Page 3 - Activitatea_1904_06_22
P. 3

Nrul  22                                                               AC T I  V I T A T E  A                                                               Pag.  3.


        aceasta  va  creşte  indivizi  ştiutori  de  limba  limba  confesiunei  respective.  Aceasta  nu  mai  pe  toate  a  avut  timpul  şi  prilejul  a  le  oferit mie  ca  împrumut  la  începutul  anului
        ungurească, dar  în celelalte inculţi  şi lipsiţi de  este  afacere  şcolară,  ci  este  afacere  bise-   desvolta  şi  propaga  în  deplină  cunoş­  şcolar  1903/4  pentru  a-mi  putea  face posibilă
        temeiul  moralităţii  câştigate  prin  cunoştinţe:  i ricească.                       tinţă  de  cauză.                         înscrierea  în  secţiunea  pedagogică  a  semi­
        ori  însă  va  pune pond pe  câştigarea  cunoştin­  Bisericile  ortodoxe  răsăritene  sunt  bi­  învăţătorul  dela  sate  este  chemat   narului  »Andreian«  din  Sibiiu.  Aceasta sumă
        ţelor  trebuincioase,  dar’  atunci  în  instruirea  serici  naţionale  şi  chiar  legile  fundamentale                         când  am  voit  s’o  restitui  pe  lângă  cea  mai
         limbei  ttiaghiare  nu  va  putea împlini datorinţa  ale  patriei  recunosc  biserica  mea  ca  biserică   să  se  ocupe:  de  cercul  lui  cultural;  de   mare  mulţumită,  dl  deputat  având  în  vedere
        ce  i-se  Impune.  Eu  însă,  Mult   Stimaţilor  greco-orientală  română.  Nu  numai  limba  li­ congresele  didactice,  de grădina  şcolară,  starea  materială  a  părinţilor mei, mi-a ertat-o,
        Domni,  aşa  cred,  că  mai  mare  trebuinţă  are  turgică,  ci  limba  dătătoare  de  viaţă  este  pen­ de  practica  agricolă,  de  biblioteca  ru­ pentru  ceea-ce  îmi  exprim  şi  pe aceasta cale
        patria  de  cetăţeni  religioşi',  morali,  cinstiţi  şi  tru  această  biserică  limba  românească.  Fie­  rală,  de  banca  populară,  de  stupărit,   sentimentele  de  recunoştinţă.  Sibiiu,  11  Maiu
        folositori,  şi  aşi  fi  în  stare  sS  dovedesc,  că  care  confesiune  pr  povăduiască  cuvântul  lui                        v.  1904.  Mar i ş  Dr ă g a n,   ped.  c.  II.,  origi­
                                                                                             de  sericicultură,  de  corurile  bisericeşti,
        iubirea  de patrie  nu  are a face  cu cunoaşterea  Dumnezeu  în  limba  sa  proprie,  şi  nu  este                             nar  din  Tătăreşti,  corn.  Hunedoarei.
                                                                                             de  şezătoare,  de  şcoala  de  adulţi  de
        ori  necunoaşterea  vre-unei limbi.        putere  în  lumea  aceasta,  care  ar putea  si  si­
                                                                                             etc.,  etc.,  să  citească  şi  să  execute  di­  O  ca ra cterisa re  n im erită .  Intr’o
             Stranie  impresiune  face  asupra  mea  şi  lească  biserica  mea  a-şi  părăsi  limba  căci
        §-ul  13  al  proiectului  de  faţă,  care  dispune  prin  aceasta  ea  însăşi  şi-ar  enunţa  sentinţa  feritele  ordine  relative  la  învăţământ,   foaie  românească  cetim:  »Opurile  lui  Dr.
                                                                                                                                        Goldiş,  Dr.  Ciorogariu  şi  Dr.  Elefterescu  să
        că atunci,  când  20°/0  dintre elevii  unei  scoale  de  moarte.  Vom  vesti  deci  cuvântul lui Dum­ să-’şi  vadă  de  şcoală,  să  se  prepare  de
                                                                                                                                        disting  în  literatura  noastră  prin  însuşirea
        nemaghiare  ar  avea  ca limbă  maternă  limba  nezeu  elevilor  nostti  în  limba  românească  şi   definitivat  sau  de  examenul  de  avansat
        maghiară,  în  caşul  acesta  şi  limba  maghiară  în  această  limbă  îi  vom  în viţa  si  laude  pe   şi  câte  altele.      particulară  că  publicul  le-a  cetit  înainte  de
        are  a  se  folosi  ca  limbă  de  propunere.  Domnul,  si  sevârşească  fapte  bune  şi  si  iu­  Vedeţi  dar’  câte are  de făcut învăţă­  ce  ei  le-au  scris».
              Disposiţiunea  aceasta  nu  numai  că  va-  bească patria  ungară  şi  aşa  cred, că  în acestă                                f   N ecrolog.  Din  Lugoş  se  vesteşte
        tâmă  dreptul  susţ nătorului  şcoalei  de  a  sta-  nisuinţă  a  noastră  fraţii  noştri  maghiari  nu   torul  şi  a  dat  destule  dovezi  că  le  poate   moartea  advocatului  Dr.  loan  Maior.  Repau-
        totl însuşi  în  şcoalele  sale limba  de propunere,  ne  vor  pune  pedeci,  ci  sprijin  ne  vor  da.  O  face,  că  are  destulă  voinţă,  dar’  —   nu
                                                                                                                                        satul  s’a  născut  în  Uifalăul  de  lângă  Aiud.
         care  drept  îl recunoaşte  chiar  şi proiectul  d>n  miie  de  ani  Maghiari  şi  Români  am  âpărat  trebuie  abuzat  de  dînsul.
                                                                                                                                        Ca  teolog  în  Blaş,  l’a ajuns  evenimentele  răs-
        întrebare,  dar’  şi  pedagogiceşte  crează  stări  patria;  fiecare  la altarul  seu  în  limba  sa  să   >CimfuU.   Index.
                                                                                                                                        boiului  civil.  A  părăsit  cariera  preoţască  şi
        imposibile.                                roage  pe  Dumnezeul  Ceriurilor,  să  ne  ajute
                                                                                                                                        s’a  înrolat  in  armata  naţională.  La  1850  s'a
              Cum  se  va  putea  aceasta  executa,  ono­ până  la  sfârşitul  vremurilor  a  ne  păstra  ca                            dus  la  Viena  spre  a  asculta  studiile juridice.
        rată  anchetă ?  înv* ţătorul  va  propune  mate­ Maghiari  şi  Români  scumpa ţară  stiămoşească.  NOUTĂTI                     A  fost  deputat  Ia  dieta  din  Sibiiu,  ales  de
        rialul  de  învăţământ  pentru  cele  20%   în   Mulţumind  Excelenţiei  Sale  şi  Mult   ___________________________ l______________
                                                                                                                                        cercul  Teuş.  In calitatea  aceasta  a  fost  numit
        limba  ungurească,  celorlalţi  elevi  va  propune  Ororatei  anchete  pentru  îndelungata  răbdare,   L u n it  în  săptămâna  aceasta,  s’a  ţinut  consilier şcolar  şi  inspector  al şcoalelor gr.-cat.
        acelaşi  material  de  învăţământ  spre  pildă  în  cu  care  a  binevoit  a  asculta  spusele  mele,
                                                                                              adunare  în  comitatul  S.biiului.  La  timpul  din  Ardeal.  Desfiinţându-se  autonomia  Tran­
        limba  românească:  el  aşadar’  în  decursul  unui  Vă  rog  Stimaţilor  Domni,  luaţi  în  conside-
                                                                                              potrivit,  domnul  asesor  consistorial  Niculae  silvaniei,  la  1869  a  fost  tercut  la  pensie  şi
        an  şcolar  va  trebui  si  absoalve  un  pens  de  raţiune binevoitoare  modestele  mele  observări.
                                                                                              Ivan,  a  făcut  propunerea  următoare:   luând censura  de  advocat  s'a aşezat  la  Lugoş,
        doul-ori  atât  de  mare,  ca  şcoalele  cu  limba                         »T.  R.«                                             unde  l'a  ajuns  moartea.
        de  propunere  ungurească,  sau  mai  bine  zis                                            1.  Comitatul  să  înainteze  guvernului
                                                                                              representaţiune,  de  cuprinsul,  ca ordinaţiunile
        acelaşi  pens  va  trebui  să-l  absoalve de  două-   INYEŢÂTORII  DELA    SATE                                                      P r im ir e a   în  şcoala  d e cădeţi  de
        ori.  Sunt  de convingerea  tare,  că  toţi  bărbaţii                                 lui  Hieronymi,  referitoare  la  sistarea  activi­
                                                                                              tăţii  partidului  naţional român,  si fie  revocate,   infanterie  ces.  şi  reg.  din  Si bi i u:   In  anul
        de  şcoală  vor  afla  lucrul  acesta  imposibil.
                                                                                              eventual  dreptul  de  întrunire  si  fie  regulat   primi  al  şcoalei  de  cădeţi  susnumite  se  vor
              Este  lucru  curios  pentru  mine  şi  aceea,   Cine  nu  ştie  astă-zi,  că  învăţătorii                                 primi  cu  începutul  anului  şcolar  1904/1905
        că  progresul  învăţământului  în şcoală  are  si-l                                  prin  lege positivă.
                                                   dela  sate  sunt  sufletul  mişcărilor  cul­    2.  Comitatul  să  adreseze  guvernului   (mijlocul  lunei  lui  Septemvrie)  cam  30—40
        constate protopretorul  de  unde  eu  aşa  ţin,  că
                                                   turale  şi  economice,  şi  că  aceştia  dela  representaţiune  în  chestia  banilor  adunaţi   tineri  fisiceşte  corespunzător  desvoltaţi,  cari
        astfel  de  competinţă  rncăiri  în  lume  nu  li-s’a                                                                           cu  1  Septemvrie  n.  a.  c.  au  împlinit  anul  al
        recunoscut  organelor  administraţiunii  politice,   un  cîrd  de  vreme  formează  obiectul  de  din  partea  Românilor  pentru  ridicarea  unui
                                                                                              monument  la  mormântul lui  Avram   Iancu,   14-lea,  dar’  n’au  trecut  încă  anul  al  17-lea
        şi  într’adevâr  ştiu,  că  nu  este  lucru  corect  discuţiune  şi  admiraţiune  al  întregei
                                                                                              bani,  cum  se  ştie,  confiscaţi  din  partea  gu­  al  etăţii,  cari au aplecare  pentru  cariera  mili­
        a  declara  prin  lege  de  pedagogi  ex  officio  în   ţări.                                                                   tară  şi  au  absolvat  cu succes  cel puţin  îndes-
        patria  noastră  pe  funcţionarii  administrativi.  învăţătorii  dela  sate,  adică  majo­  vernului,  şi  să  ceară,  ca  banii  să  fie  extră­  tulitor  (suficient)  4  clase  inferioare  ale  unei
              Toţi  adevăraţii  bărbaţi  de  şcoală  vor   ritatea  lor  pentru  că  nu  toţi  sunt  ca   daţi,  pentru  a  putea fi  întrebuinţaţi  în  scopul   şcoale  medii,  ori  ale  unei  şcoale  civile.  Ce­
        consimţi  cu  m ne  şi  în  aceea,  că  procedura                                    pentru  care  a  fost  adunaţi.
                                                   unul,  sunt  neobosiţi  în  a  propovedul                                            rerile pentru primire se pot face numai după-ce
        contemplată  la  cualificarea  învăţătorilor,  ase­                                        Ambele  propuneri  au  fost  primite  şi   petentul  posede  testimoniul  şcolar  pe  întreg
                                                   lumina  şi  în  a îndrepta  multe  din  relele  puse  la  ordinea  de  zi  în  congregaţia  de
        menea  aparţine  imposibilităţilor  pedagogice.                                                                                 anul  1903/1904  şi  sunt  a  se  trimite  la  co­
                                                   de  cari  suferă  mare  parte  din  populaţi-  toamnă,
        Proiectul  pretinde  anume,  că  la  examenul  de                                                                               manda  şcoalei  cel  mult  pănă  la  15  August
        cualificaţiune  candidatul  si facă examenul  în  unea  noastră  rurală.
                                                                                                   S a n a to riu l dela  G eoagiu.  încă  în  1904  st.  n.  Dacă  aspirantul  este  necesitată
        limba  ungurească  şi  din  acele  studii,  pe  cari   Multe  îmbunătăţiri  în  direcţiunea   anul  trecut  vestisem  ştirea,  că  erariul  mon­ repeta  un  (esamen  de  emendare),  este  dator
        în  institutul pedagogic  le-a  înviţat spre  pildă
                                                   culturală  şi  economică  se  datoresc  ini­ tan  intenţionează  a  face  un  sanator  pentru  a  alătura  un  testimoniu  interimal.
        româneşte.  Aceasta,  mult  stimaţilor  domni,
                                                   ţiativei  lor,  ear’  nici  decum  ordinelor  lucrătorii  săi  dela  băiile  de  fier  din  Ungaria
        într’adevăr  înseamnă,  că  îndată  ce  proiectul
                                                   şi  circulărilor  ministerului  cultelor.  Cei-   şi  Ardeal.  După  informaţiuni  contrase  din  iz­  În c ă ru n ţit   d e  sp a im ă   in t r ’o
        de  faţă  va  deveni  lege,  să  închidem  toate                                     vor  sigur  proiectul  este  deja  gata,  locul  s’au  noapte.  Trei studenţi universitari  români din
        prcpai andiile  nemaghiare,  căci  toţi,  câţi  am   ce  lucrează  numai  în  baza  ordinelor  şi
                                                                                             ales  pe  hotarul  comunei  Cigmău,  spre  vest  Bucureşti, Ilie Paşca,  Sever  Naţiu  şi loan Cur-
        umblat  la  şcoală,  ştim  prea  bine,  că  elevul  fără  focul  sacru  în  inimă,  nu  fac  multă
                                                                                             dela  comuna  Geoagiul  de  jos,  sub  poalele  tin  au  plecat  Duminecă  noaptea  —   precum
        nu  este  în  stare  să  facă  examenul  din  cu­ ispravă.
                                                                                             dealului,  în  faţă  cu  răsăritul  soarelui  şi  scu­ se  anunţă  din  Făgăraş — în  excursiunea  pe
        tare  studiu  decât  numai  în  limba  aceea,  în   Sunt învăţători şi  învăţători, unii, ge­  tit  de  câtră  vest  de  grupa  şi  colina  dealu­  cel  mai  înalt  pisc  din  nunţii  Făgăraşului,  ca
        care  i-s’a  predat  şi  a  învăţat  acel  studiu.
                                                   loşi  de felul lor,  alţii geloşi  conform  ordi­ rilor  Săcărîmbului.               să  vadă  de  acolo  răsăritul  soarelui.  Erau  a-
             Poate  cel  mai  mare  defect  al  proiec­                                           Locul  corăspunde  întru  toate  recerin-  aproape  sus pe munte,  când  de-odată  se făcu
                                                   nelor,  ear’  alţii  nepăsători.  Noi  stimăm
        tului  ca  şi  al  tuturor  legilor  noastre  şcolare                                ţelor atărui S a na t or i u,  care  s’a  aflat,  după  negură  deasă,  apoi  începu  ploaia.  Unul  din
        de  până  aci,  este acea  împrejurare,  că  şcoala   şi  pe  cei  din  a  doaua  categorie,  dar’   multe  cercări,  din  partea  organelor  guver­ excursionişti  a  mers  să  caute  loc  de adăpost,
        elementară este  uniformă  pentru  ţara întreagă,  mai  mult  pe  cei  din  categoria  întîia,
                                                                                             nului,  mai  acomodat.                     dar’  s’a  perdut  de  tovarăşi.  Deodată  a  alu­
        pentru  toate  ţinuturile  ei,  câtă  vreme  e  uşor  căci  aceştia  sunt  cei  mai  doritori  de  a
                                                                                                  Preliminarul  şoselii  de  circa  3—4  chi-  necat  la  vale  şi  cu  mare  greutate  s’a  oprit
        de  înţeles,  că  altă  şcoală  elementară  le  tre-   vedea  pe  sătean  pus  pe  cale  de  nain-  lometri  şi  a  speselor  de  clădire  a  edificiului  apucându-se  cu  mânile  de  o  stâncă.  Jos  era
        bue  copiilor  din  Budapesta,  de  alta  au
                                                   tare  şi  morală  şi  materială.          pentru  400  morboşi  de  tuberculosis  fa c e   prăpastie  adâncă.  Toată  noaptea  a stat  nefe­
        trebuinţă  comunele  dela  şes  şi  iarăşi  altă                                     600.000  coroane.                          ricitul cu  picioarele în aier, îmbrăţişând  stânca.
                                                        Un  învăţător  harnic,  cum  se  cade,
        şcoală  este  de  lipsă  pentru  cătunul  munţilor                                        Locul  unde  să  edifică  acest  sanator  să  In  fine  dimineaţa  i-au  scăzut  puterile  şi  a
        cu  celă  60—80  de  case  ale  sale.  Adevărul  bun  gospodar,  este  deja  cea  mai  bună   cheamă  »Măgura»  şi  formează  un  platou  ex­ căzut  jos  leşinat.  Abia  a  doaua  zi  l'au  aflat
        acesta,  indirect  îl  recunoaşte  de  altfel  însuşi  pildă  pentru  sătean,  fără  a  se  interesa
                                                                                             cepţional   de  higienic,  cu  tem peratură  tovarăşii  şi  l’au  dus  mai  mort  în  sat.  Neferi­
        proiectul  de  faţă,  când  şcoala  de  repetiţie,   mai  de  aproape  de  el,  dar’  încă,  când   peste  m ăsură  m oderată,  aşa  câ  şeful  citul  student  s’a  bonăvit  grav  de  spaima,  ce
        care  până  acum  asemenea  era  uniformă,  o
                                                   vede  că  se  interesează  de  soarta  lui,  sanitar,  însărcinat  odinioară  cu  eruirea  lo­ a  îndurat,  ear’  părul  lui  albise  cu totul  peste
        desparte,  şi  pentru  unele  comune  prescrie                                       cului,  Dr.  Axmann,  comisarul  guvernului,  a  noapte.
                                                   de  cuprinsul  lui,  când  îi  dă  sfaturi  înţe­
        şcoale  de  repetiţie  economică  pentru  altele                                     constatat  multă  asemănare  între  temperatura
        industrială.                               lepte  atunci  îl  serveşte  îndoit.                                                      Să  lu ă m   p ild ă .  Poate  nu există  mai
                                                                                             de  aici  şi  Luzin-Picolo.
             Se  invedes  ^ză  din  toate  acestea,  mult   Un  învăţător,  deşi  cum  se  cade,                                        mare  deosebire  între  Ruşi  şi  Japonezi,  ca  în
                                                                                                '  Deja  în  vara  aceasta  să  procură  mate-
        cm»; a  -  ^'Wtâ,   eu nu numa;  pentru  aceea                                             i                                    privinţa  curăţeniei.  Ruşii  se  îngrozesc  de  apă
                                                   dar’  nu  în  deajuns  de  harnic  şi  mai  cu  rialul  de  lipsă  pentru  clădiri.  înainte  de
        «tt  -w   să  primesc  proiectul  din  întreha-e,   seamă  puţin  gospodar,  nu’l  pildueşte  pe  toate  să  va  face  drumul  în  şerpentine  până   şi  nu se scaldă  cu anii.  Japonezul,  chiar  şi cel
                aie  auânc  în  autoritatea  bisericei                                                                                  mai  de  rând,  se  scaldă  cel  puţin  odată  pe zi
                                                   sătean  într’atâta  încât  sfaturile  lui,  is-   la  loc.  Materialul  edificării  —  fără  peatră,
                 ’  nu  pot  să-’l  primesc  nici  din  mo­                                  cărămidă,  var  şi  năsip,  care  se  va  transporta   în  apă  caldă.  Cei  mai  bogaţi  se  scaldă  chiar
        tive  pedagogice,  pe  cari  —  sunt  convins  —   vorîte  din  ordine  şi  circulări,  să’i  fie   pe  calea  ferată  nu  face  mai  puţin  de  6 0 0    de  3-ori  pe  zi.  In Tokio  sunt  cam  1000 scăl-
        nici  însuşi  Exelenţia  Sa  Domnul  Ministru  nu  urmate.                                                                      dători  publice şi afară  de  aceea  în fiecare casă
                                                                                             vagoane.
        le  va  putea  contesa  cu  desăvîrşire.        Nu  mai  vorbim  de  alte  categorii                                            e  odaie  de scăldat.  La sate se scaldă  oamenii
                                                                                                  Geoagiului  şi  comunelor  din  jur,  apoi
             Chiar  şi  din  punct  de  vedere  adminis­                                                                                într’o  cadă  mare  sub  cerul  liber.  La  munte
                                                   de  învăţători,  cari  poate  prin  purtarea  chiar  şi  Orăştiei  i-se  deschide  multe  izvoare
        trativ  proiectul  de  faţă  va  crea  stări  impo­                                                                             pofta  de scădat  a Japonezilor e  adevărată  pa­
                                                   lor  pilduesc  mai  mult  în  rău  decât  în  de  venit  cu  acest  sanator.
        sibile.  Şcoalele  confesionale  pe  viitotiu  le  va                                                                           timă.  Sunt locuri,  unde  Japonezul  stă 24 oare
                                                   bine  pe  sătean.                              Avem  promisiune  dela  un  bărbat  mar­
        administra  autoritatea  confesională,  le  vor                                                                                 în  apă  curgătoare,  unde  adeseori  îl  apuci
                                                        Bunii  învăţători  trebuesc  însă  cru­  cant  a  vieţii  publice,  că  ne  va  servi  cu  date
        administra:  ministrul,  comisiunea  adminis­                                        sigure  despre  totul  ce  să  va  face  din  toate   somnul.  De multe  ori, mai ales  vara,  se plâng
        trativă, pretorul,  inspectorul  regesc,  inspecto­ ţaţi,  ear’  nu  istoviţi  punendu-le  prea                                 Japonezii,  că’s  aşa de  murdari.  Dacă-i  întrebi:
                                                                                             punctele  de  vedere.  La  timpul  său  le  vom
        rul  şcolar,  şi  este  foarte  de  temut,  că  sub  multe  şi  grele  sarcini  în  spinare.  Tre­                              »Cum se poate?», îţi răspund :  «Pentrucă  vara
                                                                                             publica  cetitorilor  noştri.
        greutatea  atâtor  administratori,  şcoala  va   buie  lăsaţi  în  pace  ca  să  se  desmeti-                                   ne  scăldăm  numai  de  2-ori  pe  zi».  — »Dar'
        sucumba  cu  desâvirşire.                                                                 Mulţumită  publică.  Subscrisul,  împli­ ear na?»  —  »Earna  ne  scăldăm  de  4— 5  ori
                                                   ceascâ,  căci  în  vîrtejul  şi  învălmăşeala
             Sunt  însi  cu  toată  hotăiîrea  in  contra                                    nesc  o  sfântă  datorinţă  aducând  mult  stima­ şi  dacă  copiilor  li-e  frig,  se  scaldă  imediat
                                                   de  fel  de  fel  de  chestiuni  culturale  şi
        acelor  disposiţiuni  ale  proiectului  din  între­                                  tului  domn  Victor  Tordăşianu,  referent  con­ în  apă  caldă».  Scalda  la  Japonezi  e  foarte
                                                   economice  la desfăşurarea  cărora  a  fost
        bare,  prin  care  se  pretinde,  ca  în  şcoalele  cu                               sistorial,  fost  deputat  congresual  şi  actual  ieftină. In scăldătorile  publice se  plăteşte  abia
        limba  de  propunere  ungurească  şi  religiunea   chemat  să  stea  în  frunte  şi  dacă  nu s’a   deputat  sinodal  al  cercului  Ilia,  cele  mai  căl­ 2—3  bani  pentru  o  baie.
        să  fie  propmsă  în  Limba  maghiară,  nu  în zăpăcit,  —   apoi  de  bună  seamă  că  nu  duroase  mulţumite  pentru  ajutorul  dt şo W ,,
   1   2   3   4