Page 1 - Activitatea_1904_06_23
P. 1

Anul  IV.                                                    Orăştie,  16  Iunie  n.  1904.                                                             Nr.  23




               IN SERTIU N I:                                                                                                                                 ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6  c o j.  pe  %  an 3  cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                         Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                 4  coroane.
         Manuscriptele sunt a seadresa
         redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­
                                                                                                                                                         Pentru  Rom ânia  şi  străinătate:
                   poiază.
                                                                                                                                                              Pe  an  16  franci.
          Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


             EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTl -R :                                                                                                REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e      în   f i e c a r e   Joi.
               D r.  A u r e l  M u n te a n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n



                        ACŢIONĂRII                  puţin  au  adunări  generale  cari  să  a-  intereselor  cari  de-opotrivă  îi  ating.  Şi  cat,  doreşte  să  pună  în  praxă  atari  reforme
                                                    propie  câtuşi  de  puţin  de  chemarea  şi  aceasta  societate  îşi  are  întrunirile  sale,   pe  cari  le  crede  de  necesare  în  interesul  pa­
                SI  ADUNĂRILE  GENERALE                                                                                                   triei  şi  în  scopul  ca  legea  despre  instrucţia
                                                    nivoul  înalt  al  acestora,  întru  cât  4 —5 la  care  dreptul  de  participare  îl  au
                                                                                                                                          poporală  să  se  execute  mai  cu  succes,  ca
                                                    persoane  înrudite  au    departe   chiar  toţi  membrii  ei,  ear’  la  punerea  în  prac­
                     (Continuare  din  Nr.  22).                                                                                          până  acum.  Când  iau  şi  eu  cuvântul  faţă  de
                                                    peste  jumătate  din  totalitatea  acţiunilor  tică  a  raportului  de  votisare  s’a  luat   proiectul  de  sub  discuţiune,  îmi  cer  scusele,
               Ear’  cauza  la  toate   acestea  se
                                                    exmise.                                    de  unitate  metoda  care  a  servit  la  cla­  dacă  nu  voiu  fi  în  stare, a-mi  desfăşura  ideile
          reasumeazâ  numai  în  clicism,  despotism
                                                         Intre  astfel  de  împrejurări  abnor-  sificarea  după  mărimea  diferitelor  pro­ în  limba  maghiară  cu  deplină claritate. (V oci:
          s’au  absolutism.
                                                    male,  străine  cu  totul  de  idealul  ur­ prietăţi.  Astfel  să  vorbeşte  de  vii  de  Vorbeşte  foarte  bine  ungureşte!  perfect!)
               Acum  să  ne  întrebăm:  de  unde                                                                                          Cu  permisia  D Voastră  amintesc,  că  până
                                                    mărit   de   societăţile  cooperative  pe   »o  sapă«,  »două  sepe«  etc.  Când  ajunge
          provin  aceste?  Provin  de  acolo  că  adu­                                                                                    pe  a  V.  cl.  gimn.  drept,  că  am  învăţat  un­
                                                    acţii:  întărirea   elementului  economic  treaba  ca  prin  votizare  nominală  să  se
          nările  generale  ale  societăţilor  pe  acţii,                                                                                 gureşte,  dar’  deja  din  cl.  VI.  nemţeşte  şi
                                                    în  contul  întregităţii,  desvoltarea  spiri­ decidă  asupra  vre-unei  chestii,  luată  la   ungureşte,  în  a  VII.  şi  a  VIII.  numai  nem­
          unde  se  întemplă  astfel  de  lucruri  de-
                                                    tului  de  întreprindere  şi  al  celui  eco-  desbatere,  expresiunea  convingerii  par­  ţeşte,  maturitatea  am  depus-o  în  Kaşovia
          sastruase,  ev  ipso  nu  sunt  şi  nu  pot
                                                    nomic-financiar,  dreapta  proporţie  din  ticulare  contribue  la  resultatul  final  cu  nemţeşte,  după  aceea  am  învăţat  şeasă  ani
          fi  organe  supreme  de  control,  deoare-ce
                                                    beneficiul  realizat  în  raport  cu   ca­ ponderositatea  „unei  sepe11,  „două  sepe"  în  Roma  latineşte  şi  italieneşte,  nici  odată
          minoritatea  care  să  sbuciumă  tocmai                                                                                         însă  n’am  studiat  în  şcoli  româneşti.  După
                                                     pitalul  versat  şi  munca  prestată,  drep­ ş.  a.  m.  d.
          contra  omnipotenţii,  nu  e  în  stare  să                                                                                     aceea  şeasă  ani  am  propus  în  Gherla  teolo­
                                                    tul  de  controlă  nemărginit  şi  apoi  ce     Notez  însă  că  aici  nu  e  vorba  de
          pună  stavilă  majorităţii  rătăcite  decât                                                                                     gia  latineşte  apoi  am  ajuns  ca  secretar  me­
                                                    e  mai  mult  raportul  echitabil  dintre  o  comunitate  de  averi,  cu  toate  aces­  tropolitan,  şi  mai  târziu  ca  Episcop  la  Lugoj.
          în  anumite  cazuri  provăzute  în  statute
                                                    dreptul  de  votisare  şi  numărul  acţiu­ tea  însă  părerile  şi  aici  ajung  la  o  va-  A  trebuit  să  predic  româneşte,  să  concipez
          şi  în  legea  comercială,  în  cari  să  re-
                                                    nilor  în  posesiunea  proprietarului  etc.  liditare  contra  celui  mai  elementar  simţ  româneşte,  şi  azi  sunt  în  posiţia,  că  trebue
          servă  acest  drept  pentru  un  anumit
                                                    etc.  —   ce  rol  mai  pot  avea  adunările  de  echivalenţă.                        să  duc  corespondenţă  în  5  limbi:  în  limba
          număr  de  acţionari  şi  acesta  prin  in­                                                                                     moartă  latină  şi  în  alte  patru,  limbi  vii.  De
                                                    generale  în  sensul  acela  precum  do­        Ce  putem  zice  atunci  despre  stă­
          tervenţia  forurilor  inrisdicţionale.   De                                                                                     aceea  îmi  cer  scuzele,  dacă  nu  toate  expre-
                                                    reşte  »Rev,  Economică«  şi  alături  de
          acest  mijloc  de  rehabilitare  să  fereşte                                         rile  de  lucruri  analoge  dela  unele  din­ siunile  îmi  vor  fi  potrivite.
                                                    ea  fiecare  acţionar  căruia  îi  zace  la   tre  băncile  noastre,  fiind  vorba  despre
          minoritatea  îndreptăţită  chiar  şi  în  ca­                                                                                        Proiectul  din  chestiune  îl  văd  vătămă­
                                                    inimă  propăşirea  aşezământului,  al  cărui   acestea  ca  despre  nişte  societăţi  pe  tor  prima-dată  faţă  de  părinţi,  fiind-că  spre
          zuri  de  iregularităţi,  pentru-că  ori-ce
                                                    membru  fundator  e ?                      acţiuni,  cari  şi-au  luat  existenţa  şi  se  a  înăspri  obligamentul  de  a  cerceta  şcoala,
          amestec  străin,  mai  ales  la  noi  Româ­
                                                          Aceasta  este  o  întrebare,  la  care  conduc  în  princip  de  prestigiul  totali­  declară  de  transgresiune,  ce  de  a  se pedepsi
          nii,  poate  avea  urmări  grave chiar  pen­                                                                                    cu  100  cor.  faptul,  când  părinţii  nu  şi-ar  în­
                                                    dacă  m-i  s’ar  respunde  că  acela  care  tăţii  care  dă  şi  pe  cei  doi  factori  fun­
          tru  institut  ca  alare,  abstrăgend  dela                                                                                     scrie  la  şcoală  copiii  obligaţi  la  frecuentarea
                                                    e  capitalist  şi  în  puterea  acestei  situaţii  damentali  ai  producţiunei:  capitalul  şi
          procedura  însăşi,  care  discreditează prin                                                                                    ei;  mai  depaite  pedepseşte  cu  30  cur.  pe
                                                     personale  domineazâ,  lucrând  în  inte­ munca  şi  care  să  basează  astfel  pe  re-
          consecinţe  nimbul  ori-cărui  institut.                                                                                        aceia,  cari  şi  numai  înlr'o  zi  n’ar  cerceta
                                                    resul  seu  personal  —   inevitabil  mun­ laţiuni  de  drept  cu  mult  mai  extinse?!.  şcoala.  Această  disposiţie  este  foarte  aspră
               Deci  disposiţiile  de  natura  aceasta
                                                                                                                                          şi cum  s’a  exprimat  dl episcop reformat  Antal
          ale  legii  comerciale,  nu  sunt  eficace   ceşte  şi  pentru  totalitatea  acţionarilor,                          (Va  urma).  Gâbor,  este  şi  extrem  de  strictă.  După  a
          pentru  a  ridica  adunările  generale  la   fiind  acest  lucru  strâns  legat  de  suc­                                       mea  părere  de  aceea,  pentru-că  obligamentul
          organe  supreme  de  control,  cu  consi­  cesul  seu  individual  ce-’l  are  în  ve­        PROIECTUL                         de  a  cerceta  toţi  copii  şcoala,  după  părerea
          derare  fiind  la  urmările  lor  nefavora­  dere,  —   aşi  recunoaşte  aceasta  aser­  de reformă a înveţămentului poporal    tuturor  pedagogilor,  nu  poate  fi  realisat  ni-
          bile  atât  din  punct  de  vedere  al  insti­  ţiune  de  temeinică  şi  indiscutabilă  nu­                                    căirea  pe  deplin.  Aceasta  a  prevăzut-o  şi pro­
          tutelor  cât  şi  al  acţionarilor  interesaţi.  mai  reservându-mi  dreptul  de  a  mă  şi                                     iectul  când  a  permis  dispenserea  dela  şcoală
                                                     convinge  despre  imparţialitatea  celui       Lăsăm  să  urmeze  şi  votbirea  Exceleţei  nu  numai  pentru  cei  cuprinşi  de  boale  lipi­
               Causa  acestor  dificultăţi  este  a  se                                        Sale  dlui  Metropolă  Dr.  Victor  M ihdlyi  de   cioase  şi  pentru  cretini  fără  şi  pentru  aceia,
                                                     încredinţat   cu   agende   de   caracter
          căuta  în  iurisdicţiunea  ţării,  care aproabă                                      Apşa,  zisă  in  Ancheta  pentru  reforma  învă­ cari  locuesc  mai  departe  de  şcoală  ca  trei
                                                     obştesc.
          statute  de  ale  societăţilor  pe  acţii,  fără                                     ţământului  poporal.                       chilometri;  dar’  o  demustră  convingerea  tu­
          considerare  la  cele  atinse  până  aici,  fără   Sub  influinţa  altor  fel  de  contem­  Excelenţa Voastră D-le Ministrul    turor  statelor,  chiar  şi  a  statului  ungar,  că
          a  pune  în  cumpăna  logicei  primitive   plaţii  răzimate  pe  realitate  o  minte      Onorată conferenţă î                  e  cu  neputinţă,  ca  toţi  cei  obligaţi  să-şi  cer­
          chiar  disposiţiuni  de  natura  acelora  cari   sănătoasă  şi  o  logică  bună  nici  când                                     ceteze  şcoala.  Cu  deosebire  e  cu  neputinţă
                                                                                                    înainte  cu  trei  luni  s’a  sfârşit  aceea  aceasta  prin  localităţile  muntoase.  Art.  de
          stabilesc  dreptul  de  votare  în  adunările   nu  să  pot  împăca  cu  aceea  stare  de   luptă  de  proporţii  nespus  de  mari,  prin  care  lege  XXXVIII— 1868  dispune  asupra  şcolilor
          generale  în  raportul  necoordonat  al  nu­  lucruri  bună  oară,  ca  o  acţie  să  re-   s’a  dus  îndeplinire  în  Francia  secularisarea  ce  sunt  de  a  se  înfiinţa  prin  cătune.  Legea
          mărului  de  acţiuni  acuirate.  De  aceste   presinte  un  vot,  şi  aşa  să  crească  pro­  insttucţiunii.  Lupta  aceasta  de  abia  credem  din  1868  nu  face amintiri  de satele  de  munte,
          statute  sunt  mai  multe,  ear’  răul  ce-’l   gresiv  votul  cu  numărul acţiilor, ceea-ce   că  s’a  sfârşit,  că  acolo  au  exilat  zeci  de  mii  dar’  chestiunea  aceasta  şi  acolo  e  tot  atât
          propagă  e  acela,  că  de  sine  întăreşte   ar  însemna  atât  cât  fiecare  acţie  e  de  bărbaţi  de  specialitate,  cari  până  ac)  mult  de  giavă.  Inspectorul  de  scoale  din  comitatul
          clicismul  şi  absolutismul,  încât  dacă  a-   echivalentă  cu  o  vedere,  cu  o  convin­ au  lucrat  pentru  promovarea  intereselor  pa­ Clujului  de  pildă,  ştie  foarte  bine,  că  în  co­
          ceste  extravaganţe  vor  dura  încă  mult,   gere.  —   Ca  se  dau  desluşiri  cât  se   triei.  In  Germania,  cu  deosebire  în  Stuttgard,  muna  Retiţâl  a  cărei  extindere  e  de  aproape
                                                                                               ch ar  acum  decurg  pertractările,  pentru  regu-  80  KhnjH  şi casele  îi  sunt  foarte  împrăştiate,
          azi-mâne  ajungem  acolo,  că  singuraticii   poate  de  clare  despre  numele  ridicole
                                                                                               larea  instrucţiunei  poporale  şi  a  dreptului  de  nu  pot  fi  constrânşi  la  cercetarea scoalei, toţi
          capitalişti,  clica  de  rudenii,  punend  mâna   aberaţiuni  ale  concepţiei  susţinute  parte   controlă  ce  ar  fi  de  a  se  exercia  din  partea  cei  obligaţi.  A*a  dar’  dacă  din  cei  500  mii,
          pe  acţiuni  acolo  unde  lipsa  de  control   prin  lege  parte  prin  normative  sociale,   statului.  Acestea  două  curente:  din  Francia  cari  nu  se  bucură  de  instrucţiune  subtragem
          le  pune  în  prospect  mai  pe  uşor  ex­  cu  privire  la  aprecierea  capitalului  ca  şi  Germania,  sunt  cu  totul  opuse,  întru  cât  numărul  acelora  cari  din  cause  fisice  şi  mo­
          ploatarea  intereselor  lor  personale,  —    factor  al  producţiunei  şi  cu  privire  la  Germania  faţă  de  controla  ce  o  exerciazâ  rale  nu pot  cerceta  şcoala,  ori numai  cu  mari
                                                                                               biserica  asupra  insttucţiunei  poporale,  statul  greutăţi,  atunci  numărul  de  500  mii  scade
          vor  domina  astfel  că  ceea-ce  azi  să   expresiunea  dreptului  de  votisare,  ad­
                                                                                               se  poartă  mult  mai  conciliant,  până  când  in  foarte  tare,  şi  noi  tare  ne-am  putea  bucura
          mai  poartă  sub  firma  societăţii,  din   miţând  dela   început  chiar  extremul   Francia,  deşi  e  stat  unitar,  deş)  nu  permit,  dacă  la  noi  barăm  82%  ar  putea  cerceta
          consimţământul  şi  pe  lângă  supraveg-   posibil  in  direcţia  aceea,  că  în  cum­  ca  cei  din  Normandia,  Bretagne  şi  Celţii  să  şcoala.
          hierea  a  atâtor  puteri  intelectuale, mâne   păna  egalisării  intereselor  particulare  în   înveţe  în  şcoala  poporală  în  limba lor,  ba  nu   Găsesc  vătămătoare  ordinaţiunea  acesta
          să  va  conduce  curat  la  îndemnul  şi   mod  firesc  trebue  să  tragă  şi  raportul  permit  nici  aceea,  ca  să  se  facă  catechisarea  pentru  părinţi  şi  pentru  faptul,  că  mulţi  din­
          combinaţiile   unor   întreprinzători   de   numeric  dintre  părţile  alicnote,  —   voi  în  limba  celtică,  deş)  le au  succes  a  contopi  tre  ei  sunt  într'astfel  de  împrejurări  mate­
          bancă,  când  şi  puţinul  rol,  ce  îl  mai   căuta să ilustrez acest lucru prin  exemple   feluritele  rase,  totuşi  faţă  de  şcoală  au  folo­ riale  şi  morale,  cât  nu  sunt  în  stare  a  şi
          au  până  acum  adunările  generale  la   din  vieaţa  de  toate  zilele.            sit  măsuri  foarte  volnice.  Aceasta  arată  că  îmbrăca  toţi  copiii  obligaţi  la  şcoală  şi  astfel,
                                                                                               limba  unitară  în  stat  nu  e  suficientă  spre  a  câte  un  copil  obligat  la  şcoală  e  constrâns
          acelea  institute,  încetă  cu  desăvîrşire,   începând  dela  cele  mai  mici  aso­ să  putea  înţelege,  ci  au  trebuit  să  recurgă  a  şedea  în  casă  din  Noemvrie  până  în  Mar­
          încetând  şi  firma.                      cieri  pentru  ajungerea  unei  ţînte  ob­ la  mijloace,  pe  cari  celelalte  state  n’ar  fi  în-  tie.  Să  considerăm  şi  aceea,  că  mai  ales  în
               Din   praxă  cunosc  institute  de  şteşti,  peste  tot  dăm  şi  de  o  adunare   drăsnit  a  le  folosi.  Douăzeci  de  mii  şi  mai  ţinuturile  româneşti,  mama  nu-şi  prea  poate
                                                                                               bine  a  numărul  acelor  bărbaţi  de  şcoală,  pe  lăsa  copila  de  acasă  având  trebuinţă  de  ea
          acelea,  cari  nu  stau  tocmai  prea  de  a  membrilor  ordinari.  Astfel  promon-
                                                                                               cari  i-au  exilat  din  ţeară.  Din  această  causă  în  gospodăria  casei;  în  tot  decursul  ernii
          parte  de  aceasta  motamorfosă  şi  cari  torul  unui  ţinut  al  proprietarilor  de  vii
                                                                                               aflu  de  lucru  foarte  natural,  că  înaltul  Gu­ mama  toarce,  ţese  in,  cânepă,  lână  şi  bum­
          deşi  până  acum  îşi  mai  ţin  firma  ca  mai  peste  tot  stă  sub  scutul  unei  so­
                                                                                               vern  urmăreşte  instrucţia  poporală  cu  osebită  bac,  şi  copila  de  10—12— 15  ani  îi  dă  mână
         societăţi  pe  acţii,  nu  pot  să  zic  că  cel cietăţi,  în  ceea-ce  priveşte  exigenţele atenţiune  şi  prin  proiectul,  ce  ni^s’a  comuni­
                                                                                                                                          de  ajutor.  S’a  întâmplat  cu  mine,  că  făcând
   1   2   3   4