Page 4 - Activitatea_1904_06_21

Pag- 4 A C T I V I T A T E A Nrul 21

In acest cas ea se trasiormă intr’o pastă Varul se stânge încetul cu încetul
albă unsuroasă la pipăit, mărindu-şi şi apoi să lasă să se răcească. După
foarte mult volumul prin stingere. ce s’a răcit atunci să toarnă apă (pe
Unele pietre de var de şi gras, care o măsurăm) petru a face un lapte „THE STANDARD m
insă fiind-că sunt provenite din pietre de var. îşi®
rele de var, sau nu a fost bine coapte, Prepararea se poate face în mai
lasă prin stingere resturi de cietre. — multe moduri şi anume: fo n d a tă în a n u l 182B.
In asemenea cazuri e bine a determina 1) Putem disolva peatra vânătă în -TfS-
cantitatea de var ce trebue să întrbuin- 5 litrii de apă, varul îl stingem în 10 Efectueşte
ţăm pentru a neutralisa 1 kilog, de pea, litrii de apă, turnăm laptele de var în
tră vânătă. — întrebuinţarea hârtiei de soluţiunea de peatră vânătă amestecând Asigurări de viaţă pe lângă couliuui foarte îmi
turnesol, este indicată în asemenea mereu, şi după ce s’a amestecat bine aAS
caşuri. adăogăm restul de apă pentru ca să favorabile. m
Presupunând că ambele substanţe complectăm 100 litrii de apă. Incasso anual Coroane: 32,000-000’— Dividende solvite Cor.: 170,000.000'
sunt de prima calitate formulele ce re­ 2) Peatra vânătă o disolvăm în Avere proprie: 260,000 000'— Despăgubiri de viaţă » 520.000 000'- &&
comandăm a se întrebuinţa sunt pentru: 85 litrii de apă, şi în ea punem laptele
de var puţin câte puţin amestecând P f Agentura generală pentru Transilvania: Cluj, Strada Ferencz Jozsef Nr. 17.
l-iul tratament: l*/i kgi. piatră
vînâtă; l ‘/s—2 kgr. var alb gras; la mereu. Laptele de var înainte de a fi P | Filială pentru Ungaria:
100 litrii de apă. — Primul tratament întrebuinţat, e bine să-l strecurăm prin- HI Budapesta, Strada Kossuth-Lajos Nr. î în palatul Standard (Casa proprie).
se dă înaintea înflorirei. — Al II-lea tr’o sită ca sâ’l curăţăm de petricele 17—50 Centrala generală: E dim burg (Anglia). m
tratament şi al 3-lea dacă e nevoe a sau alte corpuri străine. m
se face întrebuinţând la 100 litrii apă; 3) Americanii recomandă un pro­ Smî ©w ^
2 kgr. piatră vînătă la 2—2 Vi kgr. cedeu puţin cam diferit. El consistă în
var alb. a disolva peatra vânătă in 50 litrii de
apă, a face din var un lapte de var
Preparaţiunea zemei bordelese cere întrebuinţând pentru acesta tot 50 litrii
oare-cari îngrijiri pe care credem că de apă. Cu alte cuvinte avem 2 solu- inst. tipogr., societate p acţii
e bine a le arăta. ţiuni de concentrări egale.
Disolvarea varului şi a pietrei vi­ Atunci să ea vasul în care voim a
nete să se facă separat. Peatra vânătă prepara zeama şi să toarnă încetul cu
se disolvâ mult mai uşor în apă căldi- încetul în acelaş timp amândoauă solu-
cică de cât în apă rece. Dacă nu avem ţiunile. Operaţiunea se termină ameste­ i a O rĂ âtle J&xâsîKv&reiş,
apă căldicică atunci punem peatra vî­ când însă şi în urmă bine zeama. Acest
nătă întru’un sac şi cu acesta îl atâr­ procedeu nu diferă mult şi prin el să
năm în butoiul cu apă în care se va obţine o soluţiune mai uşoară.
prepara zeama.
E xist* deja de 15 ani ?i este pro-
văzută cu to t felul de ma t er i a l
necesar, ca ori-care altă tipografie.

DE ÎNCHIRIAT in s titu tu l ^ i ţ ografiq

Subscrisul aduc la cunoştinţă, că am o localitate bună pentru u
un maestru măsar In Vinerea, lângă firezul de scânduri din ?iJ'c^ i n o r v a
capul satului din jos, lângă drumul comitatului, ce duce la Cugir.
pe lângă că efectueşte o r i - c e co­
ma nde r e p e d e şi cu p r e ţ u r i mode­
rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
âijux;î
SfcĂRMĂNĂTOARE DE LÂNĂ ace l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
fără erori.
Până de present se bucură de sprigi-
Tot la firezul de sus am construit o scărmănătoare de
nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
lână artificială, înainte cu câţi-va ani şi sunt aplicat a prepara lâna
aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
de lucru numai ou IO bani sau 5 oruoeri de chilă. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte ori-ce
lucrare.
Trag luarea aminte a publicului român din jurul Orăştiei la
Ca prima t i p o g r a f ie românească în
acest preţ eftin, apoi la lucrul bun şi grabnic, ce se efeptueşte cu
acest mare comitat, se roagă de bine­
puterea apei. — Vinerea, Iunie 1904. voitorul sprigin al celorlalte i nst it ut e
Cu stimă Mister? rom., precum şi al privaţilor.

Eăjă
A m u H k r s u k a , âfifs
proprietar. âpJZî

Minunat instrument musical I * ' * m N o u l
Cumpărare ocasională! fiaagjt slastg&sâ 4® femgmamg

M s& a ia i % I . m cu m echanism american
In urma prea marelui deposit al unei indispensabili pentru ori-ce economie casnică.
fabrici de obiecte de metal, sunt încre­ Să poate purta şi în busunar,
dinţat să vînd marfa acesteia în preţul cu e durabilă, comodă şi corespunzătoare.
L a fiecare e de lipsă pentru
care se face. Spedez dară, până când de- luminarea chiliilor, treptelor, ambitelor
positul sustă, contra ramburs: Pe „FlOtophon14 poate cânta ori cine fi localităţilor laterale.
6 bucăţi linguri de supă din cel mai melodii, marşuri şi dansuri, fără a cu­ Pentru ofioeri la exerciţii, pădurarilor şi
fin argint de gloria, 6 furcuţe (furcuţa noaşte notele. Societăţilor, turiştilor, e vânătorilor pentru servioiu de noapte e
într’o bucată) din cel mai fin argint de tare acomodată; pentru turişti sunt in­
gloria, 6 cuţite din cel mai fin argint de foarte recomandabil de petrecere. To­ dispensabile, pentru modici şi moaşe cu
gloria, 12 linguriţe de cafea din cel mai nul lui e fermecător. ocasiunea visitelor de noapte. In fabrice,
_ fin argint de gloria; 1 sitiţâ de străcurat mori, pivniţe şi deposite unde se păstrează materii explosive,
laptele şi 1 sltiţă de străcurat supa. — 32 bucăţi cari Acest minunat insrtument musical sunt de mare însemnătate, pentru călători ce sosesc noaptea
costă numai 6 fl., toate noue şi bune şi frumos poleite.
are 10 clape, 20 tonuri, 2 clape de bas sunt nepreţuite. Pentru econoame este o bucurie. Nu sunt în
Acestea mai de mult au costat 25 fl. j» urma ei picături de lumină pe padiment şi covoare. Pe pro-
Argintul de gloria este un metal cu totul alb, care se şi pentru j cor. se capătă în formă ele­ prtetan şi economi îi păzeşte de atacuri şi foc; cu aceasta te p!
Inlocueşte cu cel mai scump argint, şi ca unul fiecare să fie gantă. j bucăţi costă 8 cor. „FI8thon“ poţi sui şi noaptea în pod unde se păstrează nutreţul. — E
convins despre adevăr, mă oblig a remite banii numai de ^ mai puternic, cu ton fermecător, costă ‘ g sigură contra focului. Se poate folosi de mai multe mii de
cât dacă marfa nu ar conveni. — Garnitura e cel mai potri- ♦ 5 şi 6 coroane. ţţ ori şi dacă cu timpul arde stratul, pentru 1 coroană 20 fileri
rit dar de cununie, şi nu trebue să lipsească din nici o casă. # subministrăm altul nou. jPreţul ■& coroane. kJ
Singur expeditor este: losif Aaffenkrg’s Centrale f Cu rambursa trimite 18- ^ Cu reflector şi linte măritoare executată foarte fin 5 cor. s]

(226) 20—52 Budapesta VI., Strada Prdfăta nr. 5. i Centr. lui Auffenberg Jozsef Jh — St rat de reservă 1 cor. 20 fii.
" Comandele se trimit spedând banii înainte sau contra ramburs. ^ (227) Se trimit cu rambursă de 20—52
Budapest, VI., Pr6feta-u. 5. £ Stabilimentul Central alin IO SIF A U FFEN B ER G $
jg BUDAPEST, Strada Prdfeta 5.

,MINERVA“ institut tipografic In Orăştie,