Page 2 - Activitatea_1904_06_24
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 24
3. Exchiderna organelor executive, falnic de acolo, ca sub el să se adune
munei politice. Disposiţiile §. 2 din art. post şi a’l dimite cu pensie puţină sau cu
administrative şi de controt de-a să pu XXXIII—1868, aşa dară le ia dela sena excontentaţiune finală, ce va şti face respec toţi fraţii şi toate surorile, toţi câţi simt
tul scolastic şi le transpune antistei comu tivul care numai cariera acesta o pricepe
tea cuprinde şi aceste în numărul de româneşte în inimile lor, toţi câţi îşi
nale. Mai departe aceea comună bisericească, pe care a muncit până acuma, dacă va fi iubesc graiul strămoşesc, obiceiurile nea
acţionari recerut, pentru-ce adunările ge
care începând cu anul 1875 a contribuit la trimis în chipul acesta în pensiune? Ce pri oşe străvechi, literatura noastră plăpândă
nerale să poată aduce concluse valide. fondul de pensie a învăţătorilor cu jertfe veşte partea disciplinară a cestiunii §. 132 şi tot ce constitue idiomul nostru naţional.
Vero. materiale, e expusă la aceea, că învăţătorul al ardeiului de lege XXXVIII, din anul 1868, M’aţi sculat, iubiţi fraţi oradani, dela
ei neputând să presteie un aşa resultat, cum prevede negligenţă în oficiu, fapte punibile
masa mea de scris, unde timp de 40
PROIECTUL am arătat mai înainte, va fi pensionat. morale şi crime civile la cari noi mai adau- de ani şi mai bine am ţesut atâtea vise
Guvernul astfel capătă dreptul, că pe gem şi fapte punibile în potriva bisericii frumoase şi mi-aţi făcut onoarea să mă
de reformă a învăţământului poporal respectivul să-l trimită de urgenţă în pen pentru că învăţătorii în mare parte sunt şi poftiţi aici. Am venit, şi iată îmi văd
siune pe cale administrativă şi astfel învăţă căntori. Aceste sunt căuşele pe basa cărora visul cu ochii.
(Urmare). torul acela ar primi pensia ori excontentare un învăţător prin o judecată ridicată la va Un tablou fermecător se desfăşoară
finală din fondul la care de e. comunele loare de drept poate fi amovat din post. vederii mele. O splendidă întrunire din
Dl referent zice, că celea şasă luni sunt
bisericeşti gr.-cat. române de 27 ani, au con Intre pedepse e şi subtragerea pensiunei, deşi tot ce are neamul nostru mai distins.
prea puţine, dacă în celea două luni copilul tribuit cu 700 mii cor., în loc ca venitele respectivul şi-a câştigat Ia aceasta drept prin
de 10—12 ani nu poate fi constrîns, decât Demnitari ai bisericii, preoţi ai altaru
la şcoala de Duminecă. Prin proectul de acestui fond să fie întrebuinţate numai pen cotisaţiuni anuale. Proiectul acesta din ces lui, fruntaşi ai vieţii noastre publice şi
tru pensionarea învăţătorilor bătrâni cari au tiune acum nu atinge faptele punibile din
faţă nu numai că ştergem favorul de care culturale, muncitori ai existenţei, tine
împlinit 40 ani de serviciu. punct de vedere moral, dar’ dreptul de a rime inspirată de rîvna muncii şi drept
s’ar fi bucurat băiatul respectiv ori părinţii
Dar’ e vătămător pentru comunele bi pedepsi negligenţă îl ia din mânile superio podoabă a acestui cerc, ca diamantele
lui, ci mergem şi mai departe şi pretindem,
sericeşti proiectul din cestinune şi pentru rităţii bisericeşti şi 11 dă comisiunei admi într’un inel, o încântătoare cunună de
că dacă respectivul băiat de 12 ani trecut,
aceea, pentru-că învăţătorul respectiv poate nistrative. Penrru negligenţă, ţinută contrară doamne şi domnişoare.
nu corăspunde condiţiunilor cuprinse în §.
14. al proiectului de lege din cestiune, atunci fi amovat dela post sau pentru negligenţă, întregităţii statului, şi fapte punibile din Academia Română, mama ocroti
sau pentru lipsa de progres, sau pentru di punct de vedere civil va sta sub jurisdicţiu- toare a culturei naţionale, ne-a făcut
e dator să mai umble încă un an la şcoala
recţie contrară statului, ear’ completarea nea autorităţii civile, pentru faptele punibile înalta onoare să ne trimită salutul seu
de toate zilele. Cassează dar’ acest proiect
favorul, ca băiatul în ultimii ani să umble oficiului cade în competenţa guvernului. (O sub tribunale reg. din punct de vedere mo încurajator; Asociaţiunea pentru litera
numai la şcoala de repetiţie şi pe lângă voce: în caşul al doilea). In caşul al doilea, ral sub judecata eclesiastică. Eu mă tem tura română şi cultura poporului român,
aceasta îl mai costrânge, eventual la un an dacă acesta n’ar duce la scop, simplaminte numai că pe lângă o atare procedură duplă cea mai. importantă instituţiune cultu
şcoala s’ar închide. (Aprobări). Dar' eceea nici un for nu-şi va putea împlini datorinţa rală a noastră în patrie, a ţinut să fie
de şcoală, dacă nu-i în stare să-şi însuşească
comună bisericească, care a edificat locaş cu deplină energie. De altcum aceşti învăţă şi ea representată spre a-şi spune cu
în un aşa grad limba maghiară, ca între
corăspunzător legei, şi — să nu credeţi că tori au de a se lupta cu greutăţi foatte mari, vântul seu de consimţire; Societatea
împrejurările, între cari trăeşte, să-şi poată
inspectorii şcolari tractează cu cruţare în când le vine timpul să capete primul sau al pentru fond de teatru român asemenea
exprima curat şi exact gândirile şi să ştie
atari caşuri, pritinzând ca şcoalele să corăs- doilea quinquenal, comuna care plăteşte pe îşi cere partea ei de bucurie din aceasta
ceti fluent, scrie după ortografie şi calcula.
Ertaţi-mă! dar’ acestea sunt nişte pretensiuni pundă în toate privinţele legii, — în atari respectivul învăţător abia aşteaptă să se ducă festivitate, organisată în onoarea iniţia
atât de grele, încât uneori nici chiar tineri, sate în cari ferestri duple nici nu cunosc şi în altă comună ca să nu trebueascâ să plă torului şi preşedintelui ei. Şi au venit
case padimentate nici nu sunt, dar’ faţă de tească primul sau al doilea quinquenal. mulţi, din diverse părţi, unii din mari
cari au sfârşit gimnasiul, nu sunt în stare
edificiul şcoalei le pretind toate acestea, ca _________ (Va urma). depărtări, căci au aflat că aici s’a ar
a-le duce în îndeplinire. Cu mine s’a întâm
sala de propunere să fie înaltă de 4 metri, borat un steag al culturei naţionale, au
plat odată, de am recomandat de subnotar
uşile 3 m. (aprobări) zic, comuna bisericească O o n v o o ă t o r . venit să salute steagul şi să jurăm cu
la preşedintele tribunalui pe un tinăr jurist,
care şi-a zidit o atare şcoală, oare ce va toţii că pentru el trăim şi murim.
care de altcum era maghiar, şi l'am rugat Onoraţii membrii ai despărţământului
face cu acest edificiu, care a costat mii şi
să-l propună spre a fi numit şi am primit dela Asociaţiunii „Orâştia“ sunt cu toată onoarea Şi ceea-ce ne inspiră bucurie şi
preşedintele tribunalului răspunsul, că cum pot mii de floreni, şi a fost zdită cu bani îm invitaţi la şedinţa, ce se va ţinea, Luni in mai mare, ceea-ce înalţă festivitatea
cere aşa ceva dela el, când respectivul con prumutaţi, dacă va fi închisă? 27 Iunie st. n. la 5 ore p. m. in can noastră la nivelul unui entusiasm, este
curent nici nu ştie scrie corect ungureşte. Dar’ nu numai vătămător, ci fatal e celaria protopresbiterală. că vedem în jur de noi speranţa viito
Cum s’ar putea dar’ pretinde dela copilul de acest proiect de lege faţă de învăţătorii de Ordştie, 22 Iunie 1904. rului nostru: tinerimea dela diverse in
12 ani, care nici nu e maghiar, ca să înveţe până acum, pentru că, să binevoiţi a lua în F o sile D o m ş a , protopresb. stitute înalte, din străinătate şi din pa
în asa măsură ungureşte, încât să-şi poată ex considerare, că aceştia şi-au câştigat diplo director. trie, conduşi de farmecul însufleţirii, în
prima corect ideile şi să ştie scrie şi ceti mele în pedagogii înzestrate cu drept de ochi cu focul sacru al mândriei, adu
fluent? Cel puţin pe basa experienţelor ce publicitate, şi dela aceştia se pretinde acum Discursul lui Iosif Vulcan când prinosul devotamentului lor pe al
şi le-au câştigat d-nii inspectori şcolari la atare progres pe terenul instrucţiunii limbei la sSrbarea iubileului „Familiei.*- tarul ridicat aici culturei româneşti.
faţa locului, s’ar putea constata, că aceasta maghiare; deşi e mai pe sus de ori-ce în Şi toţi câţi s’au întrunit în sala
e aşa pretensiune, cât nici în şcoalele cu doială, că la noi se poate experia mare zel, Domnilor şi Doaytnelor I aceasta la sărbarea iubileului de 40 ani
limba de propunere maghiară, nu se poate rea- executarea promptă a datorinţii şi mare di- al revistei mele „Familia”, au venit in
lisa, (Polonyi Gâza: Numai cunoştinţe ele ligenţă, şi pe terenul instrucţiunii limbei Cu sfială mă presint în faţa aces spiraţi de sentimentul conştiinţei naţio
mentare se pretind 1) Vătămător aflu proiectul maghiare să ajung resultate foarte vrednice. tei strălucite adunări, căci mare e onoa nale, care ne îndeamnă să lucrăm tot
şi pe basa enunciaţiunilor dlui ministru, că Mă rog să nu credeţi că noi ca supe rea ce mi-se face şi mici sunt meritele deauna şi pretutindeni pentru deştep
proiectul nu e încă întru toate cristalisat, rioritate bisericească nu pedepsim pe învăţă mele, pe cari le pot pune în cumpănă. tarea şi luminarea poporului nostru, care
îndrăsnesc a spune, întru cât îi aflu dispo- torul acela care îşi negligă oficiul. II şi des- Şi dacă ar fi vorba numai de persoana ne impune să sprijinim cu tot sufletul
siţiile din cale afară severe. tituim din post dacă e de lipsă. Să nu cre mea, modestia ar fi trebuit să mă o- nostru pe aceia cari muncesc pe tere
II aflu vătămător din punct de vedere deţi că noi lucrul acesta îl negligăm. In pri- preascâ de-a trece pragul acestei sale. nul acesta, ca în comun şi deplin acord,
al comunelor bisericeşti, pentru că lipseşte privinţa aceasta facem totul ce putem face. Dar’ aceasta festivitate nu este a legaţi cu toţii de dragostea frăţească,
senatul şcolastic-bisericesc de dreptul, ca el Acum însă dacă respectivul învăţător care mea, ea se avântă mai sus de cultul să ne afirmăm şi noi Românii ca un
să dispensese dela obligământul de a cerceta şi-a câştigat diploma cu multă trudă şi jertfă, personal, este manifestaţia instinctului element de civilisaţiune.
şcoala pe pruncii, cari au causă suficientă şi nu poate arăta resultat îndestulitor superio de trăinicie al unui popor, care ţine să Mă ’nchin smerit acestui înălţător
dreptul acesta îl transpune representanţii co- ritatea civilă ar avea dreptul a’l amova din se afirme şi care răsplăteşte cu toată avânt, care a deşteptat din amorţeală
căldura dragostei sale pe aceia cari străvechiul nostru Bihor, care a atras
Deci clăcaşul nu 1 trăgea inima să-şi facă o şi măreşte faptele vitejeşti ale neamului. Fie muncesc pentru înaintarea lui. interesarea şi participarea lumei intelec
casă sau ceva stare, nefiind sigur pe ea. Acum? care om are drepturile sale de a se ridica, Ziua de astăzi este o zi de sărbă tuale româneşti — şi cuprins de-o emo-
E cu totul alt-fel. Săteanul are bucăţica lui dacă are merite, la cele mai înalte funcţiuni toare a limbei, literaturei şi culturei ro ţiune pe care abia o pot stăpâni, vin
de pământ şi siliştea lui de veci. De-i harnic ale statului. Are dreptul de a-şi arăta păre mâneşti, sfântă treime căreia mă închin să aduc tributul mulţâmitei mele des
îşi face casă, şi tot ce pofteşte după putere. rile în trebile ţărei sale după cum crede că cu evlavie şi căreia i-am dedicat toată părţământului oradan al Asociaţiunii pen
Nimeni nu-1 poate alunga din gospodăria lui. e mai bine. viaţa mea. tru literatura română şi cultura poporu
Şi-a plătit dările Statului, a făcut zilele de După ce am arătat cum au fost stră Ziua de astăzi este o zi de sărbă lui român, care în frunte cu vrednicul
şosea, gardul ţarinei şi straja, când îi vine bunii noştri şi cum eu am muncit pentru a toare naţională românească, unde fraţii ei preşedinte, stimatul meu amic, dl Ni-
vremea, precum şi serviciul în armată, nu-i ne lăsa şi noauă o ţară liberă şi independentă mei Români şi surorile mele românce, colae Zigre, cu concursul tuturor Ro
pasă de nimic. Dreptatea o găseşte ori de prin marea lor iubirea de ţară, datori suntem toţi şi toate într’un gând, ridică un co mânilor din oraşul acesta şi cu al tine-
câte ori o are. să ne iubim din toată inima şi sufletul ţara mun altar cultului strămoşesc, se ’nchină rimei noastre aflătoare aici, din belşu
Cum e viaţa popoarelor fără patrie şi şi pe regele ei. Să nu ne potrivim şoaptelor cu dovoţiune Geniului naţional şi do gul dragostei pentru neamul românesc
cum e a acelor cu patrie? şi vorbelor acelor şarlantani, plătiţi de străini rul lor năvalnic şi dornic de progres şi muncitorii lui, au organisat aceasta
Poporul fără patrie e ca şi rob I Nimeni a ne huli ţara şi pe înţeleptul şi bunul nos se urcă spre cer, cum fumul de tămâie sărbare.
nu-1 întreabă ce voeştel I-se porunceşte nu tru Rege. Să nu lăsăm a ni-se pângări sufle sfântă se 'nalţă sus la Dumnezeu. Cu profundă devoţiune mă proştern
mai! El n’are şcoalele lui naţionale, unde pe tul şi iubirea de ţară, prin vorbele lor viclene. Măreaţă, sublimă şi sfântă zi! Par’ în faţa adoratei mele naţiuni, care ca
lângă alte cunoştinţi să audă povestindu-se Să ne silim a deştepta şi în sufletul copiilor că un curent electric trece prin rându o mamă iubitoare, nu vede defecte şi
despre vitejii neamlui seu, să audă cântecele noştri iubirea de ţară, acea scumpă comoară rile noastre, care ne deşteăptă, ne în slăbiciuni în fiul seu şi-l strînge cu dra
speranţelor lui, cântecele lui naţionale şi în ce ne-au lăsat străbunii noştri. Să ne amintim tăreşte şi ne încălzeşte sufletul, inspi- goste la sin. Cu inima palpitând de-o
demnul cum să se ridice neamul seul Toate în totdeauna suferinţele strămoşilor noştri din rându-ne bucurie, mândrie, fericire. De negrăită bucurie, cu sufletul încântat
acestea li-se spun pe furiş şi cu frica în suflet trecut, şi încălziţi în suflet de isprăvile vite votaţi aceluiaşi ideal, cugetele, aspira- de plăceri divine, dar’ cu buzele tre-
de pedeapsă, când s’ar afla. De câte mul jeşti ale păunaşilor codrilor, ale vitejilor nea ţiunile şi visurile noastre se întrunesc murânde de-o sfântă fericire: îi rostesc
ţumiri e lipsit poporul fără patrie. Să ascultăm mului nostru din trecut, ale vitejilor noştri şi se ’ncheagă într’o horă de frăţie. Aici adânca mea gratitutine, că sub impre-
cele spuse de fraţii noştri din alte ţări, şi ne de la Plevna, şi cu ochi aţintiţi la înţeleptul toţi suntem egali, ca creştinii în faţa a siunea dragostei sale materne, prin re-
vom convinge de cele spuse mai sus. nostru Rege să şoptim odată cu rugăciunile Totputernicului. Şi eu nu-s decât feri presentanţi distinşi întruniţi aici, prin
Poporul cu patrie independentă, are din fiecare dimineaţă şi seară, din flecare citul al cărui nume s’a afişat pe stea scrisori şi telegrame, a ţinut să răsplă
şcoalele lui, unde se vorbeşte şi se cântă tot sărbătoare, la urechile copilaşilor, îndemnul gul acestei sărbări. tească atât de splendid munca modestă
ce se crede că e bine, şi frumos şi se laudă iubirei de ţară şi a Ocârtmuiorului neamului Un titlu de mândrie acesta pentru dar’ strălucitoare a unui fiu devotat,
vitejii neamului seu fără nici o frică. Are ar nostru, cu dorinţa de a ridica ţara şi nea mine, care însă totodată îmi impune care timp de 40 de ani şi-a dedicat
mata sa formată din voinicii sei. Are regele mul cât se va putea mai mult. datoria să mă înşir sub steagul acela şi toată palpitarea inimei pentru cultura
seu şi sărbătorile sale naţionale, când la lu Qh. Todiriţă. punând cu toţii umăr la umăr să-’l ur neamului seu. (va urma).
mina soarelui şi în auzul tuturor se cântă căm pe piscul cel mai înalt, să fâlfăe