Page 1 - Activitatea_1904_06_25
P. 1
Anul IV. O răştie, 30 Iunie n. 1904. Nr. 25
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe x/a an 3 cor
se plătesc cu preţuri foarte
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele ştiut a seadresa ĂCÎIYIÎĂÎEĂ 4 coroane.
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru R om înia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu sc primesc. Un număr costă 12 bani,
si sbuciumeze popularitatea covîrşitoare un drum cu »Tribuna«, adecă cu de- Din incidentul unui discurs ţinut
Din viata noastrâ a probaţilor noslri fruntaşi. cisiuuile conferenţei dela 1881 îi făceau de dl V. Babeş în dietă, »Tribuna« în
naţională şi culturală. l a presentat publicului . că sunt multă durere de cap. nr. 184 se pronunţă: „Dl Babeş e unul
venduţi Maghiarilor, că intrigă contra Şi ca se-’şi descarce durerea şi-a dintre oamenii cu mare trecere la Ro
intereselor vitale ale poporului nostru> deschis rubrica permanentă: „Păcatele mâni şi mai ales la cei din Bănat!’
— Piesa noastsă. —
că în oposiţie cu programul partidului n o a stre »T ribuna« stă în faţa unei Guvernul a căutat să combată dis
VIII. naţional stabilit la i 88r, vor si pună Plevne interne şi a alteia externe. In- cursul dlui Babeş prin Atanasiu Raţ.
Factorii, cari pentru emanciparea la cale „un dualism bine stabilit între tâiu trebue duşi la rezon duşmanii din Aderenţi ai guvernului s’au declarat
şi eluptarea drepturilor poporului ro Maghiari şi Români", că stau în legă Plevna internă. Aici sunt mulţi: In nr. Alexandru Roman, Dr. I. Gali, C. Gur-
mân, prin o continuă şi desinteresată tură cu foile maghiare, cărora le life- 13/1884 este combătut Dr. Lazar Petco ban, G. Şerb.
muncă de zeci de ani şi prin conside rează „material bun", adecă denunţă pe cuvânt că ar păşi cu program gu Metropolitul Miron ear’ stă înain
rabile jertfe materiale şi spirituale, ajun causa noastră naţională şi câte alte vernamental. Nr. 20 sub «Presiuni elec tea judecăţii în nr. 194, unde i-se re
seră a fi priviţi de întreg poporul ro încgriri. torale» Prea Sfinţia Sa episcopul Ara produce vorbirea ţinută cu ocasia enun
mân din Transilvania şi Ungaria, de Şi cum partea cea mai mare din dului este stigmatizat pe cuvânt că ia ţării votului dat de congres, când cu
binemeritaţii lui conducători, trebuiau tre noi, nici-odatâ nam căutat si ne parte la agitaţiunile electorale şi că alegerea sa de metropolit şi punându-i-
câştigaţi pe seama »Tribunei«, eventual dăm seamă de valoarea bărbaţilor noş înainte de întrunirea conferinţei viito- se în faţă sărbătoreasca asigurare: „gra
daţi la o parte, fiindcă nu comportau tri şi de resistenţa de granit a puterii ristă din Budapesta, a întrunit în reşe titudinea aceasta adânc simţită datorie
nici cn programul «Tribunei», nici cu caracterului unora dintre ei în faţa dinţă şi pe fruntaşii inteliginţei române a mea să se exprime prin fapte vii în
interesele ei. Şi cum aceşti factori aveau ispitelor, ci adese-ori ne-am lăsat răpiţi din Arad şi i-a sfătuit să între cu toţii fapte" este stigmatizat de un om, care
o bază puternică în stima şi deosebita de un curent sau altul, susţinut cu în curentul ce »Viitorul« să încearcă nu şi-a împlinit cuvântul.
consideraţiune, de care se bucurau îna mijloace artificiale şi propagat de oa a stabili între Români. »Tribuna« ajunse spre finea anu
intea întregei obşte româneşti, «Tri menii, cari stând în fruntea lui, îşi In nr. 60 răposatul fost profesor lui prim, îşi face o reclamă americană,
buna» ca o strategă şireată, nu putea făceau „trebşoarele" pe conta credulităţii de universitate Alexandru Roman, pen- de altfel ca şi alte foi, şi-’şi încheie anul
îndrepta atacul de odată şi asupra fron publicului român şi în detrimentul cau- tru-că s’ar fi angajat de a colabora la prim de gestiune, după-ce în nrul 205,
tului şi flancurilor, căci s’ar fi deochiat sei noastre naţionale; astfel ajuns-am lucrarea: Monarchia austro-ungară în la raportul despre una din prelegerile
dela început înaintea lumei. De aceea să vedem o samă de oameni de-ai noş scrisoare şi icoane. publice arangiate de «Reuniunea femei
«Tribuna« s’a folosit de o tactică ma- tri de valoare, puşi pe o treaptă cu In nr. 134 se începe lupta contra lor române din Arad« scrie: „erudi
chiavelistică. A început prin a face curte „Pituk" sau „spânzuraţi în efigie" îna fostului metinpolit Miron Romanul pen- tul d. Yasile M angra ceteşte:
recunoscuţilor noştri conducători poli intea obştei româneşti. tru-că nu a convocat congresul la timp. „Cântarea RomânieiV —n.
tici, lăudându-’i şi preamârindu-’i cu Aceste premise, să venim la ar In nr. 137 dl 1. Slavici într’o dis
toată ocasiunea. Scopul îi era de a-’i gumentare. cuţie cu G. Secăşan şi G. Ocâşan răs Ce s’a decis in a doua anchetă?
câştiga, de a-’i atrage în albia ei, dacă »Tribuna« în anul prim şi încâtva punde acestora: „Cel-ce erect să facă
nu pentru vederile ce le profesa, apoi şi în al doilea al existenţei ei, voind politică ardelenească, acela ră /. Manualele de înviţăment din scoale le
la ori-ce cas, pentru partea materială să treacă de o fată mare, candidă, plină mâne aici în Ardeal, alăturea Confesionale si fie censurate de guvern.
de care avea lipsă, cunoscut fiind oda- de graţii şi vrednică se alerge la ea cu dl 1. Gali şi nu se ascunde z. începând cu clasa a 111-a elementară
giul, că lupta politică fără mijloace a- peţitorii din toate colţurile locuite de în dosul statului român. religia si nu se preăee decât în limba ma
bundente, este o luptă zadarnică. Români, şi-a pus mai mult la cale ec- In primul nrului 178, luându-se ca ghiară.
3- In primii trei ani de şcoală instruc
Indată-ce căutaţii factori, neîncre lerorii pentru studiarea situaţiunei şi un moment remarcabil cei 10 ani îm
ţia si se facă în toate şcoalele din ţară
zători în persoanele şi în felul de luptă etalarea frumseţilor ei. pliniţi dela suirea pe scaunul metropo
exclusiv în limba maghiară.
a »Tribunei« nu s’au lăsat prinşi în Polemicele cu ziarul «Kolozsvâri litan, un timp în care metropolitul Mi
4. Învăţământul peste tot si se facă
rendiţile ei, »Tribuna« şi-a luat refugiul Kozlony«, «Budapesti Hirlap» le susţine ron şi-a călcat angajamentele luate faţă numai în limba maghiară.
la prea des întrebuinţatele • ei arare: cu mulţă energie. »Viitorul« şi «Tele de biserică, »Tribuna« se declară de
3 . Unde există şcoală de stat si nu se
insinuare, denunţare şi discreditare, ca graful Român«, când nu mergeau pe duşmană pronunţată a metropolitului. mai permită funcţionarea altei şcoale.
FOIŞOARA Si blăstâmat ca cei mai mulţi, Nu-’i venia ei să mai plângă, Am cunoscut şi pe autorul tractatului,
Nu poţi cu el; chiar de-’l insulţi Să lăsa chiar s'o şi strîngă, locotenentul Andrieş, profesor de scrimă,
care mai mult ca ori şi care să îndeletnicea
Nici că-’i pasă) Lui i drag Ba-’şi dădea chiar de ulcior
a scrie ceva în foile române de pe acele
L A I S V O R . De ea, crescuţi doar’ prag în prag... Gura sa celui fecior... vremuri («Albina», «Concordia») şi care încă
Moteancâ.
la anul 1867 a trecut în România, servind
Ferecată, biata fată,
Ea după apă la isvor, Să uită lung cum să gată în armata de acolo, unde de câţi-va ani a
Ducând în mâni câte-un ulcior, Cunoscuţi, vecini de-ai ei, A N I V E R S A R E A A 3 8 -a repausat, lăsând urme neperitoare.
De cu z uă se ducea, Pornind la drum... blânzi mieluşei... a luptei dela 3 Iulie 1866 şi regim en
Apă rece aducea. tul nostru de pedestrim e nr. 64. „Părintele Dumbravă,
— * = * — preotul regimentului în lupta dela
Ei rămaşi chiar mai pe urmă
Avea nărav de să grăbia Istoviţi, lupta o curmă: Sunt puţini în vieaţă din şirul luptăto KonigraetxB
Şi nimărui apă să bea — După el în fugă ea rilor regimentului nostru de casă, dar’ şi acei
Nu dădea, ba să certa, — S Sa se află astăzi ca mulţi alţi din
Să-’l ajungă — nu putea... puţini vor ceti cu cuvenită pietate şirele ce
Glumele grtu le uita. camarazii mei de arme, trecut în altă lume
urmeză, aducându-şi aminte de figura impo- mai fericită, unde nu sunt nici dureri nici
Ostenită-’şi ia ulciorii, santă a preotului gr.-or. de regiment — a
Dar’ fiind că alt isvor în sat suspine. Despre el trebue să vorbesc, fiind-că
Ear’ c'o rid colo feciorii: părintelui Dumbravă.
Mai renumit, mai cercetat — mi-a fost un bun prietin şi am trăit îm-
— »Stai, obraznic!» — îl sfădia, —
Nu era, fete, feciori Nu era părintele Dumbravă om cu p: eună ca tata cu fiiu.
• Pentru asta — vei vedea!...»
Se ’ntâlneau acolo ’n zori. multă carte, dar' făcuse şcoală practică bună Acest venerabil părinte şi-a împlinit
în regimentul 64, sub conducerea vrednicului datorinţele preoţeşti în luptele dela Kont-
Ea cum sosia, cale-’şi făcea Ura rea însă nu-'i bună colonel, David Baron Urs de Margine, în graetz cu cea mai mare sfinţenie, în aşa grad,
Şi din gură nu tăcea: Nici de leac nici de arvună: tovărăşia adjutantului de regiment Luca Câm încât rar, sau poate de loc, se va putea afla
— »Da grăbiţi, nu tândăliţi, Ochii lor, şoaptele lor — pean, a adjutanţilor de batalion: luan Mikaiu, un alt preot de ttupă, care să se asemene
Pe altul nu-’l zăboviţi I...» I-a ’mpăcat ear’ pe uşor... Basil Sandor de Vist şi David Urs de cu el în această privinţă.
Margine, a lui Silvaşan, Puiu, Bânda, Naşcuţ, El a mers în luptă împreună cu regi
Ori-şi-cui însă nu-’i place La isvor de-atunci apoi Teban, Oiariu, Tomiciu, Lupul, Suciu, G. mentul, dar’ nu cu puşca nici cu sabia, ci
Pe-a sa inimă să-’şi calce: Metgeau zilnic amândoi, Urs, locoteneţi şi altor tineri, cari toţi au cu sfânta cruce şi cu patrafirul la el. Fără
Un flăcău să repezi, N’alergau, ba zăboviau, fost acuiraţi pentru acest regiment aproape să fie obligat, el a întrat cu noi împreună
Şi ’n braţe-’i pică ’ntro zi. Căci aveau ei ce-aveau... pur românesc. în raza gloanţelor de puşcă, cari curgeau ca