Page 2 - Activitatea_1904_07_27
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 27
Concertul Corfescu. nunţare ale lui. Astfel semnul scurtării ne-a redat cu multă principere poesia «Stri tor, pe dl Dem. Axente, care a predat ad
va rămânea în scrierea noastră numai goii* de Coşbuc. Dl Vaier Dragoş, cleric, mirabil poesia «Dragoste învrăjbită*, de G.
executând ’.a violină câteva frumoase compo- Coşbuc; asemenea a fost viu aplaudat şi dl
Deşi după criticile favorabile din mai pentru vocala întunecată a ; simplificare
siţii, a stors admiraţiunea noastră. D-şoara Ioan Stanciu, măestru zugrav de case, care
multe ziare maghiare şi tiemţeşti — adecă foarte importantă la învăţarea cetirii şi
neromâne, am aşteptat mult dela dl Corfescu, Alexandrina Baciu, fiica măiestrului cismar a cântat solo acompaniat de musieă. Ambii
scrierii în şcoală, şi tot de o dată mai Ioan Baciu rentors de curând din România, sunt forţe recunoscute ale producţiilor reu
totuşi am fost surprinşi de baritonul dsale.
apropiată de ortografia limbilor roma într’un limbagiu frumos şi cu voce dulce so niunei mesei iaşilor noştri. O idee felicită a
Vocea acestui artist tinăr este şi puter
nică, nu este atât de colosal puternică încât nice, în faţa cărora nesfîrşitele noastre noră, ne-a încântat pe toţi şi ne-a extasiat fost aducerea gramrnophonului, care a redat
să poată ajunge la resultate extraordinari pe semne de până acum, mai ales multele prin recitarea cu mult sentiment o frumoasei mai multe cântări româneşti.
poeşii «Deşteptarea României* de V. Alexan Sala a fost plină; inteliginţă încă a luat
terenul musicei Wagneriane sgornotoase; pre scurtări peste i şi u şi accentele peste
dri. Neîntrecutul nostru actor dl Demetriu parte. Dintre inteliginţă am observat pe ur
cum am văzut din predarea nrului «Erlkonig*; e şi o, ne arătau prea înstrăinaţi.
însă piesele lirice a programului au fost Axente, culeg, de litre, ne-a mai însufleţit şi mătorii d-ni: Dl Togan şi d-na, d-na Bălint
5. Sonul ă se va scrie totdeauna ne-a mai transportat odată în operă cu ade şi fiica, văd. Barbu, d-ra Lenţi Adamovici,
cântate admirabil de frumos şi corect. Mai
cu seamă în registrele medioacre şi superi cu ă. vărat dramatice, cu predarea poesiei «Curca Candin Popa, I. Vătă an, amploiat de bancă,
oare, are o voce atât de dulce şi curată în 6. Sonul î să scrie cu litera â; nii* de ***. Frumosul cor al dlui Stanciu a Popoviciti şi d-na, Silvestru Moldovan, red.,
format punctul final al seratei. Dr. Marienescu, Arseniu Bunea, secr., Preda,
cât ne-a pus în uimire; e o adevărată rari când însă î este la începutul unui cu
Sortându-se între participanţi, 15 ex Steflea, I. Henteş, Simu, Simtion, Rebega,
tate căldura şi dulceaţa vocei sale, la artiştii vânt, să scrie cu I.
baritoni; să observă mai mult la tenorii lirici. emplare cărticele folositoare şi 2 pachete ilu Păcală, Stan, prof., familia notarului Alex.
strate, procurate din taxa de 2 bani, încasată Neagoe din Sebeşul-de-jos, Stanciu, căp.,
Aceste calităţi îi asigură artistului Cor
cu plătirea »D-zeu vede*, presidentul învită Tăbăcar, Cotoţiu, etc. După ce s’a sfârşit
fescu un viitor splendid. Serate de-ale me
Noi nu cunoaştem bine intenţiunile dlui la şedinţa din Iulie şi declară pe aceasta de progamul şi drăgălaşii factori ai poştei humo
încheiată. ristice, (5 d-şoare coriste) îşi finiră serviciul
Corfescu, însă credem că ar fi bine dacă seriaşilor români.
dsa ar păşi în angajamente serioase artistice, De încheiere mai amintesc, că din pro lor greu, se începu dansul. Insă şi aici furăm
cesele verbale, cetite de notarui I. Apolzan, surprinşi plăcut prin căluşerii cari, după ce
că are şi figura şi vocea şi talentul să satis
facă la aşteptări cât de exagerate, pe terenul Desbrăcaţi de ori-ce egoism personal, aflat-am, că cursul de comptabilitate de sub să sfârşi o horă mare şi frumoasă, jucară
sus indicat. membrii «Reuniunei sod. români din Sibiiu*, înţeleaptă conducere a dlui I. Vatăşan, a luat admirabil, «Căluşerul* şi «Bătuta*.
Acum în căldura asta tropică, nu-i se îşi urmează cu rară hărnicie programul bine ferii până la toamnă, asemenea a luat ferii A urmat apoi dansul vesel, care a ţinut
zon; însă sosind timpul potrivit, aşteptăm că stabilit. Şedinţa literară a 6-a, ţinută Joi, în şi despărţământul femeiesc întregitor al Re- până în zori.
niunei. In general petrecerea a avut timbru)
ne vom întâlni cu dl Corfescu în lumea se 30 Iunie n. c. a fost nou prilegiu de-a afla „Corb“
rioasă artistică, şi va dispărea de pe micile despre unele din lucrările îndeplinite de Reu pronunţat românesc, ceea-ce este de altum
caracteristica petrecerilor reuniunei sodalilor
scânduri pe prea provinciali. niune în scurtul interval de o lună. Presi-
Rotaţiunea în grădinile de legume. noştri, şi la care a contilbuit mult şi costu
Unui astfel de artist prefireşte nu-i poate dentul, dl V. Tor d ă ş i a n u , salutând nu
strica deloc, oareşi-care pamflet răutăcios şi merosul auditor, cam 120 persoane, ne pune mul naţional foarte bine representat.
O grădină de legume pentru spe
prost, cum am cetit şi în »Libertatea* din în vedere, că comitetul Reuniunei, condus culă să face de obiceiu într’un loc adă Prin producţia şi petrecerea aceasta
Orăştie, care înainte de concert, adecă până de sentimentele împlinirei datorinţei, a ţinut postit de vânturi, ferit de animale şi «Reuniunea* sodalilor noştri, şi-a câştigat un
când nici nu-'l auzise căntănd, ’la tractat pe să ureze venerabilului întemeietor al «Fami având un pământ gras sau cel puţin nou merit pe teren social şi e vrednică de
acest adevărat artist de un «cântăreţ* cu ca liei*, dl Iosif Vulcan din Oradea-mare, din bine îngrăşat cu gunoiu putred şi apoi toată lauda, împreună cu conducătorii ei,
lităţi cam dubioase. incidentul jubileului de 40 ani, încă mulţi bine desfundat. — In asemenea con- d-nii Victor Tordăşianu, preş., G. Poponea,
Prin apostrofarea răutăcioasă a unui ar şi fericiţi ani, spre a putea munci cu acelaşi diţîuni nu profităm mult dacă ne mul v.-pies., I. Apolzan, secr. şi ceialalţi membrii
tist nu i-se face reclam urnii altuia; ci să devotament pentru deşteptarea şi luminarea ţumim cu o singură recoltă din o ase ai comitetului. Gig.
fim mândrii de toţi artiştii nostrii, şi să nu poporului nostru. Un al doilea act de recu menea grădină. De obiceiu grădinarii
se facă şi din artă clicării josnice. noştinţă a îndeplinit comitetul, când prin pricepuţi scot douâ recolte şi de pe Cultura pomilor roditori.
O astfel de răutate şi lipsă de inimă representanţi ai sei, a participat la setbarea unele tarlale chiar trei recolte. Pentru
nu am aşteptat dela o foaie română cum e arangeată de bunii elevi ai senfnarului «An- acest scop cei mai mulţi pun pe ace
«Libertatea*, redactată de un preot român, dreian*, în onoarea profesorului de cântări, leaşi răzoare 2 sau 3 feluri de legume Iubiţi săteni!
}
care mai mult ca alţi muritori ar trebl să fie a dlui Demetriu Cunţan, din prilegiul împli din acelea cari se recoltează la epoci
«înzestrat cu duhul blândeţii* (v. Sfta Scrip.) nirei anului al 40 lea de serviciu la seminar. diferite şi cari se îngâdue, adecă nu Eată-ne, ca şi în alte dăţi, adunaţi
Nu numai noi, dar’ şi străinii s’au scan- Cam mărginit e numărul acelora, cari ţin se stânjenesc unele pe altele. Acest mai mulţi la un loc, aci la şcoală, spre
dalisat de masurile preventive plină de mali să-şi pună puterile în serviciul causei clasei sistem însâ nu dă totdeauna resultate a ne mai sfătui asupra felului nostru
ţia neomenească a «Libertăţii*. noastre de mijloc, şi tocmai fiind-că aşa bune. de traiu, asupra îmbunâtăţirei econo
miilor noastre agricole şi altor lucruri
Fiindcă e cu mult mai uşor a strica este, meseriaşii datorinţă au să-şi arete recu Cel mai bun lucru este, se faci sâ
causei decât a-i ajuta, apoi poate fi mândru noştinţa faţă de puţinii, cari în ori-ce chip urmeze culturile de diferite legume folositoare, pentru a găsi mijloace mai
„părintele sufletesc“ dela „Libertatea", că: au ajutatu-’i-au în trebile lor. Dl Vulcan de mulţi unele după altele, aşa de pildă după bune de traiu.
fost puţini la concert, abia şi-a scos creştinul ani cinsteşte valoroasa revistă «Familia* primele zarzavaturi de primăvară ca Oameni buni! Vâ mărturisesc din
artist spesele efective. — Reuniunei, ear' în cinste şi muncă încărunţi- spanacul, salata de iarnă, care se recol capul locului, că noi învâţătorii suntem
Publicul mic s’a depărtat foarte îndes- tul profesor D. Cunţanu, pe lângă, că e tează de timpuriu, sâ sapi răzoarele din chemaţi între d-voastră şi împreună sâ
tulit şi entus'asmat. vechiu membru ajutător al ei, să numără nou, se le gunoeşti în caz de trebuinţă ne sfătuim la tot ce este bine, simţim
între primii, cari viu interes au purtat căuşe se le pui cu fasole, mazâre tomnatică, multă bucurie în sufletele noastre, când
lor Reuniunei, dela întemeiarea ei. D-sa trebue crstaveţi sau salată — câpăţini. După vedem că numărul oamenilor ce vin
Ortografia română. considerat drept protopărinte al corului nos spanac se poate planta locul cu râsad sâ ia parte la ori-ce întrunire la şcoală,
tru, pe care l’a întemeiat şi l’a condus câţiva de gulii. să măreşte tot mai mult. Deci dar, vă
Academia Română în sesiunea sa ani în mod gratuit. Petrecerea de casă, aran La începutul verei se pot planta mulţumesc că a-ţi venit să luaţi parte
din primăvară a adoptat următoarele jată de Reuniune, cu drept cuvânt se poate cu fasole oloagă răzoarele cari au fost la aceasta adunare şi vă rog să mi
număra şi ca între actele de recunoştinţă şi daţi ascultare spre a voibi asupra
reforme în ortografie: puse cu mazâre timpurie, care până la unei chestiuni de mare folos pentru
încă faţă de poporul muncitor în mijlocul finele lunei August se coace dând o
1. Diftogii ea şi o a se se scrie fiecare.
căruia trăim şi căruia datorăm existenţa şi recoltă bună. Asemenea se pot pune
totdeauna ea şi oa, iar’ nu d şi d, bunăstarea noastră. Aceste petreceri m pre- morcovi, cari pot sta până toamna târ Să ştie că meşteşugul nostru cu
fiind-că regula nestrămutată a scrierii teuţioase întotdeauna adună la un loc pe care trăim, este în mare parte, lucrarea
ziu în pământ.
româneşti este: că acele sonuri, pentru ţăranul agricultor, pe meseriaşul şi pe inte Varză nemţească şi gulii se pot pământului, sau mai bine zis agricultura.
cari se ştie litera latină corespunză ligentul cu durere pentru muncitorii noştri. planta în răzoarele golite de mazârea Această ocupaţiune este una din cele
Aici îşi petrec împreună, după greul muncii frumoasă, din cele mai sănătoase şi
toare, se scriu cu acea literă, şi prin timpurie, asemenea şi ţelina.
îndeplinite întru sudoarea feţei, aici se distrag, După prima recoltă de gulii şi de din cele mai folositoare totodată Agri
urmare a nu se poate suprima şi as
îşi au minute de înălţare sufletească şi de mazâre târzie se poate planta salată cultura este talpa ţări noastre. Dar’ ea
cunde sub accet. plăcută odichnă şi unii şi alţii. Eată motivul — căpăţini şi endivii sau se pune spa adese-ori nu se face după cum ar tre
2. Grupul de consonante şt se va pentru care petrecerile Reuniunei sunt cău bui şi din carte causă mergem cam rău.
nac de toamnă.
scrie totdeauna şt, indiferent dacă vine tate, sunt bine reuşite. Aducând binemeritate Pe locurile din cari s’au recoltat Să ştie, că populaţiunea sau numărul
dintr’o formă Secţionară cu 80 sau nu; laude dirigentului corului dlui Candid Popa cartofi timpurii se poate pune mazâre oamenilor creşte tot mai mult pe fie
şi harnicilor corişti şi coriste, cum şi intruc- care zi, fără ca pământul să crească
vom scrie dar’: creşti, peşti, ştiinţă ect., sau varză de toamnă.
torului căluşerilor dlui N. Stoica şi şeful poş Acestea sunt numai câte-va exemple. în întindere; dar’ omul prin mintea lui,
conform regulei menţionate mai sus.
tei humoristice, dlui Ioan Apolzan şi pe de-a- Un giâdinar priceput însâ are atâtea cu multă măsură şi chibzuinţă, poate
3. Asemenea şi din aceeaşi cauză supra felicitând pe nou căsătoriţii, vechii feluri de legume pe cari le poate in face să crească producţiunea pământu
sonul z se va scrie totdeauna z, chiar membri ai corului dl George Simtion şi d-na lui. Deci interesul nostru este să ştim,
troduce în o rotaţiune de grădină.
câne vine ca formă Secţionară dintr’un Evelina Pamfilie n. Luca şi pe dl Dengel — ca de pe puţinul pământ ce-1 avem,
d ; vom scrie dar’: verde — verzi, roză, declară şedinţa desch să. sâ tragem foloase mari şi atunci vom
poezie etc. Un cor împrovisat, sub conducerea dlui Petrecerea „Reuniunei mese fi adevăraţi agricultori.
4. î, scurt se va însemna cu i Ioan Stanciu, măestru zugrav de case, face riaşilor români din Sibiiu“. Agricultura are o mulţime de ra-
intrarea în bogatul şi vastul program al şe mure sau părţi precum: lucrarea sau
simplu fără semnul scurtării, asemenea pregătirea pământului, creşterea şi în
dinţei. Sodalul pantofar, dl Ioan Luca, pă
u scurt cu u simplu. In puţinele cazuri grijirea vitelor, cultura pomilor roditori,
şind pentru prima-oară pe podiu, ne-a redat Reuniunea meseriaşilor noştri earăşi
însă, unde i şi u la sfârşitul cuvintelor frumos «Coloana de atac* de Coşbuc; sod. ne-a surprins plăcut cu o producţie şi petre a viiei, cultura albinelor, a vermilor de
sunt intonate (de ex. la unele forme măsar, dl Ioan Popaiov, eliberat chiar în cere, care a avut loc Sâmbătă, 25 1. tr. în mătase şi altele, de care cineva ocu-
de conjugare), intonarea se va arăta ziua şedinţei, a satirisat într’o plăcută versifi pavilonul din »H irmanngarten*. Petrecerea pându-se de toate cu îngrijire, să fie
prin acentul grav. Vom scrie dar’: oa care întitulată «Bâta vindecătoare pe femeea ca toate ce le arangează meseriaşii noştri, a sigur, că-i va aduce foloase destul de
beţivă*. Dl T. Vasilichi, cu arcuşul seu şi succes toarte bine. Programul producţiunei, mari.
meni, copţi, iubire, tu auzi, el auzi, a
cu aconpaniment de pian, a executat câteva cu toate că s’a părut improvisat, a fost bo Despre una din aceste părţi ale
întocmi', nou, sau, tăcu făcii.
frumoase arii. Dl Laurenţiu Boldor, sodal gat şi varit. Au cântat mai multe coruri agriculturei, voesc să vă vorbesc eu
Ortografia are se indice litera so măsar, a fost viu aplaudat, predând «Calul mixte de dame şi coruri bărbăteşti. Publicul astăzi şi anume: despre cultura pomi
nului dar’ nu şi toate nuanţele de pro dracului*. Sdoalul pantofar, dl Ioan Oprean, a aplaudat îndelungat pe talentatul declama lor roditori.
