niversitâţii o publicaţie în stil şi mai
că va fi sprijinul, apărătorul, povăţui- sta totdeauna în serviciul corectităţii; şi: concertele sale de până acuma, de admirat; vehement de cum a vorbit cu graiu
torul iubitului popor, din care şi el s’a întrebăm pe toţi prietinii intimi pentru-că am auzit dela elevii sei studenţi, viu, tînguindu-se că «cu regret i-a ve
ridicat la treapta de Doctor şi advocat; ai Drului Margita, că aflând şi con- piese grele şi de biet cu multe părţi sub nit la cunoştinţă, cum acel grup al
îl chiamă Dr. I o a n M a r g i t a. vingându-se ori ce om corect de cazul tile fine musicale, predate cu atâta corecti-
tate, încât considerând că concertanţii mult concetăţenilor români, care să bucură
Iubirea şi alipirea poporului plin acesta revoltător, nu era dator să îl mai puţin au fost luaţi tineri începători — de beneficiile universităţii maghiare, *)
de bunacredinţă s’a manifestat cu toată delarveze în public? apoi ne-a pus în uimire. să consideră de aparţinători naţiunei
sinceritatea faţă de noul advocat; — Dacă amintim numai cazul, fără Din toate concertele elevilor dlui Ktlrthy unui stat străin (?), şi organisându-se
datu-iau procese, datu-iau bănişori, numirea persoanei, erau mulţi alţii, ne ne-am convins şi s’au convins adevăraţi pri corporativ să nisuesc să folosească săr
datu-iau mandat de deputat sinodal, şi vinovaţi bănuiţi. cepători de musică, că dl profesor care în
suşi e artist în vio lină şi cântă mai multe bătoarea unui stat străin (?), spre a
încă unanim \ poporul e bun. Pe dl Dr. I. M a r gi ta îl facem
instrumente, are un talent extraordinar de păcătui în detrimentul datorinţelor
Să vedem acum cum s’a manifes atent, că după aceasta experienţă scan a-si instrua elevii.
t patriotice ce li-să impun faţă de pa
tat iubirea d-lui advocat faţă de popor ? daloasă, în interesul ţărănimei din cer Recomandăm cu toată căldura publi tria proprie, faţă de statul maghiar. —
Iată cum: Din încredinţarea unei cul Gioagiului, ne simţim îndemnaţi să-i cului nostru să se convingă de aceste lu Acel cetăţean necredincios (?), care îm-
cliente Raveca Todea, a intentat la ju controlăm în viitor procedeul său «uma- cruri — şi-i bun prilegiu şi tocmai concertul biindu-se străinilor (?) conturbă buna
decătoria din Geoagiu două procese manitar« (?!) şi aşteptăm, că nu va mai din 4 lume, la care invitări speciale nu se
vor exmite. înţelegere ce domneşte în mijlocul ti-
sub Nr. Sp. 914— 903 contra lui An da ansă la astfel de desvăliri; ba cre Totodată aducem la cunoştinţa On. neiimei naţionale maghiare (da cine
tone şi Maria Todea, — altul sub Nr. dem, că la ţăranii susnumiţi s’ar cu
public, că dl profesor Kiirthy înfiinţează în naiba să mestecă în «buna înţelegere
Sp. 913— 903 contra lui Iuon şi Ilina veni că banii să-i reînapoeze, şi spesele Orăştie un conservator de musicd\ puterile a lor), sub egida geniului naţional
Todea, pentru ceva parte din vre-o 20 ce-i compet să le pretindă dela clienta de lipsă, tot măestrii de conservator, sunt
maghiar, şi aţîţă la ură de rassă(?) nu
parcele de pămănt; sa ca să nu mai urmeze eventual şi deja angajate, locuinţa conservatorului este poate fi membru al universităţii ma
la pertractarea primă observând alţi paşi. asigurată. ghiare!!!... Şi tot pe coarda asta con
Preţurile vor fi foarte moderate, aşa
dl advocat, că n'a pârit bine, deoare-ce In fine: încât toţi părinţii vor putea să se folosească tinuă dl rector sfîrşind eară cu cunos
numai din 2—3 parcele ar fi trebuit { sfătuim poporul, că dacă careva
de această instituţiune ca copilaşii şi fetiţele cuta ameninţare.
să pârască y8 parte şi nu din 20 de este pârît, şi simte că-i vinovat să facă lor să-şi câştige cunoştinţele frumoase mu Eată uu nou atestat despre pro
parcele, — a trimis pe cei pârîţi acasă, pace; însă să pretindă că spesele să le sicale, cari contribue atât de mult la nobi- cedura violentă şi temerară a şovinis
şi a sistat căuşele; statorească judecătoria, că nu-i dator litarea simţemintelor şi sunt un atribut a mului insaţiabil urmărită faţă de noi
însă iară a cerut să se pună per nimenea să plătească mai mult decât culturei adevărate.
Despre înscriere, didactru etc. se vor de cătră puternicii zilei I Caută să su-
tractări; dar’ cei pârîţi şi atunci s’a liquidează judecătoria; emana publicările de lipsă; dar’ ori-şi care foace în harnica noastră tinerime şi
presentat; — deci neputându-i contu- Dacă cel pârît voeşte să plătească părinte adresându-se cătră dl profesor Ale manifestarea celor mai nobile sentimente
\
maţia, a pertractat cu ei, şi ţeranii înainte de pertractare — ca să nu mai xandru Kiirthy Orăştie, va primi desluşirile pe motive trase de păr. In orbia lor
pârîţi au declarat că ei nu folosesc plătească şi spese de pertractare — de lipsă. nu vreau ori nu pot să înţeleagă, că
părţi din cele 20 parcele pretinse în apoi după-cum sunt procesele ţărăneşti sărbarea dela Putna nu e «sărbarea
acţiune, ci numai din 2—3 parcele, şi din cercul Geoagiului, mai mult de 20 Rectorul din Budapesta, unui stat străin«, cu atât mai puţin că
îs gata a-şi ceda Vs parte din aceste. coroane nu-i dator să plătească pentru în contra, memoriei iui Ştefan cel Mare. nici nu se arangează pe teritorul Ro
Dl advocat M a r g i t a văzend că acţiune şi 3—4—3 coroane dacă sunt mâniei, ci e sărbarea unei n a ţ i u n i
na pârit bine, că acţiunea sa în cea şi acluse, adecă copii alăturate; — ce Rectorul universităţii din Pesta
de 12 milioane, ba a î n t r e g u l u i
mai mare parte nu are nici o basă, rând prea mult advocatul, aveţi drept bagseamâ a invidiat succesele patrio
creşt i nism, deoare-ce Ş t e f a n cel
şi aşa ţăranii păţiţi nici nar putea să-l rugaţi pe respectivul jude, care a tice obţinute de colegul său din Cluj,
Mare şi S f â n t n’a apărat numai
să fie judecaţi in spese, a făcut cu ei subscris citaţiunea, să statorească, cât şi cu mare nerăbdare a pândit după o ţara sa în contra duşmanilor lacomi, ci
o pace judecătorească. aveţi să plătiţi înainte de pertractare, ocasiune potrivită spre a dobândi şi el în luptele sale cu liftele păgâne a fost
Dar’ ce pace ?! o pace, de care pentru pâra ce aţi căpătat în scris; dacă nu o cunună întreagă, apoi cel
scutul tuturor creştinilor dela spatele
trebue să se revolteze tot omul cinstit, Despre plătire aveţi drept să pof puţin o mică creangă de laur pentru
o pace care calcă în picioare şi cele tiţi cuitanţă dela advocat; «apărarea patriei şi a naţiunei«. Oca- *) Ca şi când aceste „beneficii" intru-cât
mai elementare principii de umanitate, Dacă advocatul nu ar vrea să pri siunea aceasta i-s’a oferit acum, în li-să acoardă şi tinerilor noştri, n'ar fi Însu
tit acoperite din contribuţiile celor 3 mili
o pace care dovedeşte in modul cel mai mească suma ce statoreşte judele, apoi preajma festivităţilor dela Putna, a oane de Rotnâni, cari supoartâ şi ei spesele
dureros, — să nu zicem scandalos — să vă îngrijiţi de dovadă că laţi îmbiat căror program să publica-se şi în nu cu susţinerea „universităţii maghiare I",
