Page 3 - Activitatea_1904_06_23
P. 3

Nrul  23                                                               A  CTI  V I T A T E  A                                                               Pag.  3.

         nând,  că  vor  ajunge  la  ministeriu,  poate  prea  puternică  pentiu  ca  chiar  opunerile  pă­  mai  aspre,  preferă  însă  regiunile  mai   Ştergerea  doctoratului  obligâtor
         oare  spera  cine-va  că  ministrul  de  culte   rinţilor  să  le  poată  fi  pedecă  în  drumul  lor   uscate.                 la  advocaţi.  In  ministeriul  de  justiţie  se
                                                    spre  cununie.
         actual,  care  chiar  acum  lucră  din  răs-                                              Pământurile  mai  calcaroase  sunt    lucră  de  present  la  reformarea  regulamentu­
         puteri  la  săparea  mormântului  culturei                  *   *    * a.            considerate  ca  cele  mai  bune  pentru   lui  despre  examenele  de  advocat şi de judecă­
                                                         Căsătoriţi  din  dragoste,  tinăra  păreche                                     tor.  Comisiunea  de  anchetă  conchemată  spre
         noastre  naţionale,  el,  faimosul  Berzeviczy,                                      linte.  Şi  în  pământurile  argilo-nisipoase
                                                    continuă  se  se  iubească  cu  aceeaşi  seninătate                                  studiarea  planului  de  reformă  a  hotărât:  1)
         să  aproabe  stat utele  unei  societăţi,  care   timp  de  doi  ani,  cât  stătură  în  Bucureşti.  In  (chişăioase)  creşte  bine,  cu  condiţiune   să se  delăture  doctoratul  obligător  la  advocaţi,
         şi-a  pus  de  ţintă  cultivarea  limbei  şi  li­  fine  Dumitrescu  termină  universitatea,  luă  li­ ca  să  nu  ţină  umeznală.  Lintea  este  adecă  de  aci  înainte  advocaţii  să  nu  mai  fie
         teraturii  româneşti?  Ferit-a  sfântul!...  cenţa  şi  fu  numit  ajutor  de  judecător  la   considerată  ca  una  din  plantele  cari  obligaţi  a  lua  doctoratul  în  ştiinţele  juridice;
              De  altcum  resolvarea  definitivă  a   Costeşti.                               se  mulţumesc  şi  cu    pământuri   mai   2)  candidaţii  de  advocat  să  poată  repeta  de
         chestiunei  s’a  amânat  din  causa  feriilor   Plecă  cu  soţia  sa  şi  cu  d-na  Musce­  sărace.                             ori-câte  ori  exemenul  unitar  de  cualifiaţiune
                                                    leanu  la  Costeşti  şi  stătură  aci  încă  doi  ani,                               advocaţială,  adecă  censura  de  advocat:  (Pănă
         pe  toamnă,  ceea-ce  din  punctul  de  ve­                                               Fiind  că  are  înrădăcinare  slabă  îi
                                                    trăind  tot  în  armonia  dela  început.                                             acum  cei-ce  au  picat  de  2  ori la  censură,  nu
         dere  al  resultatului  e  indiferent.  Vorba                                        place  un  pământ  cât  mai  bine  lucrat
                                                         In  Costeşti  se  afla  ca  proprietar  C.                                      mai  erau  admişi  şi  a  treia  oară  la  censură
         e,  că  societatea  » P e t r u  Mai or«  e   Mălearu,  văduv,  căruia  îi  murise  nevasta  şi  şi  mai  curat.  După  plante  prăşitoare  îi  respective  nu  mai  puteau  deveni  advocaţi);
         in  pericol...                Otnitcron.  care  să  ocupa  de  educaţiunea  celor  7  copii  merge  bine.                       2)  După  luarea  censurei  de  advocat,  candi­
                                                   ce-i  rămaseră  mici  la  moartea  mamei  lor.                                        daţii  au  să  facă  încă  2  ani  praxă  advocaţi­
                                                                                                   Lintea  fiind  foarte  simţitoare  la
                                                         Om  foarte  cumpătat,  ducea  o  vieaţă                                         ală,  deci  timpul  de  praxă  advocaţială  se  urcă
                                                                                              frig,  să  recomandă  a  nu  se  sămăna
             Crima dela Gosteşti (România).        cât  se  poate  de  liniştită.  Cum  Dumitrescu   prea  de  vreme,  acolo  unde  este  temere   dela  3  Ia  5  ani.  Aceste  reforme  vor  fi  aduse
                                                   era  ajutor  de  judecător  la  Costeşti  şi  cum                                     mai  târziu  la  desbatere  în  dietă.
                                                   Măleanu  era  proprietar  mare  tot  în  Costeşti,   de  răceli  mai  târziu,  şi  cel  mai  curând
              D-na  Maria  Măleanu,  fiira  fostului  ins­ natural  că  făcură  cunoştinţă.   pe  la  mijlocul  lunei  lui  Aprililie.  Can­  F idanţare.  D l  Eugen  Procinkiewlcs,
         pector  de  poliţie  Musceleanu,  a  fost  căsăto­  Un  singur  minut  n’ar  fi  putut  bănui  titatea  de  sămânţă  ce  să  seamănă  la   tnătstru  croitor  în  Orăştie  s’a  fidanţat  cu
         rită  înainte  cu  dl  C.  Dumitrescu.  Acesta, fiind  Dumitrescu,  că  omul  cel  mai  cum  se  cade                           Dşoara  Maxmilianna  Bonhauser.  —  Felici­
                                                                                              hectar,  este:  prin  împrăştiere  1 5 — 2
         numit  ajutor  de  judecător  în  Costeşti, se  mu­ din  câţi  întâlnise,  bărbatul  cel  mai  corect  în                      tările  noastre!
                                                                                              hectl.  =--  120— 180  kgr.,  ear’  cu  ma­
         tase  acolo.  D-na  Dumitrescu  a  început  să  purtare,  ar  fi  putut  la  un  moment  dat  să
                                                                                              şina  în  rânduri  1 — L 5  hectolitri  =
        aibă  relaţiii  cu  dl  Măleanu.           lege  relaţiuni  cu  nevasta  sa.                                                          Cum  va fi tim pu l  în   Iu lie —Sep­
              Aflându-se  aceasta,  a  urmat  divorţul  în­  D-na  Dumitrescu,  atrasă  mai  mult  de   80— 120  kgr.                   temvrie.  Conform  profeţiilor  lui  Otto  Falb,
        tre  soţi.  Căsătorindu-se  după  Mâleanr,  fosta  averea  lui  Măleanu,  decât  de  calităţile  aces-   Să  recomandă  mult  a  se  sămăna  fiul  lui  Rudolf  Falb,  vom  avea  în  gene­
        doamnă  Dumitrescu  o  ducea  bine  la  început  stuia,  începu  se-şi  trădeze  bărbatul  cu densul. în  rânduri  la  distanţă  de  20—25  cen­  ral  vara  umedă  şi  rece.  Prima  treime  a  lui
        cu  noul  seu  bărbat.  Dar’  începând  să  se   In  urmă  Maria  să  căsătorî  cu  Măleanu;   timetri  între  rânduri  în  timpul  vegeta­  Iulie  e  ploiasă  şi  temperatura  e sub  cea  nor­
        poarte  ca  cu  primul  băi bat,  începură  certu­ în  Octomvrie  s’a  împlinit  un  an  dela  această                          mală.  A  doaua  treime  e  călduroasă ;  timpul
                                                                                              ţiei,  în  cas când  o  năpădeseburuen  ile,  se
        rile.  Zdrobit  de  durere,  dl  Măleanu,  care  să  căsătorie.                                                                 e  uscat.  A  treia  treime  aduce  earăşi  timp
                                                                                              va  plivi  sau  chiar  săpa  printre  rânduri.
        ştia  batjocorit,  îşi  propuse  să  se  răsebune.  La  început  a  dus o  bine,  în  urmă  însă                                moros  şi  rece.  In  prima  jumătate  a  lunei
             Pentru  a-şi  ajunge  scopul,  s’a  prefăcut  ea  deveni  violentă  şi  ceiturile  degenerau  re­  Lintea  este  bună  de  recoltat  când  August  timpul  răcoros  şi  cu  multă  ploaie,
        că  pleacă  Duminecă,  cu  trenul  la  Bucureşti.  gulat  în  bătăi.                  păstăile  dela  basa  trunchiului  au  ajuns  A  doaua  jumătate  a  lui  August  e  caldă  că­
        Dar’  luând  o  trăsură,  s’a  întors  peste  noapte   Urmează  apoi  dragostea  cu  vizitiul  şi  la  maturitate,  adecă  au  început  a  lua  o   tră  sfârşitul  lunei,  când  temperatura  scade.
        la  Costeşti.  Fotţând  u.;a  odăii,  a  găsit  pe  prinderea  în  flagrant  delict  de  soţul  înşelat  coloare  brună.        In  Septemvrie  temperatura  e  mijlocie,  timpul
        nevastă-sa  împreună  cu  vizitiul  şi  i-a  împuş­ şi  împuşcarea  lor.                   Recolta  se  face  prin  cosire  sau   e  destul  de  rece.
        cat  pe  amândoi.
                                                                                             smulgere  cu  braţele.    Ultimul  sistem      D istin şi  pentru refusul duelului.
                          *  *  *
                                                          E C O N O M I E              _     este  mai  lesnicios.  După  smulgere  să  Din Insbruck se  scrie:  Nu demult  doi membrii
             Maria  Măleanu,  femeea  ucisă  în  drama                                                                                  ai  federaţiunii  catolice  studenţeşti  «Austria»
                                                                                             fac  mici  grămezi  pe  loc  şi  se  lasă  să
        sângeroasa  dela  Costeşti,  este  fata  fostului                                                                               au  provocat  la  duel.  Ei  însă  au  declarat  că
                                                                                             se  usuce,  ceea-ce  să  şi  întâmplă  după
        inspector  al  poliţiei  Capitalei,  Musceleanu     L I N T        E   A                                                        din  principiu  nu  se  pot  duela,  din  care
        născută  în  anul  1877,  Decemvrie  în  9, a  fost                                  4—5  zile,  dacă  timpul  este  frumos  şi
                                                                                                                                        causâ  au  fost  lipsiţi  de  rangul  lor  de  oficer.
        fiica  cea  mai  mare  dintre  6  copii.                                             călduros.  Cum  de  obiceiu,  după  cum
                                                                                                                                        Acum  pontificele  Piu  X.  pe  unul  l’a  distins
            A  avut  nenorocire  să-şi  piardă  părintele   Lintea  este  una  din  plantele  legu­ am  spus  mai  sus,  lintea  să  cultiva  pe   cu  ordinul  «Pro  ecclesia  et pontifice»  ear’ pe
        pe  când  era  abia  de  13  ani;  mamâ-sn  căreia  minoase  comestibile,  care  aparţine  mai  suprafaţe  mici  şi  aproape  numai  de  celalt  cu  «steaua  de  cavaler  a  ordinului  St.
        nu-i  rămase  nimic  dela  decedatul  soţ, a  dus o   mult  culturei  mici.          cătră  micii  cultivatori,  treeratul  se  face   Georgiu».
        cam  greu,  căci  familia  era  număroasă  şi  co­                                                                                                  *
                                                        Există  mai  multe  varietăţi  de  linte  numai  cu  caii  sau  cu  mlăcii.
        piii,  pe  măsură  ce  creşteau,  trebuiau  între­                                                                                   La fon du l  de  20 bani,  întemeiat de
                                                   dintre  cari  cele  mai  întrebuinţate  în     Lintea  ca  majoritatea  leguminoa­
        ţinuţi  cu  mai  mare  cheltuială.                                                                                              «Reuniunea  sodalilor  români  din  Sibiiu»,
                                                   cultură  sunt:  lintea  cu  bobul  lat  şi  de  selor  este  foarte  productivă.  Intr’un  pă­ pentru  cumpărarea  unei  case  cu  hală  de vân­
             Când  fata  era  de  17  ani,  făcu  cunoş­
                                                   coloare  verzue  şi  lintea  cu  bobul  mai  mânt  potrivit  şi  într’un  an  priincios,  dă  zare  pe  seama  meseriaşilor  noştri,  au  bine­
        tinţa  studentului  în  drept  C.  Dimitrescu.
        Intre  aceşti  tineri  se  ivi  o  dragoste  puternică  puţin  lat  şi  de  coloare  roşcată-ruginie.  şi  până  la  20  hl.  la  hectar,  în  mijlociu   voit  a  dăruî:  Toderică  Iacoban,  locotonent
                                                                                                                                        c.  şi  r.  2  cor.  Paul  Muntean,  subsol  c.  şi  r.
        şi  în  cele  din  urmă  să  deciseră  a  se  că­ Mai  există  varietăţi  de  toamnă  şi  de  produce  însă  12  hl.  la  hectar.
                                                                                                                                        în pens,  Ioan  Droc,  protopresb.  emer.,  Moise,
        sători.                                   primăvară.  Cea  mat  cultivată  este  va­      In  alte  ţâri,  lintea  este  foarte  cău­
             Părinţii  băiatului  însă  nu  voiau  cu  nici   rietatea  de  primăvară.  Cea  mai  căutată  tată  pentru  menaj,  căci  este  nutritivă   Lazar,  as.  cons.,  Dr.  Liviu  de  Lemeny,  adv.,
                                                                                                                                        Alexandru  Sighiartău,  paroch  în  Cicen-Poeni
        un  preţ  ca  să  se  consimtă  la  această  căsă­
                                                  în  comerciu  este  varietatea  cu  bobul  şi  să  poate  găti  în  multe  feluri.    (tr.  Dees),  fiecare  câte  1  cor.,  Dr. Aurel  Nyil-
        torie.  Fata  nu  avea  dotă  şi  pe  de-asupra,
                                                  lat  şi  de  coloare  verzue,  în  special  va­  La  noi  în  ţeară  doar  pe  la  oraşe   van,  când.  de  adv.,  Dr.  Lucian  Borcia,  adv.,
        spuneau  bătrânii,  familia  fetei  avea  o  repu­
                                                  rietatea  cunoscută  sub  numele  de  „linte  ce  se  mai  consumă,  —   la  ţară  mai  nu   fiecare  câte  60  bani;  Niţolae  Vlaicu,  când.
        taţie  cam  urîtă
                                                  de  Stockerau".                                                                       de  adv,  40  bani;  D-na  Elisaveta  Ciontea,  so­
             Costică  însă  era  ferm  decis  ca  să ia  de                                  se  cunoaşte,  —   numai  din  auzite.     ţie  de  culeg,  tipogr.  în  Hunedoara  50  bani;
        nevastă  pe  Maria.  Dragostea  dintre  ei  era  Lintea  reuşeşte  până  şi  în  climele  La  noi  în  ţară  reuşeşte  de  minune
                                                                                                                                        tot  d-sa  a  dăruit  fondului  «Masa  învăţăceilor
                                                                                             în  şesurile  regiunilor  de  deal  şi  dă  o   meseriaşilor  români»  50  bani  şi  Victor  Tor-
        Ruşinea  e  un  verme,  ce mănâncă  albeaţă  din  nu  se  mai  satură  a  le  ceti.  Prădau  ei  Tătarii,   producţiune  de  cel  puţin  5  saci  la  doşanu,  ref.  consist.,  10  bani.  Dl  Dr.  Ilie
        obraz.  Alb  am  trăit  un  secol.  Cu  faţa  albă  ţările  Române;  dar’  şi  voinicii  Românilor  le                          Iancu,  medic  în  Tălmaciu,  înscriindu-să  de
                                                                                             pogon.
        senină vreau să  mă  sfîrşesc».           întorcea  cu  vîrf  şi  îndesat.                                                      membru  ajutător  al  Reuniunei,  a  depus  taxa
                                                                                                  Recomandăm      cu  tot   dinadinsul
             Un  cântec  bătrânesc  spune :            Calul  şi  armele,  religia,  iubirea  ţărei  şi                                 pro  1904  cu  cor. 4.
                                                                                             cultura  acestei  plante,  precum  şi  intro­
                > Frunză  verde  de  mâlaiu       a  cinstei,  era  in  gândul  ori-cârui  Român  din
                                                                                             ducerea  consumaţiunei  ei  în  obiceiurile
               Cine  merge  sus  la  raiu?        acele  vremi.
               Merge  Dan,  şoiman  de  plaiu          Vremurile  acele,  peste  seamă  de  bogate  ţăranului.  In  ori ce  cas,  s’ar  putea  ex­  Mulţumită  publică.
               C’a  ucis  el  mulţi  duşmani      în  amintiri,  trecură  şi  veniră  un  timp  de  mai  porta  în  condiţiuni  avantagioase   de
               Un  vizir  şi  4  hani«,           bine  de  100  de  ani,  foarte  trist  pentru  Ro­  preţ.                    m .  p .        [Păpuşile  Reun.  agricole).
             Un  pâunaş  de  ai  codrilor  a fost şi  Mihu   mâni,  din  causa  domnilor   streini,  domni                                   Mult  stimata  doamnă  Aurora  Grigoriţa
        Copilul,  tînăr, -frumos  şi  viteaz,  care  trecând   Greci,  ce  se  numeau  de  Turci.                                       născ.  Lado,  văduvă  de  profesor  în  Reştoş-
        călare  pe  calul  său  nâsdrăvan,  prin  mijlocul   Românii  cu  toate  amarurile  ce sufereau,   N 0U T Ă T I                 nea  (cotul  Murăş-Turda)  a  ţinut  să  costu­
        codrului  cânta  aşa  de  dulce,  încât  se  adunau  tot  Români  au  rămas,  tot  plini  de  inimă.                           meze  pe  spesele  sale  o  păpuşă  mare  şi
        şoimii,  sclipeau  stelele  şi  frunzele  şopteau...  Atunci  în  locul,  păunaşilor  codrilor,  se                            splendid  isbutită,  representâud  o  nevastă  din
             Păunaşii  codrilor  din  Moldova,  Munte­ formară  haiducii,  ca  :  Codreanu,  Grozea  şi   M odernisarea  Orăştiei.  In  urma  Topliţa  în  pitorescul  şi  mândrul  port  mură-
        nia  şi  Ardeal  adese-ori  se. întâlneau  pe plaiu­ alţii,  din  acei  Români,  cari  au  intrat  în  co­ hotărârii  representanţii  orăşeneşti  de  câteva  şan.  Mult  Stimat  d-sa  a  ales  o  îmbrăcăminte
        rile  munţilor  carpaţi,  unde  îşi  arătau  vitejia  dri  spre  a-şi  răsbuna  pe  domnii  şi  ciocoii  zile  să  aduce  măterialul  de  lipsă  pentru  a-se  model  din  ce  a  găsit  mai  vechiu,  mai  origi­
        şi-şi  spuneau  dorul  înimei  lor.  Ce  sunt  cei  Greci,  pentru  nelegiuirile  lor  ca:  răpirea  lo-  asfalta  stradele  mai  principale  ale  oraşului.  nal  şi  neaoş  românesc.  Drept  podoabă  ser­
        trei ciobănei din poesiea  «Mioriţa».  Cel  Ungu­ godnicti,  de  multe  ori  din  pragul  uşilor  bise­ Era  timpul  suprem,  ca  un  oraş  cu  venite  vesc  frânghiile  brodate  cu  «brusturi».  La
       rean  era  un  păunaş  din  Ardeal; ear’  cel  mai  ricilor,  când  mergeau  la  cununie  ;  răpirea  cu  anuale  de  200.000  cor.  —  fă ră   artme  comu­ păpuşă  s’a  mai  alăturat  o  a  doua  învălitoare
        otoman  era  Moldovan.                    hapca  a  ogorului  de  la  străbuni ;  încălcarea  nal  —  să  cugete  la  atare  modernisare.  Ade­ numită  ,,sîdă“  şi  o  frumoasă  traistă  în  mi­
             Şi  femeile  din acele  vremuri  erau  vred­ cinstei  casei...  şi  ajutau  pe  fraţii  lor  Românii,  vărat,  că  proprietarii  de  case  plătesc  ei  —  niatură,  cuprinzând  „iţe“  şi  alte  unelte  pen­
        nice de laudă. Eroismul ficei lui Ursan  «Fulga»,  ajunşi  în  sapă  de  lemn,  din  causa  birurilor  după  cum  se  aude  căci  nu  ne  este  dat  a  şti  tru  ţăsut.  Admirabil  făptuite  sunt  mai  ales
        care  în  presimţirea  morţii  tatălui  seu,  pleacă  peste  măsură  de  mari  şi  prădaţi  de  tot  ce  positiv  —  doauă  părţi  din  trei,  însă  în  răs­ opincile  „cu  iţari“  şi  „ghiocei“,  „diochii11  şi
        pe  un  smeu  de  cal,  seamănă  moartea  în  ca­ aveau,  fără  a  avea  de  unde  cere  dreptatea. timp  de  mai  mulţi  ani.  Prin  asfaltarea  strade-  ^mărgelele  scrise11 înşirate  şi atîrnând  pe  piept.
        lea  ei  printre  rândurile  Tătarilor,  până  la   Un  exemplu  de  cum  se  răpiau  mo.uile   lor  însă  creşte  şi  preţul  caselor  şi a  cuartire-   Pe  când  ne  permitem  a  aduce  Mult
        Ursan,  păzită  de  viteazul  Dan,  aruncă  corpul  răzăşesti  de  ciocoii  şi  domnii greci,  este narat   lor,  ceea-ce  este  în  favorul  proprietarilor.  Stimatei  domane  Grigoriţa  cea  mai  adânc
                                                                                                  Lucrările  s’au  început  cu  puteri  înzecite,  simţită  mulţumită  şi  recunoştieţă  a  Reuniunei
       tatălui  său  pe  cal  şi  apoi  ca  un  fulger,  ca  o  în  poesia:  «Pe vremea  fanarioţilor»  scrisă  de
        nălucă,  dispare  dintre  Tătarii  plini de groază.  Alexandri.                      ca  pe  Octomrvie  a. c. să  fie  isprăvite.  Orăştia  noastre  pentru  acest  dar  mândru  şi  preţios,
                                                                                 (V»  urma).  va  avea  alt  aspect  cu  stradele  asfaltate.  ţinem  totodată  a  renol  rugarea  noastră  adre­
             Isprăviile  Românilor  din  acele  vremuri
                                                                                                                                       sată  inteliginţei  din  Bănat  şi Ungaria  propriu
        şi  vitejia  răsboinică  de  atunci,  ori-ce  Român
   1   2   3   4