Page 2 - Activitatea_1904_07_26
P. 2

Pag.  2.                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  26


             şuită  de  pe  buzele  poporului  român,  înviorat  inima  sa.  Paserile,  florile şi  flu­ sunt  morale  şi  moralisatoare  şi  cuprind   Astăzi,  când  mi s’a  dat  onorul  a
             într’o  limbă  dulce  şi  într’o  versificaţie  turii,  cântă,  vorbesc,  plâng  şi  sufer  în  subiecte  din  societatea  română.  Merită  face  o  scurtă  revistă  asupra  activităţii
             uşoară  şi  corectă.  Fondul  unor  poesii  poeziile  lui.  Aşa  cetim  în  «Conspiranţi-  aceste  locul  lor  în  literatură,  pentru  că  lui  Iosif  Vulcan  pe  terenul  literar,  sunt
             a  lui  Iosif  Vulcan  e  împrumutat  dela  unea  florilor«:                         deşteaptă  mereu  suveniri  drăgălaşe  din  fericit  că  pot cu  multă  plăcere  constata,
             popor,  a  cărui  înrîurire  se  observă  în      »In  şir  garofiţe,  sulfine  şi  nalbe,   timpurile  desvoltării  limbii  şi  literaturii  că  încă  nu  e  încheiată  aceasta  rodnică
             întreaga  sa  lucrare  atât  în  poesie  cât      Bujor,  odolean,  clopoţei,  toporaşi;   române  în  patria  noastră.  Stilul  acestor  activitate.  Talentul  şi  diliginţa  ce  a
             şi  în  proză.  Şi  dacă  vom  zice,  că  poe-    Fflori  roşie,  vinete, verizi  şi  mai  albe  scrieri  e  bogat,  colorat,  variat  şi  de  o  pus  Iosif  Vulcan  în  serviciul  culturei
             sia  lui  Vulcan  curge  uşor  şi  cu  gân­       Formau  o  cunună  de  fraţi  drăgălaşi.   rară  originalitate.  Are  ceva  ce  aparţine  naţionale,  mai  promit  încă  multe  lu­
             dire  de  tinereţe  este,  că  ea  e  rodul  în   Dincolo  camelii  şi  crini,  lăcrimioare,   exclusiv  scriitorului.          crări ;  dar’  şi  cât  a  lucrat  este  de
             mare  parte  a  vîrstei  tinere,  în  care  to­   Şi  cactuse,  roze  cu  dulce  miros,   Cine  dintre dvoastră n’a cetit  «Ra-  ajuns  se-1  pomenim  în  rândul  celor
                                                               Şi  nu-mă-uita,  busuioc,  stelişoară,
             tul  curge  mai  uşor.  Aşa  e  doamnelor         Ghirlandă  cu  farmecul  ei  amoros.  nele  naţiunii«  de  Iosif  Vulcan?  Este  mai  destoinici  şi  mai  iluştri  muncitori
             şi  domnilor  că  Iosif  Vulcan  e  tîner  şi                                        aceasta  scriere  o  fiidelă  şi  conştienţi-  şi  luptători  naţionali.
             azi  —  numai  perul  i-a  albit.                 Bujorul  începe  cu  tonul  seu  lin:   oasă  icoană  a  stării  noastre  sociale  şi   Doamnelor  şi  domnilor!  Activita­
                  De-1  vom  privi  şi  mai  de  aproape       Surate  iubite,  a  noastră  regină,   naţionale,  şi pe lângă  o  profundă  cuge­ tea  lui  Iosif  Vulcan  pe  terenul  literar,
             ca  poet,  vom  afla  că a  cântat  simţirile,    Copila  plăpândă  pe  noi  ne-a  nitat;   tare  ne  prezintă  un  învăpăiat  naţiona­ poate  fi  proverbială.  Rari  oameni,  cu
                                                               De-o  lună  de  zile  nti  vine  ’n grădină
             dorurile,  bunătatea,  bucuria  lipsurile  şi     Să-şi  facă  din  noi buchetaş  minunat*,  lism.  —  Se  nu  uităm  a  nota  şi  aceea,  atâta  răbdare!  înainte  cu  Dumnezeu!
             suferinţa  poporului  român;  a  cântat  cu                                          că  în  scrierile  lui  Iosif  Vulcan  aflăm  Nu  te  oprească  în  a  ta  muncă  criti­
             un  glas  vioiu  şi  sprinten  înfrăţirea  şi   Am  citat  cred  de  ajuns,  ca  se  ne   multă  satiră  şi  umor  plin  de  spirit.  cele  acelor  ce  n’au  gustul  literaturii,
             iubirea  dulce a tinereţei  sale.  Dar’  pen­  convingem  doamnelor  şi  domnilor,  des­  Umorul  lui  însă  e  de  aşa  nuanţă,  că  ci  mergi  înainte,  pe  drumul  ce  ţi-ai
             tru  a  ne  dispenza  de  apreciări  particu­  pre  aceea,  că  ori  cine  ceteşte  poeziile?   nici  odată  nu  vatămă  nici  atacă  bunul  ales!  Sâ-ţi  ajute  D-zeu!  La  mulţi  ani
             lare,  lăsăm  sâ  vorbească  însăşi  lira   lui  Iosif  Vulcan,  par’că  de  loc  l-ar  şi   simţ  şi gustul  extetic,  precum  adese-ori  sâ  trăeşti!
             poetului.  Aşa  în  poezia  »Ce  ne  mai   cunoaşte,  de  oare-ce  toate  scrierile sale   fac  pretinşii  noştri  umorişti.
             lipseşte«...  cu  glas  de  profet  zice:  au  o  înlănţuire  cu  viaţa  sa.  In  toate  îl
                                                       vezi  luptându-se  cu  împrejurările.  Ta­      Pe  timpul  când  la  fraţii  de  peste    Despărţ im  tutui  Orăştiei  a  contribuit  la
                     «Mecenaţi  ne  trebuesc,          lentul  seu  deosebit  se  manifestă  mai   Carpaţi  munciau  pe  terenul  literar  Tit  acest  iubileu  măreţ  şi  binemeritat  cu  urmă-
                     Numai  dînşii  ne  lipsesc,                                                  Maiorescu,  Vasilie  Pogor,  Constantin  toarda  depeşă:  »Ţarina  părăginitâ  a  li-
                     Şcoale  ne  mai  trebuesc         ales  într'aceea,  că  ori  cât  de  mic,  ori   Negruzzi,  Vasile  Alexandri  şi  alţii,  în  teraturei  rămâne  ai  ogorît-o,  sdmd-
                    Numai  aste  ne  lipsesc,          cât  de  neînsemnat  e  subiectul  poeziei
                    Cetitori  ne  trebuesc             sale,  îl  face  Interesant  prin  sfârşit,  care   Ardeal  George  Bariţiu  pe  terenul  jur­ nat-o,  grăpat-o  şi  plivit-o;  sămânţa
                    Numai  ei  ne  mai  lipsesc,       totdeauna  e  puternic,  e  culminant.     nalisticei  politice  şi  Timoteiu  Cipariu  aruncată, produs’a  în  restimp  de  40
                    Limba  ne  mai  trebueste                                                     pe  cel  ştientific,  —  pe  atunci  cei  din  ani fructe  binefăcătoare  asupra fam i­
                    Numai  asta  ne lipseşte,               Atunci,  doamnelor  şi  dlor,  când   Ungaria  propriu  zisă,  în  frunte  cu  Iosif  liei  române.  Viaţă  îndelungatăl  Des­
                    Am  trăi  noi  fericeşte.          sufletul  dvoastre  în  mijlocul  afacerilor   Vulcan  îşi  aveau  teren  comun  de înţe­ părţământul  Orăştiei:  Domşa,  director.
                    Am  avea  un  viitor               zilnice  simte  nevoe  de  râcorire,  de  es-
                    Numai  una  ne  lipseşte,          pansiune  şi  de ideal,  luaţi şi  cetiţi  poe-   legere  asupra  limbii  şi  scrierii  române,  Bercian,  secretar.
                    întrunirea  tuturor.                                                          asupra  exteticei  şi  a  literaturii  în  re­
                       Aste  ne  mai  trebuesc*        siile,  cetiţi  novelele,  piesele  teatrale  şi   vista  »Familia«.  E  constatat,  că  afară
                       Numai  aste  ne  lipsesc.       discursurile  lui  Iosif Vulcan,  şi  veţi afla,   de  bătrâna  »Gazeta«  nu  este  nici  un  Concertul Corfescu.
                                                       că  toate  acestea vă vor  satisface  în  pri­
                  Cineva  va  mai  putea  trage  la  în­  vinţa  aceasta.  Vă vor  înfrumseţa  lumea,   jurnal  românesc,  care să aibă mai  multe
             doială,  că  nu  sunt  aceste  exclamaţiuni   vă  vor  nutri  sufletul,  vă vor  îndulci  im­  şi  mai  reale  merite  pentru  poporul   Cetim  în  „Deşteptarea11  Nr.  32  »Luni
             ale  poetului  Vulcan  inspirate  de  un                                             românesc  decât  »Familia«.                în  2  Maiu  publicul  Cerrăuţan  a  avut  ocasie
                                                       presiile  obşteşti  şi  pe  cei  în  vîrstră  vă
             profetic  sentiment?  Oare  nu  ne  mun­  vor  întineri.  Au  nu  ne  vorbeşte  Iosif     »Familia«  de  loc  după  întemeiare   sâ-'şi  dee  opinia  asupra  baritonului  dramatic,
             cesc  pe  noi  şi azi  aceste  lipsuri,  aceste   Vulcan  cu  sufletul,  când ca  orator  pru­  deveni  arena  convenirii  celor  mai  ilus­  dlui  Nicolae  Corfescu.  Aşteptările  auditorului
             nevoi ?                                                                              tre  condeie,  cari  împreună  cu  multe   au  fost  pe  deplin  satisfăcute,  dovadă  că  cri­
                                                       dent,  cu  tact  şi  însuflaţit  ne  zice:
                  Cine  nu  se  va  îndulci  sufleteşte                                           talente  tinere  au  dat  ajutorul  lor  mun­  tica  favorabilă  din  alte  părţi,  care  a  premers
             cetind  cum  Iosif  Vulcan  scrie  despre       »Mama  noastră  a  tuturora  e  na­ citorului  redactor,  care  în  scurt  timp   acestui  concert,  nu  este  exagerată.  Dl  Cor­
             sentimentul  de  mamă:                    ţiunea :  O  vrednică  mamă,  care  a  în­ a  reuşit  a  ridica  nivelul  jurnalului  seu.   fescu  dispune  într’adevăr  de-o  voce  puter­
                                                       durat  mii de suferinţe,  iubitoare şi  bună,  O  ştim  cu  toţii,  că  mare  parte  a mun­  nică  de  mare  dimensiune,  totodaă  însă  mlă­
                    «Ori  şi  câte  simţeminte                                                                                               dioasă  şi  [de  un  timbru  dulce.  Un  bariton
                    Sunt  în  oameni  pe  pământ,      care  şi-a  pus  în  cumpănă  pentru  noi  citorilor  literaţi  de  azi,  din  »Familia«
                    Mai  înalte  şi  mai  sfinte       toate  podoabele;  de  neam  mare,  căci  lui  Iosif  Vulcan  au  aflat  primele  lor   dramatic  de  toată  puterea  cuvântului.  In
                    Ca  şi-a  mamei  dulci  nu  sunt;  e  odrasla  gintei  latine,  din  care  şi-a  a-  cunoştinţe  literare,  precum  şi  aceea,  că   urma  şcoalei  perfecte  de  care  a  fost  părtaş,
                    Ca«-i  iubii ea  eea  m ai  m a te    dus  comori  de  însuşiri  nepreţuite,  ce   multe  talente,  devenite  în  urmă  sărbă­  şi  al  in teligen ţei  sale  musicale  D-Sa  sâ  ştie
                    Şi  durerea  cea  mai  grea,       alţii  n’au.  A  fi  vlăstarii  ei  e  mândria                                       acomoda  recerinţelor  pentru  sala  de  concert,
                    Fericirea  de  ’ncântare                                                      torite,  în  »Familia«  şi-au  făcut  apari-
                                                       noastră.  A  o  iubi  şi-’a  jerfi  pentru  ea  ţiunea  în  arena  literară.          şi  ştie  a-’şi  măestri  admirabil  vocea  după
                    Le  resimte  numai  ea*.
                                                       tot,  chiar  şi  viaţa,  e  datoria  noastră  de                                      propria  voinţă.  Toate  ariile  mari  din  operele
                  Cu  însufleţire  românească  ne  pro­  oameni  cinstiţi«...  Mai departe ne  zice:   Ear’  ce  priveşte  publicul  cetitor,   măestrilor  Verdi,  Wagner,  Rosini,  Leonca-
             voacă  la  lucrare,  când  zice:          «Aceasta  simţire  are  o  putere  suprao­  o  mulţime  mare  de  preoţi,  funcţionari,   valo,  Diaz  etc.  au  fost  prestate  cu  deplină
                                                                                                  conştiinţă  naţională.  Apoi continuă: Da­
                    »Ori  şi  cât  de  mici  la  număr   menească, o putere, care dă sbor nădejdei   toria  fruntuşilor  ori-cărui  neam  este  a   perfecţiune  şi  mare  precisiune.  Admirabil  de
                    Noi  tiăl-om  tot  aici,           şi curaj voinţei noastre, o putere căreia ne                                         gingaş  au  fost  executate  cântecele  noastre
                    Dacă  umăr  lângă  umăr            supunem cu fală. Puterea  aceast a  se  nu­  învăţători,  cărturari  din  popor  au  avut   naţionale  de  Ştefânescu,  Dima,  Popescu.
                    Intr’un  cuget  ne-om  uni;                                                   de  şcoală  »Familia«,  care  i-a  introdus
                    Căci  nu  glota,  număr  mare,     meşte  deştepta,  a  înrădăcina şi  desvolta   în  cunoaşterea  autorilor  români  şi  a   Unele  din  ele  ca  d.  e.  Doina  de  Dima  *Mu-
                    Dau  tărie  ginţilor;              conştiinţa naţională.  O muncă  aceasta,  la   productelor  lor.                     gur  mugurel«  erau  de-o  duioşie  făscinătoare.
                    Ci  ’nfrăţirta  la  lucrare        care  trebue  să  ia  parte  toţi,  câţi  ţin                                        Corfescu  cu  aceiaşi  uşurinţă  ca  şi  cele joase,
                                                                                                       Aşa  e,  doamnelor şi  domnilor, căci
                    Pentr’un  mândru  viitor*.         să  fie  vrednici  de  cinstea  obştească,   redactorul  »Familiei«,  ilustrul  nostru   te  tăceau  a  crede  că  ai  inainte-ţi  un  tenor.
                  In  mijlocul  luptelor  ce  în  viaţă  a   dând  cea mai  bună parte a  puteri  lor«.  jubilant,  în  cursul  obositor  al  unei   Cu  vii  şi  nesfirşite  aplause  a  recompensat
            suportat,  pătruns  de dorul  ce-1  are  faţă   Dat-am  loc  aici  câtor-va  şiruri  din-  munci  zeloase  de  40  ani,  a  reuşit  să   publicul  asistent  pe  dl  Corfescu  pentru  fie­
                                                                                                                                            care  punct  din  progremul  bogat,  entusiasmat
            de  înaintarea  şi  înflorirea  naţiunei  sale,  tr’un  discurs  al  lui  Iosif  Vulcan.  Nenu-  deştepte  în  Români  simţul  comun, sim­
            ne  zice  poetul  Vulcan:                  merate  sunt discursurile  ce  a ţinut dân­ ţul  spre  lucrare împreună, simţul pentru   de  prestaţiuuile  D-Sale  artistice,  etc.  Preve­
                                                                                                                                            nitori  amabili,  atât  concertantul  cât  şi  acom-
             »Vei  fi  tu  încă  mare,  naţiunea  mea  amată,  sul  la  diferite  întruniri,  şi  totdauna  era  tot  ce  e  bun,  nobil  şi  frumos.  Reuşit-a
            Avea-vei  înco’dată  un  mândru  viitor,   elocinte,  căci  zisele  lui  eşiau  din  adân­  densul  să  adune  şi  concentreze  mai   peniatorul,  dl  Otocar  Hrimaly,  au  adaus  în
            Ca  steaua  ’n  zori  apus-a  mărirea-ţi  de  odată,                                                                            urma  aplauselor  frenetice  al  auditorului,  încă
                                                       cul  inimei,  şi  cauza  îi  era  sfântă  şi  cu  toate  puterile,  dorinţele  şi  nizuinţele
            Dar’  soarele  răsare  cu-a pusul  stelelor.  sfinţenie  princepută  şi  ascultată.                                             muite  cântece  duioasă  la  acele  din  program
            Nu  desperaţii  la  lucru  cu  mână  bărbătească                                     isolate  ale  Românilor.  Şi  a  munci  în   şi  mulţumit  a părăsit publicul sala  concertului.
            Şi-atunci  naţiunea  noastră  de  nou  va  să   Sunt  acum  35  ani  de  când  s’a  literatură  40  ani  de-a  rândul,  în  mijlo­
                                        [’nflorească*.  înfinţat:  «Societatea  pentru  fond  de te-  cul  unei  societăţi  în  mare  parte  indi­              Reuniunea  de  cântări
                                                       tru  român«  şi  de  atunci  pâuă  azi  a-  ferentă  de  ceea  ce  să  scrie,  acesta  e              Ciprean   Porumbescu.
                 Atunci,  când  ne  provoacă  cu  în­
            sufleţire  sâ  fim  buni  şi  însufleţiţi  ro­  ceasta  mişcare  de  mare  însemnătate  semnul  unui  suflet  de  om  ales.          Tot  asemenea  apreţieri  elogioase  la
            mâni,  tot  odată  ne  îndeamnă  sâ  ne    pentru  răspândirea  culturei  româneşti       Timp  de  40  ani  a  fost  Iosif  Vul­  adresa  dlui  Corfescu  cetim  în  «Voinţa*  din
            iubim  şi  patria;  aşa  zice:             în  patria  noastră  neîntrerupt  şi-a  avut   can  adevăratul  dascăl  literat  al  popo­  Bistriţa,  care  i-a  reprodus  şi  portretul  ca
                                                       în  fruntea  sa  ca  cel mai  laborios  factor   rului  român,  care  abandonând  ori  ce   artist,  apoi  ca  *Trovatore*,  «Unirea*  din
            • Feciori  eroi  la  luptă  fecioare  ’ncântătoare,   al  ei  pe Iosif  Vulcan.  Aceasta  societate                             Blaş,  «Tel.  Rom.*  pentru  concertul  din  Cluj,
            Speranţa,  floarea,  fala  Românului  înjosit;   în  timpul  din  urmă  sub  conducerea  în­  funcţiune  publică  ce  i-ar  fi  consumat
            Sădiţi  în  pieptul  vostru  a  patriei  amoare,                                     puterile  şi  l-ar fi indispus pentru  munca   «Czernovitzer  Allgemeine  Zeitung*,  Czerno-
            Să  fiţi  româmi,  române,  căci  timpul  a  sosit!   ţeleaptă  a  presidentului  Iosif  Vulcan  a   literară,  s’a  dedicat,  ba  putem  zice,  că   vitzer  Tagbiat*,  «Bukovinaer  Rundschau*,
            Nu  desperaţi,  la -lucru  cu  mână  românească,  luat  nou  avânt  şi  credem,  că  nu  mai   s’a  jertfit  cu  trup  cu  suflet  activităţii   «Bukovinaer Post*,  «Kolozsvâri  Hirlap*,  «Ko-
            Şi-atunci  naţiunea  noastră  de  nou  va  să este  departe  timpul, când societatea  ac­  jurnalistice;  ceea  ce  va  să zică,  s’a jert­  lozsvâri  friss  Uisâg*,  «Uisâg*  din  Cluj  şi
                                        [’nflorească*.  torilor  români  va  cutriera  sate şi  oraşe,   fit  din  tinereţele  sale  pentru  luminarea   «Nemzeti  Hirlap».  — Toate aceste  sunt ateste
                 Român  învăpăiat,  naţionalist  înflă­  ca  în  limba  dulce  românească  să  ves­  şi  întrărirea  conştiinţei  naţionale  în   despre  destoinicia  dlui  Corfescu,  cari  îl  ridică
            cărat  între  ori  ce  împrejurări  a  fost   tească  neamului  nostru  bunul,  adevărul   fraţii  sei  Români.  Martori  ne  sunt  cele   ia  nivelul  adevăraţilor  artişti  în  musică  vocală.
            Iosif  Vulcan,  ceea  ce  atât  de  drăgălaş   şi  frumosul.                         39  volume deja împlinite ale  «Familiei«,      «Bukovinaer-Rundscliau*  scrie:  Concert
            transpiră  din  următoarea  poezie:             In  istoria  culturei  române  pe  pa­ că  redactorul  ei  este  un  bărbat  de  un   Corfescu.  «Zu  einer  Zeit,  wo  in  anderen
                                                       gina  unde  se  va  descrie  naşterea  şi  talent  original  şi  de  o  judecată  pro­  Orten  das  Conceitleben  langst  aufgehort hat,
                    Ce  simţire  de  plăcere
                    Saltă'n  ochi  şi-mi  arde’n  vânil   desvoltarea  artei  dramatice   cu  re­ fundă,  cari  distinse  calităţi  împreu­  scheint  dasselbe  bei  uns  eigentlich  erst  be-
                    E  plăcerea  ce-ţi  ofere          cunoştinţă  va  fi  citat  şi  numele  lui  Io-  nate  cu  o  înaltă  inteliginţâ  şi  eru-   ginnen  zu  wollen,  dem  kaum  ist  die  Cam-
                    De-a  petrece  cu  Români,         sif  Vulcan,  care  atât  prin  activitatea  diţiune,  îi  asigură  un  loc  în  rândul   mermusiezoire  verklungen,  so  veranstalte  am
                    Vorba,  cântul,  simţământul,      desvoltată în prosperarea  Societăţii  pen­ literaţilor  iluştri  români.  Martore  ne  e   letzten  Montag  Hcrr  JSiicolae  Corfescu,  Bari­
                    Toate  drag  ni-se  ’ntrunesc;
                    Căci  şi  dorul,  ba  şi  gândul,  tru  fond  de  teatru  român,  cât  şi  prin  şi  aceea  împrejurare,  că  cel  mai  înalt   ton  der  Bukarester  Oper,  schon  wieder  ein
                    Totul  este  românesc.             piesele  sale teatrale  a  deşteptat  şi  deş­ areopag  al  literelor  —  Academia  Ro­  grosses  Concert,  wdches,  nach  unserer  an
                    Trageţi  hora  românească,         teaptă  şi  azi  în  pualicul  român  şimţul,  mână  —  deja  de  ani  îl  are  în  sinul  lokalen,  wie  an  Veranstaltungen  auswertiger
                    Ce-i  român  să  tot  trăiască*.   gustul  şi  ambiţia  pentru  scena  română seu  ca  membru  laborios;  unde  aceea  Ktinstler  armen Musiksaison,  jedenfalls  beach-
                 Avut-a  Iosif  Vulcan  darul  de  a        O  specie  a  scrierilor  sale  este  înaltă  distincţiune  l-a  ajuns,  nu  de mult  tenswert  ist.  Der  Conzertist,  eine  kiăftige
            cânta  tot  ce  a  văzut,  tot  ce  a  atins  şi novela,  Toate  novelele  şi  schiţele  sale fu  ales  president  în  secţiunea  literară.  Mănuergestalt  von  echt  siidlăndischen  Typus,
   1   2   3   4