Page 1 - Activitatea_1904_07_26
P. 1

Anul  IV.                                                     Orăştie,  7  Iulie  n.  1904.                                                             Nr.  26



                                                                                                                                                             ABONAMENT:
              IN SE R Ţ IU N I:
                                                                                                                                                        Pe  an  6 cor.  pe  1/î  an  3 cor
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                  reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                               4  coroane.
        Manuscriptele sunt a seadresa
        redacţiei  şi  acelea  nu  se  îna-                                                                                                             Pentru  România  şi  străinătate:
                                                                                                                                                             Pe  an  16  franci.
                                                                                                                                                         Un  număr  costă  12  bani,
         Epistole nefrancatr.  nu se primesc.


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL:
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
              D r.  A urel  M untean                                                                                                               L a u r i a n  B e r c i a n



              Din  viata  noastră                  denunţă,  că  deşi  a  fost  găzduit  la  me-  trăi  în  operele  neperitoare  sujerate  de  intat  în  anii  răsboaelor,  încă  şi  după
                                                   tropolitul  Miron,  totuşi  a  luat  spese  şi   inteligenţă  şi  de  sentiment.      pace  sub  reacţiune.
         naţională  şi  culturală. diurne  în  suma  d e -640  fi.  .........                 •    A  cultiva  literatura,  a  critica  şi  a   Spiritul  reacţionar,  care  dela  1815
                                                                                              da  judecată  asupra  chestiunilor ce  prin  se  lăţise  peste  toată  Europa,  dacă  nu
                                                        Atacurile  contra  dlui  Babeş  erau
                                                                                              natura  lor  sunt  de  domeniul  literaturii;  putu  stinge  puternicul  sentiment  naţio­
                 —   Presa  noastră.  —            abia  la  început,  ele  aveau  să  continue   mai  încolo  a  consacra  talentul  acestei  nal  deşteptat  prin  apostolii  dela  înce­
                                                   într’un  stil  şi  mai  mare, căci «Calumniare
                            IX.                                                               chestiuni  mari,  înseamnă a  eşi  din sfera  putul  veacului  al  XlX-lea,  dar’  îl  slăbi
                                                   audacter  semper  aliquid  haeret«.        umilită  a  vieţii  prozaice,  a da  viaţă sen­ înăbuşindu-1  (V.  Bariţiu  «Părţi  alese®
              In  1885  împlinindu-se  o  sută  de
                                                         Dl  Cosma  cu  temperamentul  seu  timentului  şi  sbor  fantasiei,  şi  este  a-  voi.  I.  pag.  100).
         ani  dela  frângerea  pe  roată  a  martiri­                                         cesta  un  lucru  mult folositor  pentru în­
                                                   englezesc  şi  stând  în  apropierea  tronu­                                               Abia  dela  1838,  când  George  Ba­
         lor  libertăţii  Horia  şi  Cloşca,  Românii                                         treţinerea  vieţii  spirituale  a  unui  popor.
                                                   lui  archieresc  încă  le  da  mult  de  furcă                                        riţiu  înfiinţă  în  Braşov  «Gazeta  Tran­
         din  toate  părţile  se  pregătesc  a  serba                                              Să  ne  îndreptăm  aşa  dară  voinţa  silvaniei®  şi  «Foaia  pentru  minte,  inimă
                                                    Tribuniştilor,  fiind-câ  după zisa  aceasta,
         memoria  lor  prin  festivităţi  şi  rugăciuni                                       noastră  spre  perfecţionarea  facultăţilor  şi  literatură«,  din  nou  începu  să se  ză­
                                                    căuta  se  influinţeze  partidul  naţional  şi
         pentru  odichna  sufletelor lor.  Răposatul                                          sufleteşti,  s’o  diregem  spre  cultivarea  rească  lumina  reînvierii  naţionale.  Deş­
                                                    să  împedece  ori-ce  lucrare  salutară  na­
         metropolit  Miron  Romanul,  îngrijat  ca                                            literaturii  şi  spre  educaţiune  naţională.  teptarea poporului  prin evenimentele din
                                                    ţională  (nr.  290).                      Un  scriitor  francez  zice:  «cu  cât  oa­ 1848,  înmulţirea  şcoalelor  primare  şi
         nu  cumva  guvernul  ţerii  prin  serbarea
                                                         Şi  pe  când  »Tribuna«  îşi  îndrepta  menii  vor  fi  mai  luminaţi,  cu  atât  vor  secundare,  ca  gimnasiile  din  Braşov,
         centenarului  se  lovească  în  biserică,  pe
                                                    săgeţile  acuşi  contra  metropolitului  Mi­  fi  mai  liberi«;  ear’  înţeleptul  Ţichindeal  Năsăud  şi  Brad,  Asociaţiunea  înfiinţată
         cuvântul  că  face politică,  interzice preo­                                        adresându-se cătră Români zice:  Mintea!  la  1860  ş.  a.  au  răspândit  şi  continuă
                                                    ron, Cosma,  Babeş, acuşi  contra  «Telegr.
         ţilor  prin  circulare  trimise  din  Sibiiu                                          mărită  naţie...  mintea!...  când te  vei lu­ a răspândi  tot mai  mult cultura  în  mas-
                                                    Rom.«,  «Gaz.  Trans.®  nu  înceta  de-a
         în  ajunul  sărbârii,  celebrarea  serviţiilor                                       mina  cu  învăţăturile...  mai  aleasă  naţie  sele  poporului  român.  Dar’  lipsa  bună­
                                                    se  lamenta,  că  toţi  aceştia  şi  aceste  foi   nu  va  fi  pe  pământ  înaintea  ta«.  stării  materiale  şi  alte  multe  nevoi  şi
         divine.  Acest  demers  al  metropolitului
                                                    împedecă  însghebarea  partidului  naţio­       Avem  şi  noi  Românii  literatură,  pedeci  sunt  căuşele,  pentru  cari în  ţara
         a  fost  o  armă  binevenită  »Tribunei«  ca
                                                    nal  şi  stângiuesc  soliditatea  în  sinul po­ putem  fi  mândri  de  ea  azi.  Dacă  ne  noastră  literatura  nu  s’a  putut  desvolta
         să-’l  atace  în  nrul  39,  timbrându-1  de   porului  român,  pe  care  singură  «Tri­ ridicăm  cu  amintirea  numai  la  finele  întocmai  precum  s’ar  fi  dorit.
         duşman  al  poporului  român.  Metropo-                                               veacului  al  XVIII-lea şi  la începutul  ce­
                                                    buna®  o  susţine.                                                                        Pe  lângă  toate  aceste  totuşi  în
         litul  nu  este  cruţat nici  din  partea  «Ga­                                       lui  al  XlX-lea,  cu  multă  îndestulire  şi   epoca  aşa  numită  naţională a  literaturii
                                                         Cu  mult  mai  marcantă  decât  în
         zetei  Transilzaniei«.  »Tribuna«  însă vo­                                           sufletească  bucurie  vom  afla,  cum  Sa-   române,  cu  mult  zel  s’au  distins  pe  te­
                                                    1885,  este  activitatea  »Tribunei«  în  a.  muil Clain,  Şincai  şi  Petru  Maior,  aceşti
         ind  să  facă  din  serbarea  centenarului  o                                                                                   renul  literaturii:  Andreiu  Murăşan  în
                                                    1886.  Despre  aceasta  va  urma.          luceferi  ai orizontului  românesc,  aşezară
         mare chestie politică, se încinge în ceartă                                                                                     poesie,  Timoteiu  Cipariu  în  filologie,
                                                                                      —n.      pe  pagini  perene  cronicele  Românilor,   George  Baritiu,  Iacob  şi  Aurel  Murăşan,
         cu  »G  Trans.*,  cu  »Viitorul«  şi  «Pes-                                           cuiese  şi  descifrate  din  manuscriptele   Cristea,  Marienescu,  Alexandru  Roman
         ter  Llyoid«  căruia  i-s’a  scris  din  Bucu­                                        archivelor  străine,  cum  cu  neobosit  zel   şi  Babeş  în  ziaristică  şi  istorie,  Şaguna,
         reşti,  că  sub  preşedinţa  lui  Bibescu  s’ar     Discurs  festiv                   compuseră  regule  de  filologie şi  grama­  Moldovan,  Ilarion  Puşcariu,  Grama,  Mi­
         fi  înfiinţat  un  comitet  iredentist.  «Tri­  p ro n u n ţa t  de  secretaru l  episeopesc  tică,  lexicoane, studii  teologice  şi morale  cul,  Gregoriu  Silaşi  şi  Augustin  Bunea
         buna®  ia  condeiul  „în  contra  încărun-           Dr.  Cornelia  Bulcu                  Intr’adevăr  o  glorioasă  auroră  se  în  istoria  bisericească,  Ioan  Lăpădat  şi
                                                                   l
         ţiţilor  fruntaşi  literari  dela  „G.  Tr.“    la  iubi eu l    „Familieifi          ivi  cu  aceşti  scriitori  mari  pe  cerul  li­ Iosif  Vulcan  în  poesie  şi  literatura  es­
                                                                                               teraturii  române.  Ei  prin valoroasele lor   tetică.
         şi  îi  denunţă pe  aceştia,  pe nedrept,  că
                                                                                               scrieri  şi  prin  persecuţiunile  îndurate îşi   Numele  ce-1  zisei  mai  urmă  este
         ar  sta  în  legătură cu  nu ştiu  ce  iriden-     Doamnelor  şi  domnilor
                                                                                               fac  numele  neperitor  în  Istoria  litera­ numele  ilustrului  scriitor  român,  care
         tişti.  Acest  atac  dă  naştere  unei  certe,
                                                            noratul  comitet  al  despărţămân­  turii  române.  Ca  să  facem  pomenire  aproape  jumătate  de  secol  a  mers  în
         care  se  continuă  în  numerii  46,  47, 49                                          numai  de scriitorii  din  a  noastră  patrie,  fruntea  întregei  noastre  mişcări  intelec­
                                                    tului  oradan  al  Asociaţiunii  mi-a  încre­
         şi  57.  Dl Babeş  văzându-se silit  se  des-   dinţat  onorifica  misiune  de  a  lua  cu­  tot  în  acelaşi  timp  muncesc  cu  multă  tuale.  Este  varie  şi  extinsă,  doamnelor
         aproabe atitudinea politică a  «Tribunei«,  vântul  în  aceasta  mare  şi  frumoasă  zi,   rîvnă  pe  terenul  literaturii  româneşti:  şi  domnilor,  câmpia  în  care  Iosif  Vul­
                                                                                               Molnar,  Tempea,  Diaconovich,  Ţichin­ can  timp  atât  de  îndelungat  a  tras
          cearta  ia  dimensiuni  tot  mai  mari.   în  care  sărbâm  iubileul  de  40  ani  al
                                                    revistei  «Familia«  prin  Iosif  Vulcan.  deal  şi  alţii,  Acest  din  urmă  scrie  fa­ brazde  de  lumină.  Poet,  estetic,  critic,
               Ca  o  apărătoare  devotată  şi  sin­                                           bule  şi  «precepte  filosoficeşti  şi  mora­ etnolog, jurnalist şi dramaturg; iată căile,
                                                         Dacă  este  o  ştiinţă,  care  azi  de  o
          ceră  »Tribuna«  ancorează  în  faţa  bise­                                          liceşti®.                                  pe  cari  lumina  minţii  sale  a  străbătut
                                                    potrivă  trebue  să intereseze  pe  toţi  Ro­
          ricii.  Lucrurile  ce  se  petreceau  la  reşe­                                           Aceşti  bărbaţi  prin  scrierile şi  stri­ o  mulţime  de  probleme  din  viaţa  po­
                                                    mânii,  aceea  este  literatura.  Daţi-mi  voe
          dinţa  metropolitană  şi  în  consistoriu  nu   aşadar,  doamnelor  şi  domnilor,  ca  în   gările  lor  au reuşit  să  mijlocească eman­  porului  român.
          puteau  afla  soluţiunea  dorită  fără  con­ treacătul  a  câtorva  momente  să  fac  pu­  ciparea  diecesii  Aradului  din  robia  lim-   Am  venit  la  acest  loc,  doamnelor
          cursul  desinteresat  al  «Tribunei«.  A-  ţină  literatură.                         bei  sârbeşti  şi  să  înfiinţeze  preparadia  şi  domnilor,  ca  în  mod  festiv  să  iubi-
                                                                                               din  Arad.  La  aceste  în  cel  mai  potri­ lăm  pe  muncitorul  literar  Iosif  Vulcan,
          ceasta  voia  se-şi  formeze  o  partidă  în   Admit,  că  multe  savante  şi  inge­  vit  timp,  de  bun  şi  cu  totul  neaşteptat  care  înainte  de  asta  cu  40  ani  a  înte­
          sinul sinodului,  ca  apoi  să deslege  multe   nioase  cercetări  şi  scrutări  s’au  făcut   ajutor  le veni  înfiinţarea  gimnasiului din  meiat  valoroasa  sa  revistă  beletristică
                                                    în  domeniul  literaturii  române.  Făcutu-
          chestiuni  după  înaltele-’i vederi  politice.                                       Beinş  prin  marele episcop  Sam.  Vulcan. şi  literară  »Familia«.  In  cursul timpului
                                                    s’au  acele  de oameni  activi şi  de  spirit,
          Momentul  îl  oferă  restaurarea  Consisto-                                                                                     de  40  ani  o  sumedenie  de  reviste  şi
                                                    dar’  totuşi  pe  aceasta  temă  suntem  azi    Mulţi  însă  din  scriitorii  români  în
          rului  ce  avea  să  se  facă  cu  ocasiunea   şi  vom  fi  şi  mâne,  întocmai  cum  zice  cursul  veacului  al  XlX-lea  au  părăsit   jurnale  române  au  ajuns  în  cimitirul  li­
          sinodului  archidiecesan  din  1885.  Dar’  Rousseau  despre  femeie:  «ori  cât  de   ţara  trecând  în  România.  Aşa  au  tre­  terar,  până-ce  «Fa mi li a«  sustă  şi  va
          durere!  Căci  arta  de  a  cârmui  şi  îns-  multe  se  scriu  asupra  ei,  tot  ne  mai  cut graniţele ţerii:  Ioan  Maiorescu, Mun­  susta  în  mod  falnic,  asemenea  unei
                                                                                                                                          plante,  care  şi-a  extins  rădăcinele  sale
          gheba  partide  a  dlui  Cosma  s’a  dove­  rămâne  ceva  de  zis«.                  tean,  Laurian  şi  George  Lazar.  Lucra­  peste  întreaga  grădină  a  poporului  ro­
          dit  superioară  şi  mult  mai  eficace  sfor­  Şi  ce  este  literatura?  In  genere,   rea  literară  pe  acele  timpuri  aici  la noi   mân  din  ţara  noastră.
                                                                                               a întimpinat tot  mai  multe  şi  mai multe
          ţărilor  »Tribunei«.                       nu  e  altă  decât  expresiunea  sentimen­  greutăţi  din  causa  censurei  aspre  şi  a-
                                                     telor  şi ideilor popoarelor,  ori  ca  istorie,                                          Daţi-’mi  voe,  doamnelor  şi  domni­
               După  anul  84  al  »Tribunei«,  în                                             cesta  era  în  mare  parte  motivul,  că  a-  lor,  că  fără  de  a  atinge  modestia  ce
                                                     este  istoria  vieţii  spirituale  a  unui  po­
          care  reproduce  din  «Pester  Llyoid«  un   por  în  determinate  epoce.  Ea  ne  pre-   ceşti  muncitori literaţi au părăsit ţara lor. atât  de  mult  îl  caracteriseazâ  pe  eru­
          articol  asupra  restaurării  Consistorului.  sentă  fotografia  a  tot  ce  omul  a  simţit   George Lazar  a trecut  în România,  ditul,  pe  mult  iubitul  nostru  iubilant,
          Tribuniştii  au  suferit  eşec  pe  toată  li­ şi  cugetat  până  în  present.  Şi  ori  cât  precum  însuşi  spune,  ca  «se  samene  să  vă  fac  o scurtă  dare  de  seamă  des­
          nia  faţă de  »Albina«  şi  «consorţiul  «Te­  de  mărginită  şi  neperfectă ar  fi  ea, for­ grâul  cel  curat  şi  fără  neghină«;  aici  pre  a  lui  rodnică  activitate  literară.
                                                     mează  leagănul  civilisaţiunii.  Pier  po-  a  fondat  şcoală  şi  cu  învăpăiat  zel  a
          legraful  Rom.«,  devenit  după  »Tribuna«   poară  şi  dispar  civilisaţiuni,  literatura  lucrat  pentru  deşteptarea  simţului  na­  Muncit-a  şi  scris-a  Iosif  Vulcan  la
          organ  al  politicei  guvernamentale.      însă  rămâne  în  picioare,  pentru-că  tră­ ţional.  A  şi  reuşit  a  desvolta  conştiinţa   început  din  zel  de  românism,  dar’  aşa
                                                                                                                                          că totdeauna s’a  gândit profund  la ceea-
               Dl  Babeş,  ca  politician  şi  factor  ieşte  cu  sentimentul  şi  se  nutreşte  din  naţională  mai  mult decât se poate crede.   ce  a  scris.  Inspirat  de  o  pasiune  jună,
          însemuat  al  Consistorului,  era  o  chează  spiritul  nemuritor  al  popoarelor.  Aşa  Tot  pe  acele  timpuri  au  muncit pe  te­  a  scris  o  serie  de  poesii  lirice,  din
          rea  în  ochii  Tribuniştilor.  Intr’uun  chip   vedem,  că  Grecia  lui  Pericle  şi  Roma  renul  literaturii  române  poeţii  ardeleni:   cari  atâtea  câte  a  publicat  sunt  de
                                                     lui  August  nu  mai  sunt,  ele însă  trăesc  Bărac,  Budai,  Delean  şi  Vasile  Aron,  a
          sau  altul  trebuia  discreditat,  făcut  im­  şi  în  momentul  actual,  vor  trăi  şi  în  căror  scrieri  au  devenit  mult  populare.  ajuns  pentru  a  putea  aprecia  talentul
          posibil.  »Tribuna«  în  nr.  157  îi  inter­                                                                                   seu  poetic.  De  loc  la începutul  carierei
                                                     viitor,  nu  numai  ca  suveniri,  ci  întoc-   Cultivarea limbei  şi  a  literaturii  ro­ sale  de  scriitor  şi  jurnalist,  fără  de  a
          pretează  în  mod  tendenţios  nişte  vor­  mni  ca  parte  a  existenţei  noastre  şi  a  mâne  s’a  început  la  noi  de-odată  cu  a  răsfoi  chrisoavele  ascunse  prin  archive,
          biri  ţinute  în  dietă.  Apoi  în  nr.  205  îl generaţiunilor  viitoare.  Trăiesc  şi  vor limbei  şi  literaturei  maghiare,  şi  a  îna­ fără  călăuză,  el  scria  într’o  limbă  ale-
   1   2   3   4