Page 3 - Activitatea_1904_06_21
P. 3

Nrul  21                                                                ACTI    V I T A T E  A                                                               Pag-  3.

           sale;  invaţiuni  îndreptate  spre  Transil­ dintâiu  fruntaş  al  grupului  în  ale  pedagogiei   Caşul  a  produs  în  parochia  din  Arad  zoologică  separat  închisă  pe  un  pod  impro-
           vania  şi  Ungaria  din  partea  hoardelor   dl  Aug.  Boţoc.                        mare  consternaţiune  şi  alegerea  făcută  fără  visat.  Abea  să  vede  osteneala lungului  drum
           păgâne  Ie-a  susţinut  cu  peptu!  eu  de     Şi  a  început  dl  Boţoc  să  cetească  ra­ J  observarea  legii  va  fi  protestată  la  Consis-  pe  tauri  şi  când  au  fost  eliberaţi,  momen­
                                                     portul  comisiunei  şcolare,  dar'  mergea  greu  toriu.  Dar’  vorba  veche:  Turcul te bate,  Tur­ tan  să  începu  o  luptă  teribilă  între  iei,  un
           aramă.  Ei,  dar’  creaţiunilor  de  tagma
                                                     de  tot  şi  sinodul  în  marea  lui  majoritate, —  cul  te  judecă.                 taur  a  sfâşiat  pe  altul,  care  a  fost  dus
           stăpînitorilor  noştri  înzădar  le  vorbeşti   deşi  cu  multă  stimă  şi  cinste  în  vrednicia   La  Consstoriu  vor  judeca  în  această  apoi  în  măcelărie.  —  Omul  le  este  o  prive­
           de  aceasta,  ideile  fixe  tot înfipte remân  pedagogică  a  dlui  Boţoc,  cu durere a  trebuit  causă  tot  oamenii,  cari  au  ales  în  modul  lişte  neobiunuită,  pentru-că  creşterea  lor este
           în  creerii  lor.                         să  constate,  că  dl  raportor  ceteşte  greu,  ba  paroclral:  Onca,-Ciorogar,  Russu  Şirianu, Se-  de  tot  sălbătăcită  şi  afară  de  păstorii  lor
                Intre  împrejurările  acestea  e  evi­  că  nu  poate  ceti  şi  că  în  ale  silabisăiii  cula,  Raicu  şi  sâ  va  mai  adauge  apoi  şi  cu­ călăreţi  alţi  oameni  nu  văd  până  nu  să  află
                                                     merge  de  tot  greu.                      noscutul  pedagog  Boţoc.  Halal  de  tine,  die-  faţă  în  faţă  cu  toreadorul  pe  arenă,  aceştia
           dent,  că  studenţimea  română  din  Tran­
                                                           In  faţa  acestei  penibile  situaţiuni  s’a  cesă  a  Aradului,  care  ai  ajuns  sub  astfel  de  sunt  îmbrăcaţi  în  vestminte  scl picioase, cioa­
           silvania  şi  Ungaria  nu  poate  participa
                                                     trecut  raportul  pentru  cet’re  dela  un  dascăl  obăduire.                         reci  bibi  şi  merg  saltând  cătră  tauri.  La
           în  corpore  la  festivităţile  de  pietate   sătesc  la  dl profesor preparandial  htliu  Coste.                 Scaevola.     toate  luptele  ajung mai  mulţi  tauri  pe  arenă.
           dela  P u t na   şi  astfel  măreţul  plan  de  Şi  a  început  dl  Co  te  cetania  raportului, dar’                           Aşa  îi  este  dat  publicului  prilej  a  studia
           a  se  representa  acolo  prin  o  deputăţie  în  ale  silabisării  îi  mergea  mai  greu  ca  dlui   lubileul de 40 ani ai „Familiei11.  temperamentele  diferite  ale  taurilor  teribili.
           de  30  inşi  (12  din  Pesta,  8  din  Cluj   Boţoc.  Dl  Coste  n’a  putut  ceti  şi  astfel  s’a   - E * E -                Toreadorul  (luptătorul)  nu  cunoaşte  taurul,
                                                     constatat  în  sinod,  că aşchia  nu sare  daparte                                    pentru-că  aceştia  primăvara  să  presintă  pe
           şi  10  dela  celelalte institute  superioare,                                                      INVITARE
                                                     de  tăetor.                                                                          prundiş.
           seminarii,  academii),  va rămânea necxe-                                                 Comitetul  despărţământului  orâdan  al
                                                          Această  lipsă  didactică  în  ale  cefirli  şi                                       Luptele,  ce  cu  începerea  lunei  de  faţă
           cutat.  Rectorul    din   Pesta    liniştit   silab.sării  a  produs  în  maioritat a  sinodului   AsocLţiunci pentru literatura  română şi  cultura   se  vor  produce  în  Budapesta,  pot  fi  de  in­
           poate  durmi  căci  patria  e  salvată!   profundă  desnădejduire.  Mai  suparăţi  erau   poporului  român  Vă  învită  cu  onoare la  fes­  teres  pentru  aceia  parte  a  publicului,  care
                                                                                                tivităţile,  cari  le  va  aranja  cu  concursul  tinc-
                Fol osul   moral  însă  obţinut  de  Mangra  şi  Ciorogariu :  patronii  dlor  Coste  şi                                  este  îndeletnicit  cu  teribilităţi  şi  atrociaţi,
                                                                                                rimiei  în  Oradea-mare  (Nngyvârad),  la  9  Iu­
           brava  noastră  tinerime  e  incontestabil:   Boţoc.  Dar’  în  sfîrşit lucrul  sa  făcut  muşama,                             ear’  cei  mai  sensibili  vor  face  mai  bine  să
                                                     pentru-că  totuşi  s’a  găsit  un  fost  dascăl  şi   nie  1904  st.  n.  cu  ocasiunea  jubileului  de   se  reţină  dela  atari  representaţiuni,  ce  îşi  au
           stima  publicului  român  şi  firma  con­                                            40  ani  al  revistei  «Familia*  şi  al  redacto­
                                                     pedagog,  care  sâ  supoarte  cetirea  raportului                                    isvorul  în  timpurile  păgânismului.
           vingere,  că  focul  dragostei  de  neam                                             rului  aceleia  Dlui  Iosif  Vulcan  membiu  al
                                                     comisiunei  şcolare.
           nici  în  zilele  de  azi  de  grea  încercare   De  când  s’a  întâmplat  aceasta  şi  ca  să   Academiei  Române.
           nu-i  stins  din  inima  lui,  ci  arde  cu  nu  sâ  mai  întâmple  aşa,  să  svoneşte  că  cu­   PROGRAMA:                           E C O N O M I E ___
           toată  puterea,  şi  din  parte-i  nu  intre-  noscuţii  frunta  i  din  Arad  au  luat  hotătîrea   Serviciul  divin  la  9  ore  dimineaţa  în
           lasă  nici  o  ocasiune  spre  a-şi  dovedi   că  vara  anului  acestuia  să  se  jină  la  Arad  catedrala  gr.-cat.  română.  Festival  la  lCF/g   Tratamentul  manei.
                                                     un  curs  suplementar  pentru  îndeletnicirea  în  ore  a.  rn.  în  sala  cea  mare  a  hotelului  „At-
           reverinţa  şi  pietatea  faţă  de  acei  oa­                                                                                    După  «Revista  Viticolă«  (România).
                                                     cetire,  ear’  ca  profesor  la  acest  curs  să  zice  borele  verde".  1.  Cuvânt  de  deschidere,  ros­
           meni  mari,  cari  pe  ori-ce  teren  au
                                                     că  ar  fi  destinat  bărbatul  cel  mai  dester  in  tit  prin  directorul  despărţământului  Nicolau
           contribuit  la  ridicarea  gloriei  urmaşilor   ale  graiului  şi  ale  cetirii  dl  Dr.  I.  Suciu,  Zigre.  2.  Discurs  festiv  de  Dr.  Cornel  Bulcu.   In  numerul  trecut  am  arătat  că
           lui  Traian.  E ar ’  n a ţ i u n e a  ai  c ăr ei  profesor  seminarial.            3.  Felicitări.  4.  Cuvânt  de  încheiere.  Banchet   este  mai  bine  â trata  via contra  manei
           fii  astfel  d e i d e a l u r i  p ă s t r e a z ă           *                      la  l J/a  ore  *ln  sala  mare  a  hotelului  „Arbo­ înainte  de a se ivi căci  atunci  nu  facem
                                                          Mai  nou  dela  Arad.  Cunoscutul  grup
           d e o c a m d a t ă   n’are  să  se  t e a mă                                        rele  verde".  Insciierile  pentru  participare  sâ  de  cât  se  oprim  mersul  boalei  în  loc.
                                                     numit  de  „Tribuna"  al  fruntaşilor  din  Arad:   fac  cu  24  ore  mai  nainte  Ia  dl  Iosif  D:a-  —  De  alt-fel  am  văzut  în  urma  cerce­
           de  perire.                               Văţianu,  Bocu  Sever,  Russu-Şirianu,  Iuhu
                                       O m ieron.                                               mandi  în  Oiadea-mare,  o  covertă  5  coroane.  tărilor  d-lui  Gy.  de Iastvanffy  că  mana
                                                     Coste,  Boţoc,  Gavrilette,  Paul  Miulescu  şi   Concert  şi  representaţie  teatrală  „Ruga  dela   poate  ataca  direct  strugurile  fără  a  se
                                                     alţi  aşa  z şi,  „fiuntaşi"  ai  grupului  ţin  neîn­  Chiseteu"  de  Iosif  Vulcan  aranjate  de  tine­ ivi  mai  întîiu  pe  foi.  —  In  acest  cas
               Cronică  Arădană.                     trerupt  conferenţe  confidenţiale  asupra  între­  rimea  tnmână  din  Oradea-maie  cu concutsui  rSul  este  mult  mai  mare.
                                                     bării,  că  ce  este  de  a  să  începe  cu  stîlpi   binevoitor  al  Domnişoarelor:  Lucreţia  Mu-   încă  odată  deci  un  bun  gospodar
                                                     »fruntaşii  în  »iubirea  de  neamţ.       reşan,  Aui ora  Papp,  Elena  Papp, Silvia  Papp,
                Vis  sau  realitate r  In  cunoscutul  grup                                                                               nu  trebue să aştepte  să se ivească  boala,
                                                          S’a  întâmp'at  adeeă  că  la  sinodul  ară­ Lucia  Piopu  şi  Cornelia  Sfurle  seara  la  S1/^
           dela  Arad:  Bocu  S  ver,  C orogariu,  Rusu  Şi-                                                                             ci  trebue  să facă  tratamentul  preventiv
                                                     dan  din  anul  actsta  Cioiogariu  a  declarat  ore  piecis  în  sala  hotelului „Arborele verde".   îndată  ce  lăstarul  viţei  au  15—20  cm.
           rianu,  Mangra,  Boţoc,  omul  cel  mai  meşter
                                                     că  numai  la  soare  să  mai  poate încălzi  şi  că  Program  detaiat  seara  la  casă.  După  conceit   de  lungime,
           în  ale  condeiului  este  dnul  Laczi  Goldiş.
                                                     să  găseşte  lău  de  tot  în  ale  şcoalei;  ear’  dans.  Preţul  de  Intrare :  de  persoană  3  co­
                Dînsul  a  aflat  cu  cale  ca  «Tribuna  Po­                                                                                  Asupra  soluţinnei  de  întrebuinţat
                                                     Mangra  a  declarat  în  foile  maghiare  că  nu-’l  roane,  de  familie  7  coroane.  Venitul  curat  e
           porului*  se  se  ptef. că  in  «Tribuna*,  pentru-                                                                            sunt  astăzi  foarte  multe  preparaţiuni
                                                     mai  ascultă  nimenea.                     destinat  pentru  Biblioteca  poporală  a dispăr-
           că  cea  dintâiu,  aşa  vede  şi  simte  dnul  Gol­                                                                            care dacă sunt bine preparate  şi aplicate
                                                          Aceste  două  declaraţiuni  au  produs  o  ţământului  oradan  şi  augmentarea  „Fondului
           diş,  s’a  prea-prea  deochiat.                                                                                                la  timp  dau  resultate  bune.  —  Chiar
                                                     panică  de  desnădâjJmre  în  întreg  grupul  de  ajutorare"  al  tinerimei.
                Şi  zis  şi  făcut.  Dnul  Goldiş cu  deplinul                                                                            şi  în  ţară  sunt  2  preparate  şi  anume
                                                     „fruntaşilor"  din  Arad.  Şi  deci la  lucrul Con­
           consens  al  întregului  grup,  a  dat cu  poporul                                                                             salamura  Florica  şi  antiperonosporina
                                                     ferenţe  peste  conferenţe  ca  să  se  salveze  si-
           afară  din  titulatura  foii  Arâdane.                                                                                         preparată  de  dl  G.  Florescu,  droghist
                                                     tuaţiunea  înglodată.  Toate  aceste  conferenţe      NOUTĂŢI                __
                Astfel  s’a  născut  la  1  Ian.  anul  acesta                                                                            la  Bacău.
                                                     au  un  caracter pur confidenţial.  Nici  Mangra,
           un  prunc  monstru  de  mare,  un  prunc  de  o                                                                                     Asupra  saramurei  Florica  nu  ne
                                                     nici  Ciorogariu  n’au  cunoştinţă  de  cele-ce au
          zi,  dar’  cu  vîrstă  de  7  ani.  Şi  pruncul  tinăr                                     Steag  negru.  Din  Oradea-mare  ni să  putem  pronunţa  căci  n’am avut ocasiune
                                                     atâta  z  1  şi  fără  preget  să  lucrează.  Este
           un  fel  de  «năzdrăvan*  din  z ua  dintâiu  a                                      scrie:  La  noi  de-o  vreme încoace să întâmplă  să o vedem  aplicată  în  practică.  — Cât
                                                     adecă  vorba  că  Mangra  şi  Cioiogariu  să  fie
           început  să  vorbeast ă  — şi  vorbeşte, vorbeşte                                    multe  lucruri  sensaţionale.  Intr'o  dimineaţă  pentru  antiperonosporina  d-lui  G  Flo­
                                                     avansaţi  la  alte  slujbe  mai  de  seamă,  slujbe
           laudă  şi  huleşte  tot  ca  mamâsa  îngropată                                       mai  zilele  trecute  ne-am  pomenit,  că  pe  edi­ rescu,  ea  a  fost  experimentată  atât  în
                                                     bune,  slujbe  noue  şi  lucru  de  căpetenie  să
          fără  necrolog  din  motive  mai  înalte.                                             ficiul  Consistorului  gv.-or.  este  pus  steag  pepinierele  Statului  cât şi la  particulari.
                                                     fie  şi  bine  plătite.
                întreg  grupul  care  admită  şi se  închină   A  costat  multă  bătae  de  cap  această   negru ;  şi  fi nd-câ  pe  alte  edificii  publice  şi  Viţele tratate  nu  au fost atinse de  boală,
          acestui  «năzdrăvan*  este  de  această  părere.   gândire  după  s'ujbe.  dar'  precum  ră  svoneşte   private  şi  nici  la  episcopul  romano-catolic,  dar’  anul  trecut  nefiind  un  an  cu  boala
          Numai  dl  Goldiş  nu.  Dsa  este  omul,  care   peatra  înţelepciunii  sa  mişcat  deja  din  ioc.   nici  la  episcopul  greco-catolic  nu  erau  puse  desvoltată  nu  ne  putem  pronunţa  în
          gândeşte  mult  şi meditează  şi mai  mult. Ade­  Şi  are  să  fie  bine.  In  cea  din  urmă  confe-   steaguri  negre,  oamenii  credeau,  că  a  mur.t  mod  definitiv.  —  După  experienţele  ce
          menit  de  sentimentul  public  al  grupului  a   renţă  unul  din  cei  mai  fruntaşi  finanţieni  ai   cineva  dela  Consistoriu şi au î.iceput a  merge,  ne  propunem  a continua  şi  anul  acesta
          visat  odată  istoria  bănăţeanului  cu  «lula  fu­                                   ca  să-şi  exprime  condolenţa.  Dar’  s’au  os­ sperăm  că  vom  putea  să ne dăm  păre­
                                                     grupului  dela  Arad  prota  Miulescu  a  venit
          rată*,  carea  aşa  glăsueşte,  că  unui  bănăţean                                    tenit  înzadar,  pentru-că  la  Consistoriu  s’a  rea  în  deplină  cunoştinţă  de  causă.  —
                                                     cu  o  idee  adoptată  de grupul întreg şi  adecă:
          i-a  furat  odată  un  ungurean  «lula*  şi  păgu­                                   spus,  că  steagulnegru  este  arborat  pentru  Cunoaştem  substanţa  principală  ce în­
                                                     ca  la  Victoria  să  se  înfiinţeze  o  secţie  nouă
          başul  văzându-o  în  gura  ungureanului  a  ce­  pentru  as gurâri  contra  focului  şi  pe  vieaţă,   Jdkai  Motitz,  pentru  carele  plânge  călugărul  tră în  composiţiunea  antiperonosporinel,
          rut  să  i-o  dea  că  este  «lula*  lui.  Nu  se                                     Mangra.  Nexul  causal  al  acestui  doliu  îl  şi  sperăm  că  ea  va  fi eficace.
                                                     ear’  a  doua  penuu  cumpărea  şi  furnisarea
          poate  frate,  că  asta  nu  e  »lulâ«,  asta  este                                  pricepem,  dar'  cărora  să  adresează  nu-1  în­  Din multele feluri de zeme  întrebuin­
                                                     de  cai.
          pipă.  Care  va  să  zică  răspunde  bănăţeanul:                                     ţeleg,  pentru-că  Mangra  de  mult  a  gâtat  cu  ţate  până  acuma  tot  mai  bordeleasâ
                                                          Mangra  doară  a  dat  dovezi  în  calitate
           »i-a  pus  numele pipă ca să n’o mai cunoască*.                                     ciezământul  la oamenii  cu judecată sănătoasă. este  cea  mai  mult  întrebuinţată  şi  de
                                                     de  agent  al  unei  societăţi  de asigurare  că  la
          După  visul  acesta  di  Goldiş  ceteşte  şi  ase-                                                                              aceea  voim  a arăta  modul  cum  se  pre­
                                                     această  secţie  să  pricepe,  ear’  Ciorogar  este
          maneazâ  glasul  mamei:  «Tribuna  Poporului*                                             Foc.  Vineri,  în  27  Maiu  pe  H  11  ore  pară.  Zeama  bordeleză  după-cum  ştiu
                                                     acasă  şi  cumpărarea  şi  vânzarea  de  cai.
          cu  glasul  pruncului năzdrăvan  «Tribuna*  din   Propunerea  lui  Miulescu  aflând  viu  ră­  înaite  de  amuzi  a  isbucnit  foc  în  comuna  toţi  cetitorii  să  compune  din  piatră  vî-
          Arad  şi  văzând  că  samănă  aceste  două  toc­  sunet  la  întreg  grupul,  dnii  Veliciu  şi  Oncu   Pricaz,  în  apropiere  de  Orăştie,  —  La  sig­ nătă,  var  alb  şi  apă  —  Cantitatea  ce
          mai  ca  „lula"  cu  „pipa"  din  poveste,  în                                       nalul  de  foc  dat  în  Orăştie,  pompierii de  a ci  intră  în  composiţiunea  zernei  din  piatră
                                                     s’au  pus  pe  lucru  pentru  realizarea  secţiilor
          această  situaţie  de îndoelnicie numai  un lucru                                    s’au  şi  dus  la  moment  cu  o  pompă,  că rea  vînătă  şi  din  var,  variază  după  trata­
                                                     nouă  la  institutul  de  credit  „Victoria"  din
          îl  preocupă,  vorba  veche:  „cum  să  fie  cu  ru­  Arad  —  şi  să  aşteaptă  cu  nerăbdare  cel   i-a  succes  a  localisa  tocul.  Au  ars  3  case  şi  mentul  ce dăm  şi  după  gradulde  cură­
          şinea".  Ear’  Ciorogar,  Mangra,  Boţoc  şi  alţi   mai  splendid  su; ces.          13  şuri  cu  toate  edificiile  din  pieajma  lor.  ţenie  al  celor  2  substanţe.  '
          fruntaşi  ai  grupului  rîd  pe  faţă, dar’  în  inimă         *                     Mirare I  că  puţini  din  cei  păgubiţi  au  fost   Pentru  ca  zeama  brodelesâ  fie
          plâng  de  această  glumă  nesucceasâ.   De     Legalitate sau altceva ? La Arad  aproape   asiguraţi  —  Ar  fi  timpul  suprem  ca  comu­ eficace  trebue neapărat că peatra  vînătă
          atunci  în  coace  esrc  mare  durere  în  istailul  în  fiecare  zi  să  întâmplă  câte  un  lucru  d.n   nele  să  se  îngrijească  de  asigurări  obşteşti,  să  nu  conţină decât  cel mult  i y a—2%
          arădan.  Şi  o  mai  fi  pentru că  aşa  numita  aşa  numitele  lucruri  Aradane, cum  le  zicea   adecă  unde  toţi  sunt  asiguraţi  şi  vai I  cât d<;   necurăţenii,  căci  îndată  ester  trece
          „cumintia"  bat-o  norocul,  încât  pentru  Arad  reposata  „Tribună"  dm  Sibiiu.  In  ziua  de  puţin  ar  plăti  unul,  dacă  toţi  s’ar  asigura  peste  acea  limită  ea nu  mai  este  bună.
          are  prea  multe  reserve.  Şi  povestea  lupului,  9/22  Maiu  a.  c.  s’a  ţinut  sinod  parochial  la  numai  la  societate  buuăl  —  Prin  urmare  dacă nu  putem  analisa
          cu  schimbarea  păi ului,  la  Arad  este  marfă  biseiica  catedrală,  în  care  s’a  ales  o  învăţă­                         piatra  vânătă  e bine  cel puţindere cum­
          de  toate  zilele,  marfă  de  Paris,  marfă  de  toare.  Dar’  alegere  ca  la  Arad.  Fără concurs   T a u rii  de  lu p tă   a u   sosit.  Dumi­ părăm  dela  o  casă  de  încredere  şi  să.
          Bucureşti  şi mai întâiu de toate marfa de Arad.  fără  candidare,  fără  observarea  legii  numite  necă  în  revărsat  de  zi  o  ceată  însemnată  de  căutăm  ca  sâ  fie  în  cristali,  lucii,  al­
                              *                      „Statutul  organic".  Si  această  alegere  s’a  fă­ curioşi  şi  pricepători  s'au  adunat  la  gara  de  baştrii  fără  urme  verzi  sau  de  altă
               Acţiune  energică  la  Arad.  In  sinodul  cut  chiar  în  parochia  primă  din diecesa  Ara­ vest  din  Budapesta,  ca  să  privească  taurii   coloare  prin  ea.
          din  Arad  întrunit  în  anul  acesta s’au  făcut  o  dului,  unde  stăpâneşte  comuna  domnul  Ni-  spanioli  destinaţi  pentru luptele  cu toreadorii.   Cel  mai  bun  var  pentru  zeamă
          mulţime  de  destăinuiri.  Intre  altele  nu  să  colau  Oncu,  ca  preşedinte  al  comitetului  pa­ Ciurda  de  soiu  deosebit  a  taurilor  învtrşu-  bordelesă  este  fără  îndoialvarul  gras.
          ştie  din  ce  causă  s’a  întâmplat,  că  cu  delă-  rochial.  acel  domn  Oncu,  care  la  un  banchet  naţi,  sălbatici  şi  feroci  toro  de  Lidia  au  —  Când varul provine  din  pietre  bune
          turarea  dlor  Goldiş  şi  Russu-Şirianu,  a  fost  ţinut  la  „Crucea  albă"  strigă  şt  declară,  că  fost  aduşi  în  căsulii  tari  ferecate  pe  linia  şi  a  fost  bine  ars  la  stengere  nu  Iasă
          instituit  de  raportor al  comisiunii  şcolare  cel trâeşte  numai  pentru  ilegalitate*.  ferată.  Transportul  a  fost  trecut  în  grădina nici  petricele  niai  alte  părţi nediulabile.
   1   2   3   4