Page 2 - Activitatea_1904_06_22
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  22

                meni,  chiar  şi  atunci dacă acceptăm păre­ ponibile :  muncă  şi  capital  s’ar  fi  de­ să  le  propovăduiască  cuvântul  pe  limba  lor  voiască  a  lua  în  dreaptă  considerare  aceste
                rile  pe  cari  le  recomandă  „Rev.  Ec“  con­ dicat  unui  şi  aceluiaşi  scop.    proprie,  eată  cu  mulţumită  bucuros  ascultând  observări.
                                                                                                     Invitarea  Excelenţei  Sale,  am  venit  în  mijlo­  Dar’  şi  de  altfel  proiectul  de  sub  între­
                ducătorilor  băncilor  noastre,  spre  scopul   Să  nu  vorbim  de  separatismul  ce
                                                                                                     cul  Domniilor  Voastre,  ca  faţă  de  proiectul  bare  se află în contrarietate  cu  principiile fun­
                de  a  desvolta  o  mai  mare  însufleţire  la  să  produce  prin  astfel  de  desbinări  eco-
                                                                                                     de  lege,  ce  ne  stă  înainte,  să  dau  în  gene­ damentale  ale  ştiinţei  pedagogice  atunci, când
                acţionari,  faţă  de  aşezămintele  lor,  pu­ nomice-financiare   chiar  şi  pe   tere­  ral  expresiune  temerilor  mele  isvorîte  din  nu  statoreşte  ca  ţintă  finală  a  şcoalei  aceea
                ţine  roade  vor da în  direcţia aceea  de  a  nul  vieţii  noastre  naţionale,  ci  să  ne  sentimentul  meu  religios  şi  din  cel  mai  cu­ măsură  a  culturei generale omeneşti,  care  este
                slăbi  „clicismul“,  când  alte  lucruri  de  o  mărginim  a  ţinea  cont  numai  şi  nu­ rat  patriotism.                      potrivită  a  da  patriei  cetăţeni  religioşi,  morali,
                importanţă  cu  mult  mai  mare  sunt  ne­ mai  de  desavantagele  ce  să  simt  şi  se   îmi  susţin  de  altfel  dreptul,  ca  obser­ cinstiţi  şi  folositori,  ci  îi pune  ca  scop  învă­
                socotite.  Căci  uite  „clicismul“,  „absolu-  vor  simţi  de  acum  tot  mai  mult  pe   vările  mele  mai  amănunţite  şi  meritoriale  să  ţarea  desevârşită  a  unei  limbi,  în  caşul  de
                                                                                                     Ie  subştern  mai  târziu  în  scris  Exelenţei  faţă invitarea  limbei',  ungureşti.
                tismul“  şi  „despotismul11  sunt  întemeiate  terenul  economic.  Aceasta  numai  con­
                                                                                                     Sale  Domnului  Ministru  spre  binevoitoare    Nu  o  zic  aceasta  din  antipatie  cătră
                pe  acel  fatalism,  că  de  regulă  aceia,  solidare  nu  să  poate  numi,  întru-cât
                                                                                                     luare  în  considerare.                    limba  ungurească,  care limbă  şi  astăzi cu multă
                cari  prin  fapte  se  adeveresc  de  robi  ai  numărul  băncilor  deja  înfiinţate  peste                                      sîrguinţă  se  învaţă  în  şcoalele  mele  poporale
                                                                                                          înainte  de  ce  aşi  trece  la  însuşi  pro­
                acestor  slăbiciuni  omeneşti,  cari  unealtă  tot  stă  în  raport  direct  cu  capacitatea   iectul  de  lege,  Vă  rog  să-’mi  permiteţi a  face   dar'  o  zic  din  iubire  cătră  adevăr,  şi  în  pri­
                le  prefac  chiar  şi  simţirea,  aceia  sunt  de  credit  a  poporului.             câteva  scurte  reflexiuni  referitoare  la  unele   vinţa  aceasta  mă provoc Ia  cei  mai  de  frunte
                                                                                          (Va  urma).                                           pedagogi  maghiari,  cari  de  bună  samă  vor
                cei  dela  putere.                                                                   expresii  aflătoare  în  motivarea  proiectului.
                                                                                                                                                justifica  punctul  meu  de  vedere,  că  adecă
                     Trist  dar’  adevărat.  E  vorba  deci                                               Motivarea  proiectului  susţine,  că nu  este   instrucţiunea  elementaiă  nu  se  poate  face  cu
                de  o  încredere  neţărmurită, care  să  arată      PROIECTUL  ? -.«*                de  lipsă  şi  nu  ar  fi  nici  motivat,  ca  comu­  reson  în  altă  limbă  decât  numai  în  limba  ma­
                                                                                                     nele  şi  confesiunile  patriotice  să  fie  lipsite
                                                            de reformă a înveţământului poporal.
                laţă  de  cel  încredinţat  cu  representarea                                        de  dreptul  lor  de  a  înfiinţa  şi  a  susţinea   ternă  a  şcolarilor,  ceeace  se  adevereşte  de
                deamnâ  a  intereselor  intregităţii,  con-                                          şcoale.                                    altfel  şi  prin  § ul  58  al  art.  de  lege XXXVIII,
                                                                                                                                                din  1868,  care  dispune,  că  în şcoalele  elemen­
                crezute  lui,  îndată  ce  simţul  de  echitate,   Numai  în  timpuri  de  grea  încercare   Declaraţiunea  aceasta  indirect  conţine
                                                                                                                                                tare fiecare  elev  să fie  înstruat  în  limba  sa
                de  dreptate  şi  conştienţiositate  al  res­ suntem  aplicaţi  a  recunoaşte  înalta  posiţie  a  în  sine  constatarea,  că  în  patria  noastră  ar
                                                                                                                                                maternă.
                pectivului  nu  e  tras  la  îndoială,  când   prelaţilor  bisericilor  române.  Ne  saltă  inima  putea  si  existe  şi  confesiuni  nepatriotice.  Pedagogiceşte  şi  didacticeşte  este,  Ono­
                                                           de  bucurie  când  prilej  avem  să  auz m  din   Adânc  întristat  am  cetit  aceste  cuvinte
                acela  nu  e  controlabil  în  expresiunea                                                                                      rată  anchetă,  imposibilitate  să  declari  pi in
                                                           rostul  capilor  bisericeşti  cu  câtă  căldură  ale  motivării,  mult  onorată  anchetă,  căci  eu
                sa  din  viitor,  ear’  faptele  sale  contrare                                                                                 lege,  ca  limba  de propunere  în  cutare  şcoală
                                                          apără  cele  mai  vitale  interese  ale  poporului  unul  nu  pot  crede,  că  în  această  ţară  ar
                aşteptărilor  premise,  nu  mai  pot  da                                                                                        elementară  să  fie  spre  pildă  cea  românească,
                                                           lor.  Cel  mai  vădit  efect  aveau  luptele  noastre  putea  să  existe  şi  vre-o  confesiune  nepatrio­
                                                                                                                                                dar’  scopul  şcoalei  totuşi  să fie  acela,  ca  elevii
                garanţă  de  lecuire  definitivă,  ci  trec  în  pe  vremuri,  când  archiereii  ambelor  biserici  tică  şi  fiind-că  în  special  credincioşii  biseri­
                                                                                                                                                instruiţi  româneşte  să-şi  însuşească  cu  desă­
                registrul  negru  al  păcatelor  omeneşti...  îi   vedeam  în   fruntea  tuturor  mişcărilor   cii  mele  consideră  iubirea  patriei  între  cele
                                                                                                                                                vârşire  limba  maghiară.
                Aşa  nu  poate  fi  bine,  cu  atât  mai   noastre.  Condamnăm  din  tot  sufletul  pe  cei  dintâiu  virtuţi  şi  astfel  o  urmează.  Acest  contrast  pedagogiceşte  imposibl
                                                          scurţi  la  vedere,  cari  de  un  timp  încoace  au
                puţin  bine  e  atunci  când  cel  păcătos                                                Si  să  mi-se  ierte  sensibilitatea,  Mult   dovedeşte,  că  la  compunerea  proiectului  din
                                                          fost  pentru  exchiderea  prelaţilor  români  dela
                nu  poate  fi  controlat  şi  în  cazuri  bi­                                        Stimaţilor  Domni,  când  nu  pot  să  trec  cu   întrebare,  nu  a  seivit  ca  indreptar  ştiinţa
                                                          vieaţa  naţională.  Mici  la  suflet  au  fost  acei
                nemeritate scurtat  şi  delâturat, pentru-câ   miopi  politici,  cari  abandonară  conducerea   vederea  aceea  —  de  bună  seamă  neintenţio­  pedagogică  întemeiată pe adevărurile  veclnice,
                                                                                                     nată  —  greşală  a  motivării,  că  pe  fii  români   ci  consideraţiuni  de  altă  natură. Cu  întristare
                lipseşte  puterea,  nu  brachiala,  ci  bazată  veche,  ca  apoi  mai  târziu  să  se  apuce  la
                                                                                                     ai  acestei  ţâri  consequent  îi  numeşte  »valahi*,   am  experiat  aceasta,  Stimaţilor  domni,  căci
                pe  normativele  legilor  existente.      certe,  acărora  urmări  le  suferim  până în  ziua
                                                                                                     deşi  toate  legile  în  vigoare  ale patriei  noastre   după  modesta  mea  părere,  cel  ce  pune  creş­
                                                          de  azi  şi  nu  ne-a  mai  rămas  decât  o  stare
                     Aşa  stăm  cu  adunările  generale                                              cunosc  numai  »popor  român»,  nu  »popor   terii  alte scopuri,  decum  le  pretinde  raţiunea
                                                          destrăbălată  şi  învinuiri împrumutate.  Aceste
                ca  foruri  supreme  de  control  ale  socie­                                        valah».                                   sprijinită  de  ştiinţă  dobândită  prin  experien­
                                                          sunt  tristele  urmări  păgubitoare,  cari  s’au   Nu  pentru  aceea  amintesc  momentul
                tăţilor  pe  acţii.                       sălăşluit  între  noi,  de  când  nu  mai  avem  în                                  ţele  veacurilor,  acela  vatămă  legile  veclnice
                                                                                                     acesta,  că  doară  însuşi  cuvântul  «valah»  ar   ale  firii,  şi  aceasta  în  totdeauna  amar  se
                     Nu  un  caz  ne  poate  dovedi  îndea­ fruntea  noastră  pe  Metropolitul  ambelor  bi­
                                                                                                     cuprinde  în  sine  vre-o  dejosire,  ci  numai   rlsbună.
                juns  din  vieaţa  institutelor  noastre  de  serici.
                                                                                                     pentru-că  această  abatere  dela  usul  sacţionat   Nu  a  fost  şi nici  nu  poate  să  fie  popor
                bani  că  adunările  generale  joacă  rolul     Păşirea  resolută  şi  plină  de  vrednicie   prin  lege  ar  putea  uşor  să  producă  neînţe­  în  lumea  aceasta  care să  vorbească  desăvârşit
                                                          a  capilor  bisericeşti  la  Ancheta,  privitoare  la
                unor  drame  sfâşietoare,  de  pe  bina                                              legeri  şi  îngrijiri  neîntemeiate.       două  limbi:  Indivizi  pot  să  vorbească  perfect
                                                          reforma  învăţământului  poporal,  este  ol  do­
                teatrelor  unde  să  desfăşură  toată  ac­                                                Trecând  acum  la  însuşi  proiectul  din  două,  ori  chiar  mai  multe  limbi,  dar’  popor
                                                          vadă,  că  numai  împreună  şi  sub  conducerea
                ţiunea  apoi  vedem  pe  acţionari  împăr­                                           întrebare,  înainte  de  toate  trebue  să  dau  cu  doui  limbi  nu  cunoaşte  istoria  neamurilor.
                                                          archireilor  am  putea  isbuti  a  conserva,  cel
                ţiţi  în  două  tabere;  maioritate  şi  mi­  puţin,  acele  ce  ne-a  mai  rămas.   expresiune  convingerii  mele  că  acest  proiect   Nu  mâ tem  eu,  că  în  urma  acestui  pro­
                                                                                                     de  lege  cu  desăvîrşire  scoate  afacerea  şco­
                noritate.  Ear’  interesele  lor ?  Aceste     Ca  şi  cetitorii  noştri  să  aibă  prilej  a                                  iect  de  lege  naţiunea  mea  va  perl,  căci  iată,
                                                                                                     lară  din  cercul  de  competinţâ  al autonomiilor   chiar  motivarea  proiectului  ne  spune,  cum  în
                sunt  contrapuse:  cei  dela  putere  vreau  cunoaşte  remarcabila  vorbire  a  Exelenţii
                                                                                                     confesionale  şi  nu  lasă  confesiunilor  decât   şcoalele  Irlandei  sute  de ani  a  stăpânit  limba
                cu  ori-ce  preţ  să  se  menţină  la  cârmă,   Sale  D-lui  Metropolit  Ioan  Meţian,  o  publi­  numai  datorinţa,  si  contribue  şi  dânsele  ma­  englesă  şi  poporul  irlandes  totuş  n’a  perit  ci
                                                          căm  aci.
                ear’  cei  amărâţi  luptă  cu  înverşunare                                           terialiceşte  la  susţinerea  şcoalelor  elementare.   mai  vârtos  acest  mititel  popor  cu  o  statorni-
                şi  adeseori  chiar  şi  în  desastrul  insti­  Excelenţa  Voastră  Domnule  Ministrul   Prin  aceasta  se  scoate  din   vigoare   nu   nicie  aproape  fără  păreche  în  istoria  omeni-
                                                                                                     numai  §-ul  8  al  articlului  de  lege  XX.  din
                tutului  comun  pentru  a  doborî  dela        Mnlt  onorată  anchetă I                                                        mei  se  luptă  pentru  naţionalitatea  sa  cu  cea
                                                                                                     184.8,  dar'  chiar  şi  §-ul  J  al  legii  funda­  mai  mare  putere  politică  din  lume  şi  aceasta
                cârmă  pe  cei  deveniţi  atotputernici.       Din  considerare  la  vârsta mea înaintată,   mentale  ar ticlui  IX.  din  1868,  care  declară,
                     E  o  luptă  aceasta,  care  sub  alte  numai  puţin  pentru  încunjurarea eventualelor  că  credincioşii  greco-orientali  sunt  îndreptă   putere  de  lumi  cuceritoare  nu  este  în  stare
                                                                                                                                               să  nimicescă  naţionalitatea  poporului  irlandes.
                forme  să  încinge  de  altcum  pe  tot  te­  neînţelegeri  şi  resţălmăciri,  binevoiţi,  vă  rog,   ţiţi  a  dispune  independent  în  afacerile  lor   Şcoala  numai  luminează  poporul  nu-1
                                                          a  permite,  ca  observările,  ce  am  a  le  face,
                renul  social,  dar’  care  în  vieaţa  insti­                                       şcolare.                                  nimiceşte.
                                                          să  le  pot  preda  în  firul  notiţelor  mele  scrise*  Şi  Domniile  Voastre,  mult  stimaţilor
                tutelor1  noastre  de  bani  îşi  are  isvorul                                                                                      Nu  mă  tem  eu  aşa  dar’  că  în  urma
                                                               Când,  mult  onorată  anchetă,  în  virtutea  domni,  prea  bine  ştiţi,  că  amintitele  legi   acestui  proiect  de lege naţiunea  mea  va  perl,
                __  S£  nu  vorbim  de  sforţările  pentru
                                                          posiţiunii  şi  a  chemării  mele,  conform  înalte­ fundamentale  ale  ţării  leau  alcătuit  astfel  de   dar’ nutresc  dureroase  temeri  pentiu fericirea
               asigurarea  existenţii  —   în  însuşi  »cli-
                                                          lor  datorinţe,  ce  le am,  mă  pregătesc  a-mi  bărbaţi  de  stat  maghiari,  cari  sunt  recunos­  patriei  iubite,  şi  aşa  cu  insistenţă  Vă  rog
                cismul*  şi  «despotismul*.  Ear’  resul-  face  observările  referitoare  le  chestiunea,  ce  cuţi  de  genii  în  istoria  ţării  şi  cari  mai  pe
                                                                                                                                               Stimaţilor  Domni,  îmbrăcaţi  ţara  în haina  iu­
               tatul  acestor  companii  detestabile  care  ne  preocupă,  o  fac  în  representanţa  bisericii  sus  de  toate  iubinduşi  patria  au  socotit,  că   birii  frăţeşti  între  popoare,  şi  fericirea  ei  va
               e?  E   acela  că  mai  peste  tot  învinge   răsăritene  ortodoxe  române,  care  biserică  a  pentru  alte  multe  sute  de  ani  pun  temelie   prospera.
                                                          înfiinţat  şi  susţine  aproape  2000  de  scoale,  desvoltării  fericite  a  acestei  ţări  prin  aceea,
               puterea,  ear’  dreptatea  cade  jertfă  con­                                                                                        Dar’  din  acest  defect  pedagogic  al  pro­
                                                          care  în  edificiile  şcolare  şi  pentru  provede-  că  au  creat  posibilitatea  înţelegerii  frăţeşti   iectului  din  întrebare  se naşte  o  altă  greşală
               trarului  care  în  lupta  pentru  menţinerea
                                                          rea  acelora  cu  cele  trebuincioase  a  învestit  între  diferitele  neamuri  şi  confesiuni  conlo­  pedagogică  mai  mare,  pe  care  nu  poate  să
               supremaţiei  uită  chiar  şi  de  responza-   milioane  şi  care  în  raport  cu  starea  mate­ cuitoare,  precum  şi  posibilitatea  nobilei  emu­  nu  o  recunoască  fiecare  om,  care  s’a  ocupat
               bilitatea  sufletească,  devini  un  animal  rială  a  poporului  pentru  susţinerea  şcoalelor  lări  întru  răspândirea  culturei  adevărate;  şi   vreodată  de  afaceri  şcolare,  ori  are  rnn/-.».
               din  fiinţă  blândă  după  chipul  şi  ase­ an  de  an  contribue  cu  sume  enorme.  astfel  eu  cred,  că  mijloacele  fericirei  patriei   tinţă  de elementele  ştiinţei  peda;  t  >
               mănarea  lui  Dumnezeu!                         O  fac  mai  departe  ca  fiu  credincios  al   le  micşorează  acela,  care  vatămă  sus  lăuda­  Proiec'  '   '   -  '   bumb»*   ^ ,?vr
                     Puterea  e  de  vină  dar’  la  toate   patriei,  care  aşi  dori,  ca  bunăînţelegerea  fră­  tele  legi  fundamentale  ale  ţării.  -   peusul  şcoatei  de  stat  elementare  sl
                                                          ţească  atât  de  mult  trebuitoare  între  diferi­  ?   In  decursul  multor  sute  de  ani  şcoa-   j,3piine,  că  aed aş- pens  trebue să-l  absoalve
               scăderile  omeneşti,  pentru-că  numai
                                                          tele  popoare  ale  ţării,  să  o  văd  neclintit  sta­ lele  confesiunilor  singure  au  propagat  cul­  : şcoala confesională elementară  IV  ■.  u
               cel-ce  o  are,  o  poate  şi  folosi  spre
                                                          bilită  şi  asigurată  pentru  toate  timpurile.  tura,  au  isvorît  iubirea  patriei,  şi  mai  vârtos  însă  şi  de-odatâ  cu  aceasta,  şei
               transgresiuni.
                                                               Trebue  să  declar  însă înainte  de  ţoale,   istoria  statului  nostru  dovedeşte,  că  autono-  nale  nemaghiare  i-se  impnne  y   iţ,
                    In  vieaţa  băncilor  noastre,  abusuri                                         miile  confesionale  nu  au  slăbit,  ci  au  întărit
                                                          că  observările  ce  voiu  face,  nu  vor  exhauria                                  a  instrui  astfel pe  elevii  sH,  ca  uupa  cei  o
               de  soiul  acesta  au  de  urmare  desbi-  obiectul  cu  desăvârşire  şi  nici  nu  se  vor  pu­  patria.  Chiar  în  z lele  noastre  acest  sfânt  inte­  ani  ai  şcoalei  de  toate  zilele  sl-şi poată  ex­
               nări  economice,  abstrăgând  dela  con-  tea  extinde  la  toate  acele  părţi  ale  proiectu­  res  pretinde  şi  autonomia  credincioşilor  ro-   prima  ideile  în  limba  ungurească  curat  şi
               secuenţele  triste  că  aceia  cari  asocia-   lui  de  sub  întrebare,  cari,  după  modesta   mano-catolici  din  patria  noastră.  precis,  să  cetească  fluent,  să scrie  corect  şi si
                                                          mea  părere,  sunt  de  excepţionat,  căci  —   Nu  sunt  aşa-dară  numai  fără  scop, dar’  socotească  în  limba  maghiară.
               tu-s’au  cu  muncă  şi  capital  spre  a
                                                          durere  —  acel  proiect  numai  cu câte-va  zile  sunt  de-adreptul  păgubitoare  acele  disposi-   Este  însă  evident,  că  proiectul  de  lege
               scoate  la  liman  unul  şi  acelaşi  ideal,
                                                          înainte  de  aceasta  mi-s'a  comunicat,  când  ţiuni ale  proiectului  de lege, cari iau  din mânile  pentru  şcoalele  elementare  de  stat  a  stabilit
               au  devenit  neîmpăcaţi  rivali,  cari  prin   totodată  am  primit  invitarea  ia  această  an­ confesiunilor  afacerile  disciplinare,  precum  şi  ca  pens  de  absolvat  maximalul,  ce  îl  poate
               fondarea  de  bănci  nouă  să  trudesc  să  chetă  şi  astfel  studiarea.  temeinică  a  acelui  instituirea  învăţătorilor,  statorirea  limbei  de  absolva  şcoala  elementară  între  împrejurări
               paraiiseze  ori-ce succes în  mod  reciproc.  proiect  şi  peste  tot  a  acelei  afaceri  atât  de  propunere şi în  parte a  planului  de învăţământ,  normale,  dar'  acelaş  proiect,  dela  şcoalele
                    Astfel  vedem  în  multe  locuri  câte   importante,  pentru  mine  a  fost  o  imposi­ propunerea  religiunii  în  partea  referitoare  la  confesionale  nemaghiare  pretinde  mai  mult,
                                                          bilitate  fisică.                         limbă,  apoi  cualificarea  învăţătorilor,  —  şi  decât  acel  maximal,  deci pretinde imposibilul.
               doauă  bănci,  în  loc  de una  şi  puternică
                                                               Dar'  cu  toate acestea  în preseara  acelei  drept aceea adresez  Excelenţie  Sale  domnului   Intre astfel de împrejurări  şcoala  elemen­
               care  ar  putea  mai  pe uşor presta ori-ce   zile  mari  şi  de  adânc  înţeles,  în care  aproape  ministru  de  culte  şi  instrucţiune  publică  ru-  tară  nemaghiară  ori va  da elevilor  săi  instruc­
               concurenţă  de  a  străinilor,  care  ar   cu  1900  de  ani  înainte  de  aceasta  Domnul  garea,  binevoiascd  chiar  şi  din acest  punct de  ţiunea  limbei  maghiară,  precum  o  pretinde
               ajunge  cu  mult  mai  curând  la  punctul  cu  puterea  Sfântului  Seu  Duch  a  trimis  în  vedere  si retragă  proiectul  de faţă  şi la  com­ proiectul  din  întrebare  dar’  atunci  trebue  să
               de  consolidare,  dacă  toate  forţele  dis­  lume  pe  Apostolii  Sei,  ca  tuturor  oamenilor punerea  unui  eventual  nou  proiectul  să  bine- nelige  câştigarea  celorlalte  cunoştinţe  şi  prin
   1   2   3   4