Page 3 - Activitatea_1904_06_24
P. 3
Nrul 24 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
Serate de-ale meseriaşilor români. Munteanu, fiul adoptiv al dlui subcolonel Burzan şi a foaiei «Libertatea*. Aflu însă »R euniunea regn icolară a stu-
Munteanu, cântând la violină mai multe arii balsamul vindecător pe aceasta rană, în fap p a r ilo r « pentru a înlesni cultura albinelor,
I cu acompaniament de pian, a stors adinira- tul că întreg poporul de aici osândeşte din îndeosebi pentru a feri pe oamenii mai lip
împins de dorul de-a vedea pe cei har siţi de mijloacele de orice cheltueli nefolosi
ţiunea noastră a tuturora; mica şcolăriţă greu purtarea întru adevăr scandaloasă a fe
nici, pe cei buni împreună, dar’ mai ales cu toare când cu începerea stupăritului; a luat
Veturia Pop, a dat dovezi de mult curagiu meii pălmuitoare, şi mulţi oameni serioşi, ne în mână fabricarea şi vinderea de coşniţe
scop de a mă convinge însu-mi despre pro
prin simpatica predare a poeziei «Elenuţa preocupaţi desaproabă şi a foii «Libeitatea* bune şi ieftine şi a tuturor uneltelor trebuin
gresele, ce le fac meseriaşii noştri, Joi, la 26 de cetate* de Murăşanu; Aniţa Praşca a proceduri. cioase la cultura raţională a albinelor, ca
Maiu a. c., am asistat la a 5-a şedinţă lite cântat câte-va piese, ce ne-au fermecat pe unelte de oţel, maşini de extras mierea, prese
Doamna pălmuitoare a atins a reduce
rară a »Reuniunei sodalilor români din Si toţi; neîntrecutul domn M., cu predarea în la zero al pirea, stima şi diagostea ce-’mi ma pentru gătirea fagurilor artificiali, vase pentru
biiu*. Localităţile Reuniunei cu frumosul mo miere, faguri artificiali, ect. Aceste obiecte
mod dramatic a unei frumoase poezii; dl nifestă întreg poporul dar’ acea alipire, stimă să pot procura mai ieftin şi mai bune decât
biliar şi cu decoraţiuinle de pe păreţi: chi
C., prin executarea mai multor bucăţi de şi dragoste chiar prin palma primită şi sufe ori unde dela numita reuniune (Budapest, VII.,
purile unor hăt baţi cu vrednicii pentru clasa
clavir, şi dl I. Vasilichi, harnic manuator al rită fără revangiare analoagă s’a potenţit în str. Damjanich Nr. 34/b). Catalogul ilustrat
noastră de mijloc şi număroasele sentinţe fo al reuniunii să trimite la cerere ori cui gratuit.
arcuşului — au întregit şi rotunzit frumosul inima poporului meu.
lositoare, culese şi cinstite de culegătorii de program al serateir Reuniunea îngrijeşte gratuit şi de vinderea
litere, apoi marea mulţime a participanţilor, îmi mai apasă greu sufletul şi acel mare mierii şi a cerii, asigură preţul de vînzare şi
Făcându-se între cei 117 participanţi păcat naţional, ce-’mi atribue Nicolae Burzan
îmbrăcaţi în haine de seibătoare seninătatea, îngrijeşte tot gratuit şi de vasele trebuin
sortarea, au câştigat 17 persoane tot atâtea şi anume: că eu aşi fi pus Ia cale transfera cioase pentru transportul mierii. In anul tre
blândeţa feţelor lor, sunt lucruri, ce te ţin
exemplare de cărticele folositoare. rea lui de aici. Declar publice, pentru liniş cut reuniunea a plătit membrilor săi pentru
par’că încătuşat şi îţi excită dorul de a nu miere şi ceară 100.000 coroane.
Cu dragoste şi veselie întrat-am, cu tea sufletului lui, mai mult pentru a publicu
te despăiţî cu una cu două de aceaslă so
aceiaşi dragoste petrecut-am şi cu şi mai lui român, că dacă am făcut vre-un pas pen
cietate. Dintre sentinţe în fugă mare mi-am C atastrofă m are s’a întâmplat la
multă veselie sufletească despărţitu-m’am de tru transferarea lui direct eu singur, ori in Hellgato în aprop ere de New-York Să calcu
notat următoarele: «Râsbunarea omului no
aceşti harnici muncitori ai noştri, cu cari ne direct prin ori-cine altul, ori să ştiu ceva ho- lează numărul victimelor de pe vaporul „Ge
bil este uitarea şi ertarea«, ce atîrnă asupra
putem mândri. ^B inevoitor«. tărît despre luciul acesta să mă ajungă cum neral Slocurn“ la 1200. Vaporul plutea pe
tablei negre, ce trista chemare o are de a rîul East cu 1600 excursionişti femei şi copii-
anunţa «Morţii nostii*, cari cu durere au plita pedeapsă a lui D-zeu. Daniil Pop, şcolari de ai bisericei germane-luterane st.
fost pentru meseriaşi; «De timpuriu în pat, CORESPONDENTĂ ' preot rom. Marc din New-Yoik.
de timpuriu din p;t«, e învăţătura, ce ma Scufundătorii găsesc movile de cadavre
rele Şaguna o da, când voia să arete con G e o a g iu , 18 Iunie n. 1904. îmbrăţişate. Scene sfâşietoare să întâmplă,
diţiile între cari poţi să lucrezi mai bine, NOUTĂTI când sosesc în sala mortuară trăsuri încărcate
Mult onorate dle redactor l ___________________________________»__________________ cu cadavre. La morgă zac cadavre de copii
mai cu trezvie; «înaintea bătrânilor să ai cari string încă la pieptul lor păpuşi. — Mulţi
urechi, nu gură*, «N’avetn timp de perdut*, Justificarea la notiţa «Un preot român Societatea p en tru ct'earea u n u i au căzut leşinaţi şi apoi a nebunit. Catas
«Roagă te şi munceşte*, «Prietine, nimic fără pălmuit de o femeie română într’un local pu fo n d de teatru rom ân va ţinea adunarea trofa au causat-o aprinderea fără de veste a
Dumnezeu», «Fii înţelept ca şerpele, blând blic*, lansată în nr. 22 al foii «Libertatea*, sa generală anuală la 15/28 August şi zilele vaporului.
ca porumbul, muncitor ca albina şi doritor Vă rog cu toată stima binevoiţi a mi-o publica. următoare în Brad centrul cultural al fostului
ca turtureaua*, «Cea mai mare răsbunare Femeia pălmuitoare e soţia domnului Zarand. Inteliginţa din Brad şi jur s’a cons A P E I .
este, când contrarul tău silit e a recunoaşte, Burzan Nicolae, cancelist la judecătoria reg. tituit deja în comitet, care va îngriji în mod
că eşti bun şi el e rău*, «Nu e sărac cel-ce cerc. din loc. Părinţii ei nu 'mi sunt cunoscuţi, demn, ca aceasta adunare să reiese întru toate- Deja în anul 1898, ne-a fost de
n’are tată, ci cel-ce n’are învăţătură*, «Fii ea mi-e cunoscută din copilărie. Tot cu acest prilej Doamnele şi ţăran clarat edificiu! şcolar ca necorSspun-
gata a face ceva plăcut altuia, căci prin E crescută de Ioan Chendi, fost servi cele române vor face şi o exposiţie în numele zStor.
aceasta tu însu-ţi îţi faci plăcere, dar’ n’aştepta tor la judecătoria cerc. din loc, a cărui soţie şi sub firma Reuniunii femeilor române din Cu toate aceste, cu chin şi vai,
niciodată mulţumire*, «Omul cinstit îşi face văduvă Ana Jurca, adevărata mătuşe a femeii comitatului Hunedoarei. s’au ţinut prelegeri în susuumitul edifi
o lege: de-a ţinea re a promis chiar şi în pălmuitoare trăeşte şi azi şi aceasta a măritat-o. Fie, ca aceste festivităţi să verse putere ciu până cu fine anului şcolar 1902/3,
lucrurile cele mai mici*, «Să-ţi fie frică de Dl cancelist Nicolae Burzan, soţul aces de viaţă noauă întră inteliginţă şi poporul când ameninţaţi fiind cu perderea şcoa-
Dumnezeu şi de cel-ce nu se teme de el*, tei femei, e fiul lui Aron Burzan, moşneag acelui ţinut istorici lei, demolând edificiul cel vechiu, am
«Nu te sfii a grăi pururea adevărul, măcar bătrân şi econom sărac. Deci nici doamna decis a ridica un edificiu nou şcolar.
că e urîcios şi naşte invidie*, «Arma cea nici dl Burzan nu descind din oare-cari fa Dl comite suprem Mara Lâsz'.d, în ca-
mai puternică contra sărăciei este — munca* milii de boieri rom., ci sunt fii de părinţi l.tate de vice-preşedinte, învită la adunarea In decursul acestor 5 ani, am spe-
etc., sunt lucruri acestea, ce te fac să crezi, simpli, săraci şi analfabeţi. g'-nerală pe membrii Reuniunii economice a sat şl repararea bisericii, care era în
că te găseşti într’o şcoală bine organisată şi Eu i-am cununat, tu le-am îndeplinit comitatului Hunedoara, care se va ţinea la starea cea mai deplorabilă; am clădit
cu nobila chiemare de-a cultiva imma şi până azi lipsele lor sufleteşti, ca un părinte 29 1. c., Mercuri, la 11. oare nainte de a- şi supra-edificatele parochiale şi toate
mintea. Drept întregire a tuturor acestora al lor sufletesc. M’au batjocorit dar’ şi m’au meaz', in Sala comitatului. Obiecte: 1) Ra acestea prin repartiţie pe popor. —
trebue să considerăm şi instrucţia, ce mese hulit într’un mod aşa scârbos înşişi fiii mei port dâspre aetivitatâa reuniunii a anuli tre Acum veni şi rendul şcoalei, dar’ sta
riaşii o iau dela dirigintele corului, dl Can duhovniceşti. cut şi despre starea casei; 2) alegere preşe rea miseră a poporului, — potenţată
chiar şi prin neproductivitatea anilor
did Popa, care de mulţi ani şi-a pus puterile Anticipate acestea, revin la concretisa- dintelui în urma decedării lui Barcsay Kâl-
intelectuale în serviciul causei; cursul de rea lucrului. In tot decursul petrecerii nu mân; 3) alegerea comitetulu; 4) Rescriptul din urmă, nu ne permite ridicarea aşa
comptabilitate, ţinut cu multă pricepere şi m’am adresat cu nici un cuvânt nici d-nei ministrului cu privire la instituirea unui con în grabă a şcoalei, de aceea Prea Ve
hărnicie de înţeleptul funcţionar de bancă, nici d-lui Burzan şi viceversa nici ei mie. silier economic. Cu aceasta în legătură modi nerabil Consistor Archidiecesan, prin
dl Ioan Vătăşn şi bunele poveţe, pe cari Observarea ce doamna respectivă o cualifică ficarea statului; 5) Raport despre dispos ţiile înalta-i resoluţiune de dtto 4 Decem
presidentul Reuniunei, dl Vie. Tordăşianu le de obraznică, e un elogiu, un merit ce i-am şi resultatul obţinut cu privire la proiectul vrie anul tr., Nr. 12.646 şcol. ne-a
dă cu toate ocaziunile. Din toate cele văzute atribuit ca parte a leului ce şi-a secerat în asupra asocierii de lăptârie; 6) staverirea conces o colectă pe calea aceasta, în
şi auz:te m’am ales cu convingerea, că ur- piesa «Trei doctori*. Dacă aceasta observare, budgetului pe anul 1904; 7) Propuneri. favorul şcoalei noastre din comuna
mându-se pe căile apucate, meseriaşii români respectiva o invoacă ca motiv al purtării sale Boroşneul-mic, comit. Trei-scaune (Hâ-
A du n area generală a »Asociati- romsz£k).
Sibieni au să devină cu timpul pentru toţi incualificabile faţă de mine, acolo i-a fost unii< pentru literatura română ţi cultura V6 rugăm deci ca pe unii, cărora
meseriaşii noştri de pretutindenea. bărbatul, el trebuia să-’şi iee satisfacţie pen
Aceste premise trec la însăşi şedinţa. tru pretinsa ofensare a soţiei sale. Asta e poporului român să ţinea la 8\2i Septemvrie Ve zace la inimă învăţătura, cultura şi
Presidentul Reuniunei dl Tordăşianu, deschi părerea mea subiectivă, şi cred că astfel va şi ziua următoare în Timişoara. Inteliginţa ridicarea neamului nostru, a veni în
zând şedinţa, salută în termini calzi numă- resona ori-care om inteligent, cu adevărată română de acolo va face tot posibilul, ca ajutorul şcoalei noastre ameninţată cu
roşii oaspeţi şi între aceştia pe dl subcolo- cultuiă morală-socială şi imparţial afaiă de adunarea Astrei să fie o adevărată întâlnire închidere din partea autorităţii compe
nel c. şi r. Paul Muntean, parochul Alexan cei din curentul vrăşmaş, cari de un anumit culturală a tuturor iubitorilor de progres tente, căci ştiut este, că de vom perde
dru Sighiartău din părţile De.şului, d-şoara timp încoace, caută chip şi modru cum să naţional. şcoala, ne perdem şi biserica şi neamul,
Nicola, învăţătoare în Gurarîului şi d-na mă vadă odată alungat din parochia-mi Geoa- liestan ţele de dare. Pe temeiul ordi- — şi tot de odată a îndemna şi pe
Elisaveta Ciontea din Hunedoara, cari au ţi g u, ba luptă fără de milă cu un plan de naţii a Dlui ministru de finanţe fiecare om, alţii din apropierea, ori din cercul D.-v.,
nut să onoreze meseriaşii noştri prin a lor mult staverit şi bine sislemisat pentru nefe care n’a plătit încă contribuinţa directă pe a contribui cât de puţin pentru salva
rea şcoalei noastre.
participare. Vorbind între altele despre rela- ricirea familiei mele. timpul din 1 Mai 1903 — 1 Mai 1904 (tim Listele de colectă cu resultatul
ţiunile dintre măestri şi sodali, arată cum Palma în adins mi-a aplicat-o femeia pul de »ex-ltx«) poate să ceară pănă în 1 lor, Vă rugăm a le trimite la adresa
hărniaia şi a unora şi a altora, ridică bunul respectivă cu intenţiunea, ca soţia-mi ce de Septemvrie amînare de plată, ori plătirea con parochului Ioan Marin în Boroşneul-mic
nume al meseriaşului nostru şi cum aceşti doi ani mai bine, i-a abzis amiciţia, să plângă tribuţiei in rate. Cei-ce cer amînare, o vor (Kisborosnyb) corn. Hâromszăk, cel mult
factori, când în bună armonie se găsesc, multă vreme. şi primi. Cererile să pot face în scris sau cu până în 31 Iulie 1904.
sunt cea mai bună garanţie a puterii noastre Scandalul s'a petrecut astfel: La masă, vorba la direcţiile financiare sau la oficiile Ofertele benevole vor fi cuitate în
de vieaţă. unde eram cu preoţii: Luca Botean şi Iosif de dare. Rugânle aceste sunt scutite de tim ziarul nostru oficios «Telegraful Ro
Din protocoalele şedinţelor administra Costea, se presintă Nicolae Burzan cu o ne bru. Până la 1 Octomvne 1905 e însă dator mân «.
tive, cetite de dl notar Apolzan, între altele grăită furie şi înjurându-mă urît pe mine şi fiecare să plătească toată contribuţia de pe
aflat-am cum harnicii şi recunoscătorii mem pe părinţii mei, într’altele m’a învinuit că eu timpul »ex-lex«-ului. Pentru contribuţia di Sperând, că rugarea va afla calzi
bri ai Reuniunei au procurat din contribuirile am mijlocit transferai ea lui din Geoagiu, îmi nainte de 1 Mai 1903 nu să dă amînare. marinimoşi sprijinitori, ne însemnăm;
lor tabloul bine reuşit şi frumos lucrat în va răta că el nu se va duce, mai curând eu, Boroşneul-mic, 13/26 Ianuarie 1904.
uleu a de pie memorie întemeietorului Reu si încă peste trei z le. Intre aceste sch mbări Petrecere de casă împreunată cu Pentru comitet:
niunei, a părintelui Nicolae Cristea, al cărui de vorbe vine între noi şi soţia sa, şi-’mi cântări, declamaţiuni, postă humoristică, joc
Ioan Marin, Nicolae Stanca,
nume legat va fi de Reuniune până când trage o palmă peste ochiul stâng. La sudăl- ctc. arangiază «Reuniunea sodalilor români paroch. învăţător.
aceasta va trăî. mile lui Burzan n’am răspuns cu sudălmi şi din Sibiiu*, Sâmbătă, la 25 Iunie n. 1904 George Gabor, Nicolae L. Anghel,
învăţăcelul măsar Ioan Popaiov, făcând n’am folosit nici o expresiune vătămătoare, în pavilonul de vară din grădina «Hermann*. epitropi.
întrarea în programul şedinţei literare, ne-a nici soţiei lui nu i-am revangiat palma cu alta Venitul curat e destinat scopurilor de bine Notă'. P. T. Prea Onoraţi Domni, ofi
redat cu pricepere poezia «Elzorab* de Coş- decât cu «mulţumesc doamnă* şi mi-am luat facere, urmărite de Reuniune. Din şedinţa cii protopresbiterale şi parochiale, cărora li-
s’au trimis apeluri tipărite separat, sunt ru
buc frumos a cântat în flaută dl Eugen Ma- martori. — întreg publicul se miră şi azi, comitetului «Reuniunii sodalilor români din
gaţi prin aceasta cu profundă stimă, sâ
carie, mai multe arii drăguţe; drăgălaş a cum m’am putut stăpâni. Sibiiu*, ţinută la 16 Iunie st. n. 1904. Vie. binevoiască, — continuând colecta — a ne
fost mititelul Traian Moga, fiul maestrului Serioasa foaie «Libertatea* din inciden Tordăşianu, president. ioan Apolzan, notar,
trimite listele de suhscripţiune cu ori-ce te-
covrigar Petru Moga, cu predarea naivă a tul acesta cântă Osana şi face elogii pălmui- începutul la 8 oie seara. Preţul de intrare: sultat până cel mul la expirarea terminului
bucăţii «Un copil, ce vrea să fie mare*; toarei doamne, ca unei eroine din poveşti, de persoană 1 cor., de familie 2 cor. 40 fii. amintit în apeluri,ca astfel cei subscrişi în
apel, să-şi poată da seama despre colecte
şcolăriţa Elisaveta Nicola, a plăcut foarte ear’ mie îmi aplică o lovitură de moarte mo- I Suprasolviri se primesc cu mulţumită şi se
primită la forurile competente.
mult pentru felul cum ne-a predat «Rugă ralâ. Va înţelege ori-cine ce grozavă durere vor cuita pe cale ziaristică.
mintea din urmă* ne Qoşbuc; Zelosul Leonte sufletească mi-a pricinuit maniera doamnei
