Page 2 - Activitatea_1904_06_23
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 23
visitaţiune prin comitatele Caras şi Timiş Raportul dlui Dr. Gavriil Suciu purcese dela inimă, a înduioşat tot căci dl Păcăţian — ca toţi publiciştii noştri
n'am aflat la şcoală o singură copilă. (O voce: propune primirea raportului anual şi a publicul. — nu trăeşte în condiţiuni atât de splendide,
chiar pentru aceea trebuia pedepsit). Aceasta încât să nu fie avisat şi la retribuirea materi
propunerii I. P. Barcian, prin care se De încheierea a urmat dans, care
e o împrejurare foarte rnomentuoasă, pentru ală a muncei sale ? 1
institue în Orăştie un atelier de ţese- a durat până în ziua albă.
că dacă soţia, nu se îngrijeşte de aceea, Unde rămân toate aceste ? I
torie. Spesele să preliminează cu 3000 Rap.
ca să-şi îmbrace bărbatul, copii şi servitorii
cu haine ţăsute de ea, atunci soţul ei merge cor. şi să decide, ca pentru acoperirea Ei bine, în faţa acestei sitnaţiuni credem,
că marele nostru public nu are să mai aştepte
la vlădica şi să plânge, că nu-i trebue fe- speselor ce s’ar mai recere, să se facă ^Cartea de Aur«. «apeluri» speciale, nici complimente şi plecă
meea aceea, pentru-că nu-şi împlineşte dato- colectă cât de intensivă pe teritorul ciuni, ca să «binevoiască» a se «îndura» a
ţele de consorată. Trebuie să medităm serios,
comitatului. Cetim în «Drapelul» Nr. 59: Am anun cumpăra «Cartea de aur» şi a contribui ceva
că oare folositor e pentru patrie şi cetăţeni,
Dl Dr. Alexandru Hossu rapor ţat deja în Nr-ul trecut, că dl Teodor V. la uşorarea sarcinilor, ce apasă asupra d Iui
dacă împedecăm pe mama, ca să seîngrijască Păcăţian a scos volumul I. al «Cărţii de aur», Păcăţian, căci Ia urma urmelor dl Păcăţian nu
de îmbrăcarea familiei f Legea le-a prevăzut tează, că s’a încasat pentru reuniune
care a fost împrocesuat, în ediţia a doaua, eli de dragul său s’a apucat de luciu, ci ca să
toate acestea, şi pentru aceea §. 53 din Art. dela cei presenţi, cor. 151.
minând dm volum toate pasogele confiscate facă un serviciu real naţiunei sale.
de lege XXXVIII —1868 dispune, că bă
Afacerea cu instituirea atelierului, prin sentinţa dela Cluj. Şi se cuvine, ca naţiunea să fie barăm
iatul de 10— 12 ani nu 8 ci numai 6 luni
se dă unei comisiuni stabile, care va Astfel volumul nou, augmentat şi revă recunoscătoare 1
să umble la şcoală „la băeţii mai mari de
10 ani în satele, în cari locuitorii se ocupă avea să o studiere şi se o puie în zut, conţine pe 50 coaie de tipar, cu 800
cu agricultura, senatul scolastic poate per praxâ. pag. 8° mare, toate momentele mai impor
tante ale desvoltării noastre naţional-politice, EXISTENŢA
mite, ca pe timpul, când e lucrul câmpului De încheiere să decide a se face
mai mult, copfii, afară de celea două luni de începând dela reformaţiune până la căderea societăţii „Petru Maior“, periclitată.
o exposiţie modestă în orăşelul Brad,
vacanţă, încă două luni să nu umble, decât absolutismului iui Bach.
cu prilejul adunării generale a societăţii
la şcoala de Duminecă11. Acest volum costă 10 coroane. Valurile şovinismului desbrăcat de
(Va urma). pentru fond de teatru Doamnele de Tot atât costă şi volumul II, care a apărut
tot ce-i omenesc au pornit se se is-
acolo să fie solicitate a se pune la ncă anul trecut. In decursul anului acestuea
bească şi de temeliile intituţiunilor noas
muncă de cu vreme. va părea volumul III şi in anul viitor volumul
A d u n a re a generală al IV-lea. tre culturale-literare. Existenţa socie
Cu acestea adunarea s’a încheiat
a „Reuniunii femeilor rom. din com. Hunedoarei". Nici sentenţa dela Cluj şi nici suferinţele tăţii »Petru Maior«, unicul centru cul
din partea d-nei presidentă, exprimând
grele şi pierderile materiale nu l-au putut tural al studenţilor români din patrie,
cuvinte de mulţumită tuturor celor ce descuragea pe dl Păcăţian în continuarea a-
e periclitată. Aceasta societate şi pân’
Invitărilor trimise din partea birou au fost de faţă. cestei opere monumentale şi atât de trebuin
acum totdeauna a fost un spine în
lui au răspuns mai multe doamne dom Seara a urmat concertul si teatrul cioase pentru fiecare Român, care doreşte să ochii şoviniştilor, dar’ fiind-că nici pe
nişoare şi domni din Deva, Orăştie, care a fost cât de bine cercetat. cunoască istoriea neamului seu din documente lângă cea mai mare scrupulositate nu
Hunedoara, Haţeg, Gurasada, Batiz, Bis- autentice, înşirate în rând cronologic, publi
A tăcut impesiune bună asupra cate toate în limba română şi provăzute cu le-a reuşit s£ afle macar un pretext
caria, Săcărâmb, Bâiţa, Brad, Leşnic şi
publicului românesc presenţa dlor vice- explicările necesare. pentru a-’i da lovitura de moarte, acum,
alte comune, înfăţoşindu-se în numer
comite Pogany Băla, a protonotarului Dl Păcăţian s’a apucat — în mijlocul cu 42 de ani dela întemeiarea ei a aflat
respectabil. Csulay Lajos, fiscului comitatens Dr. apatiei generale — cu adevărata însufleţire rectorul universitar, că nu i-ar fi bune...
Doamna presidentă Elena Hosszu- Apâthy şi a directorului de preparan de lucru şi consideră ca o datorie morală a statutele / Statutele, aprobate de repe-
Longin deschide adunarea generală cu die Boga Kâroly. Bine ar* fi, ca şi din sa să ducă la bun sfârşit ceea-ce a început. ţite ori din partea ministeriului de in
Credem însă, că dl Păcăţian nu se va
o cuvântare călduroasă, adresată la ini punct de vedere social, tot mai tare
supăra pe noi, dacă trădăm la acest loc un terne ! Fiind dl president, S e b a s t i a n
mile femeilor române, marcând chema să ne apropiem unii de alţii, lăsând la secret al d-sale, pe basa informaţiunilor noas S t a nc a, de present absent din Pesta,
rea Reuniunii şi problemele ce aşteaptă o parte animosităţi fără de rost, cari tre primite în mod autentic. a citat rectorul la sine în 10 1. c. pe
resolviri întru înaintarea scopurilor măr numai la adevărată fericire nu ne pot Eată secretul, pe care’l dăm publicităţii dl Z. German, membru în comitet, i-a
ginite prin statut. conduce. celei mai largi, ca fie-care Român cu inimă comunicat, că societatea are sg fie pusă
Cuvintele de deschidere, ascultate Concursul corului meseriaşilor şi şi dare de mână să ştie, ce datorie i-se im sub supravegherea nemijlocită a sena
cu mare atenţiune, la sfârşit au fost inteliginţei române din Hunedoara au pune. tului universitar, chiar şi averea ei are
Primele doauă volume le-a editat dl
acoperite cu •» trăiască* la adresa d-nei contribuit foarte mult la reuşită. Dl Păcăţian realisând... un deficit de cor. 2700. se fie administrată de acesta; a provo
presidentă. conducător Ludu a dovedit desteritate Ediţia a doaua a volumului I. costă cat comitetul, se subştearnâ statutele
A urmat cetirea raportului anual deplină în a face din nimica ceva bun. (fiind de nou tipărite numai coaiele confiscate) spre aprobare nouă senatului universi
prin dl secresar Dionisie Ardelean, a — Menirea acestui cor nu poate fi alta, cor. 1200 şi toţi cei-ce au cumpărat volumul tar, ear’ acesta, dacă nu va găsi nimic:
socoatei cassierei, apoi a propunerii decât tot înainte cătră scopul ce şi-a prim confiscat, primesc gratuit volumul din de excepţionat, le va subşterne mai de
ediţiea a doaua, dacă trimit dlui Păcăţian
regretatului profesor emeritat I. P. Bar pus de ţintă. parte ministrului de culte spre aprobare
exemplarul vechiu
man; acesta din urmă I. CI. Iuga. Tot Diletanţii din Deva au predat Va să zică dl Păcăţian are până acum definitivă. Dacă nu se purcede astfel
atâtea acte, ce merită a fi date pu cu efect deplin piesa scurtă dar’ ex deficit de cor. jpoo. rectorul poate ordona în ori-care mo
blicităţii. presă y>Dinu sergentul*, viteazul de Afară de aceasta, a costat procesul «Căr ment închiderea localului!
Raportul, socoata şi propunerea sub »Părâng« de căpit. Emanuil Pă- ţii de aur» cam cor. jooo. Şi pe deasupra a Ţinta acestei disposiţiuni viclene e
mai şezut dl Păcăţian şi 6 luni la răcoarea
concretă sg dau la doue comisiuni spre râian. vădită. Statutele vor fi supuse unei noi
temniţei de stat dela Seghedin I
a fi censurate. Ear’ între toţi a excelat d-na Va aprobări, duple, şi e mai mult ca pro
Unde rămâne munca uriaşă a adunării
SS exmite apoi o comisiune pen lentina Popescu în rola Floarea, soţia materialului, sortării, arangiării, traducerii şi babil, că ele vor fi simplaraente respinse
tru înscrierea membrilor noi. lui Marin Dan, care cu bocetele d-sale tipăririi?! Unde rămâne honorariul de autor, deja la prima instanţă. Chiar presupu-
FOIŞOARA copilărit, nici un sat nu e mai frumos pe lume! vede noaptea pe ceriu). Atunci mulţi din Daci Barbarii slabi îi bateau şi-i alungau ; ear’ cu
Asemenea cei ce se depărtează de ţinutul lor, s’au ucis, mulţi au fug t în alte ţări ; iar’ cei mai blânzi trăeau în pretinie, fără a părăsi
cum îşi mai aminteşte cu drag de ell Dar’ parte au rămas pe loc. împăratul Traian, vă ţara. Cei din urmă barbari au fost Tătarii, cu
cei ce se duc în ţări străine, cât nu-i mănâncă zând o ţară lăsată dela Dumnezeu atât de cari Românii au luptat multă vreme, şi din
C Â N T E C dorul de ţara lor, cântând adese-ori; frumoasă, aproape pustie de locuitori, aduce partea cărora a suferit mult. In cele din urmă
--- *£=*---- locuitori din ţările locuite de Romani, armată, Românii, ca să scape de barbari, începură a
»Fie pânea cât de rea, tot mai bine în
Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plaiu. ţara mea». ca s’o păzească de năvălirile duşmanilor, în se uni, formând mai multe ţărişoare şi din
Din stejarul Romei tu mlădiţă ruptă, Sunt neamuri de oameni pe lume, care grijind bine de ea prin facere a de şcoli, şosele, acelea se formară ţările Muntenia şi Mol
Şi-ţi cântai amarul die caval şi naiu băi (feredee), precum şi alte lucruri folosi dova.
Dar’ cumplit tu fosta-i când te-a dus în luptă n’au ţară. Acele neamuri ori cât de bogate
Ştefan şi Mihaiu. ar deveni,.. — amarul lipsei de ţară e mai toare. După aceaea apoi, vr’o 400 ani, aceste
mare ca toate fericirile bogăţiilor... 1 In scurtă vreme Dacia ajunse una din ţâri au fost conduse de domni Români, din
Când ţi-or pune pedeci duşmanii să cazi
Spada ta să fie şi de-acum, Române, Noi, Românii însă avem ţară. E scumpa cele mai frumoasă ţări ale împărăţiei Ro cari mulţi au fost domni buni şi viteji. Cei
Fulger care aprinde, vănt ce rupe brazi, Românie, cu ţinuturi bogate, cu munţi plini mane. mai însemnaţi au fost: Mircea cel Mare,
Şi te ’ncrede apururi că vei fi şi mâne de bogăţii, cu câmpii roditoare şi răcorită cu După 150 de ani, vestea de bogăţiile Ştefan cel Mare şi Mihaiu Viteazu, bătând şi
Tare cum eşti azi. băgând groază în toţi duşmanii Românilor.
o mulţime de ape curgătoare, plină de voi acestei ţări merse departe, aşa că barbarii de
Sus ridică fruntea, vrednice popor! nici, şi sălaşul păsărilor călătoare în timpul prin prejur năvăleau necontenit, împăraţii Ro Pe vremea lui Ştefan cel Mare şi chiar
Câţi vorbim o limbă şi purtăm un nume, verei. manii ne mai putând apăra acestă ţară, au după dînsul, timp de vr’o 100 de ani, se
Toţi s’avem o ţintă şi un singur dor — Această ţară, atât de frumoasă şi de dat ordin să se mute armata, funcţionarii şi iviră Pâunaşii Codrilor şi Hoţomamii (adică
Mândru se se ’nalţe peste toate ’n lume râvnită de străini, numai bunul Dumnezeu toţi locuitorii peste Dunăre. Poporul, care nu acei voinici curagio.şi, şi fără frică de nimic,
Steagul tricolor!
ştie câte chinuri, cât sânge, câte vieţi de voi avea altă bogăţie de cât casa şi pământul, nu de cât de Dumnezeu, ţoţi numai Români).
G. Coşbuc.
nici, au costat pe străbunii noştri... voi să se mute, căci aicea în Dacia, era voie Cine nu şi aminteşte cu drag de Dan
Iubirea de ţară. Locurile pe unde suntem noi, acum 18 de a se închina nouei religiuni a lui Christos Căpitan de plaiu, care bătrân de 100 ani,
sute de ani, erau locuite de un neam de oa pe când în cele-lalte ţări era oprit şi supuşi împreună cu Ursan, viteji fără seamăn, ucid
- = a e - meni foarte voinici şi viteji. la chinuri grele toţi acei ce cuttzau a se în din fuga cailor sute de Tătari, şi când în
china şi a crede în Dumnezeu după învăţă
Toţi Românii avem câte o casa, câte un Dacii din causa neastâmpărului lor de urma morţii calului, Dan cade în mânile Tă
turile Mântuitorului Christos.
ogor, moştenit dela părinţi sau cumpărat. a jefui şi a cuprinde ţări de peste Dunăre, tarilor, nu-şi părăseşte legea şi nn uită iubi"
Cu câtă dragoste ne amintim de casa pe unde e Bulgaria şi Sârbia, de ale imperiu Timp de 1000 de ani, Romanii rămaşi rea de ţară, cu toate ameninţările şi adme-
părintească unde ne-am născut şi am crescut. lui Roman, au fost bătuţi de Romani (străbunii în Dacia, au trebuit să sufere năcazuri şi pră- nirilor lui Ghirai, hanul Tătarilor, la care Dan
Ce nu suntem în stare a face când ar voi noştri, sub conducerea blândului şi viteazului dăciuni din partea barbarilor, ce veneau ca răspundea mândru : «Eu Dan sub vântul soar-
cine-va să ne ea casa şi ogorul? împărat Traian, al cărui nume îl păstrăm în un potop din spre răsărit. De Barbarii puter tei să mă fac păgân nu voiu 1 Nu-mi convine
Apoi ca satul unde ne-am născut şi am troianele de omât, în brâul de stele ce se nici fugeau şi se ascundeau prin munţi ; pe pata fără de legei pe fruntea mea inferată 1
