Page 1 - Activitatea_1904_07_28

Anul IV. O răştie, 21 Iulie n. 1904. Nr. 28

INSERŢIUNI: ABONAM ENT:
ĂCTIYIIĂTEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani,

EDITOR, PROPRIETAR Şl ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi. §2^1^
D r. A urel M untean AURIAN BERCIAN

din 1886) nu se conducea de sentimen­ nunciant. Pomelnicul articolilor în cari pătaţi. Acum a venit în conflict cu unii pro­
Din viata noastră tul public, trase la îndoială lealitatea este învinuit cu denunţarea, este foarte prietari de dincolo, cari nu voiau să-’i vândă
i
naţională şi culturală. dlui Slavici într’un articol întitulat: «In­ mare. Ar fi urmat ca poporul român şi aşa au fost ajuns strîmtorat între alţii.
capacitate ori rea credinţă«. s’o rupă cu denunţiatul, care este crea­ îndată a alergat la baronul Szentke-
— Presa noastră. — tura cea mai detestabilă în viaţa poli­ reszti, care e jinerde ciocoiului Kantacuzeno,
Dl Slavici atins de observaţiile »G. şi aşa prin mijlocirea acestor grecotei au
XI. Tr.« răspunde în articolul: «O lămurire« tică a uuui popor. Aceasta nu s’a fă­ ajuns la avantaje pe pământul României şi
Am merge prea departe şi nu ne (nr. 7 din 1886) că nu poate răspunde cut, fiindcă n’a fost nici umbră de de­ faţă de autochtomi.
Lucrul ăsta se vede, că ese acum la
nunţare. La cei creduli şi neorientaţi
permit nici coloanele acestei foi nici la insolentele dojene ale «Gaz. Tr.« a putut însă să prindă ceva, şi reputa­ iveală, dar' trebuie să deie gazetele acum în
timpul, ca să reproducem conţinutul şi Şi fiindcă totuşi răspunde zice: «Noi ţia directorului «Gaz. Tr.« ar fi suferit, trădătorii aceia de Kantacuzt ni, cari stau
să înşirăm toţi numerii din primii ani nu lucrăm aici în redacţie de capul dacă lumea românească nu l’ar fi cu­ pe partea grofului săcuiu-jidovesc ba îi şi
ai «Tribunei«, în cari decedatul metro- nostru, ci după inspiraţiile pe care le noscut ce caracter este. ajută cum se exploateze şi România.
polit Miron a fost atacat şi batjocorit. primim dela amicii din Sibiiu, Braşov Denunţarea ca o urmă des între­
Credem, că este de ajuns să constatăm, etc. Viaţa mea îmi este mie personal buinţată a »Tibunei« o aflăm aplicată „La maslu cu doba“
că obiectul vehementelor atacuri din cu mult mai preţioasă decât ca să o şi faţă de ceialalţi fruntaşi ai noştri.
număroşii articoli cu titlul „Chestiuni consum certându-mă cu nişte oameni Ce s’a urmărit prin ea — fie-cine o ştie: Rom os, la 18 Iulie 1904.
bisericeşti", „Un lucru urît" precum şi ca dl Dr. A. Murăşanu, care m’a pre- discreditarea. In cele următoare vom Stimate dle redactor!
în mai mulţi primi, a fost persoana fos­ sentat publicului român, ca pe un om arăta persoanele mai marcante din viaţa Ştim cu toţii lipsa cea mare ce o sufer
tului archiereu. incapabil şi vendut adversarilor nostri«. locuitorii unor ţinuturi, din causa căldurei ce­
Apoi identificându-se cu glasul poporu­ noastră publică şi culturală, pe cari «Tri­ lei mari, ce este în anul acesta din lipsa ploiiţ
Relevând acest lucru dureros, nu
lui român zice: «Eu nu mă simt insul­ buna* a căutat să le discrediteze. Dar’ nu-i mirare că bunul D zeu să nu
voim să zicem, că presa noastră să nu
tat; insultat e publicul român, pe care —n. să supere pe astfel de oameni, cari abusează
combată şi să nu vestejască faptele ne­
timp de 15 ani, de când mi-am înce­ de bunătatea lui ear’ preoţii îşi bat joc de
româneşti ale ori cărui ar fi. Din contră, R u g a r e . slujbă.
put lucrarea literară, un om imbecil şi
presei îi incumbă chiar datorinţa de a Deci te rog să publici în mult preţuitul
mişel l’a putut îmbăta cu frase goale
fi o sentinelă neadormită şi de a ur­ Domnii dela cari a fost confiscat la dvoastră ziar caşul, ce s’a întâmplat în co­
şi seduce contra intereselor sale*. Ear’
mări tot ce ar atinge interesele naţio­ timpul seu volumul prim al «Cărţii de Aur« muna Romos, comit. Hunedoarei, din partea
ca încheiere dl Slavici zice: »nu-’mi voiu preoţilor: Vasilie Basarabă şi fiul acestuia,
nale, bisericeşti şi culturale ale poporu­ şi l’au primit deteriorat îndărăt, sunt de nou
lui în serviciul căruia stă. Grupul lite­ risipi timpul şi puterile ca să aduc în rugaţi, să binevoiască a mi-’l trimite mie, la Adam, care e capelan tot aici.
fire pe un maniac«. Sibiiu, cu posibilă grăbire, şi cel mult până In ziua de sft. Petru şi Pavel, după-ce
raţilor dela răposata «Tribuna* a mers au ieşit d:n biserică, s’au înţeles smbii preoţi
la finea lunei acesteia, pentru-ca în schimb să
însă prea departe! Conflictul între două caractere puse le pot trimite gratis câte un exemplar din (tatăl şi fiul), ca Mercuri dimineaţa să facă
în acţiune pe terenul politicei noastre
Sbiciuirile întrebuinţate prea des noua ediţie a acestui volum. După expirarea maslu cu şapte preoţi din jur. Marţi după
naţionale se repeţeşte la diferite inter­ prânz s’a şi trimis o listă din casă în casă
şi violent şi cu expresa intenţie de a terminului pus schimbul nu se va mai face
tăia în carne vie, în loc de a fi stimu­ vale. Pe partea unuia stă consecvenţa în mod gratuit. ca tot omul să contribue cu bani pentru
în purtarea luptei naţionale şi logica maslui ce voiau să-l facă dimineaţa, deoare-ce
lat moralul omului şi a-1 fi pornit pe Sibiiu, la 12 Iulie n. 1904. dl părinte Vasilie pe unde merge propagă,
faptelor; pe a celuilalt trecutul literar, Teodor V. Păcăţian,
calea dorită, au produs nepăsare, dis- că slujba neplătitd nu-i primită. După ce
cu o activitate de 15 ani, şiretenia şi autorul »Cărţii de Aur«,
gust şi dispreţ — mai ales ştiind, că s’au adunat vre-o 20 fi., au şi trimis după
abilitatea condeiului.
sbiciuitorii erau moraliştii din fabula preoţi, ca pe Mercuri fiecare să vie la maslu
lupului. Ambiţiunea şi conştiinţa directoru­ O descoperire. în Romos. Primind însă corfă dela unii preoţii
Ori-cine ştie, că persiflagiul, batjo­ lui «Gaz. Trans.* de a-şi fi servit şi invitaţi, maslui a trebuit amânat. Spunând
această veste dl preot Adam Basarabă tată­
cura şi calumnia nu sunt mijloace de de a-şi servi neamul seu în modul cel Numărul ultim din «Budapesti Hirlap«
lui seu Vasilie, acesta a strigat în gură mare:
a edifica. Şi «Tribuna* totuşi s’a folo­ mai ireproşabil, caută adeseori să se conţine o notiţă despre unele încurcături cu * Că nu se poate, că ce vor face crastaveţii
sit de astfel de mijloace. Nici nu pu­ pună în calea machinaţiunilor «Tribu­ pădurile dm România, hotărîşe cu săcuimea, şi mazărea mea pană Vineri dimineaţa, când
tea lucra altfel, căci ar fi venit în in­ nei*. Aceasta la rîndul ei, ca în ochii în cari se face amintire de un grof săcui vor avea timp toţi şepte preoţii să vie la
Miko. După-rum mi-a spus un prietin din
consecvenţă cu punctul din programul lumei iubitoare de lucruri sensaţionale părţile acelea, afacerea stă cam aşa: maslu. (De teamă, ca nu cumva banii adu­
ei: de a discredita pe toţi aceia, cari şi uşor de „îmbătat cu apă rece" — să Tatăl contelui din chestiune călătorind naţi să se înapoieze bietului ţăran, care era
nu erau de vederile ei şi a-şi forma pe ajungă de-asupra se foloseşte de cu- odată prin Schwiţera a făcut pe tren cunoş­ desperat de tot, văzând aşa o recoltă slabă).
Dar’ totuşi maslui s’a amânat pe Vineri
socoata altora dorita majoritate covâr­ noscutele-i arme. Astfel «Gaz. Trans.« tinţa cu nn orologier din Geneva, care ase­ dimineaţa.
şitoare, care în cele politice avea să este atacată în primul nrului 25 din menea călătorea cu fiica sa. £sta fiind milio­ Joi seara, pe la 6 ore, pe cine vedem
ducă la dictatură. 1886, fiind că aproba vorbirile deputa­ nar, deşi Jidan, bucuros şi-a dat fata după înt'ând în cancelaria comunală? adecă dl
Se fie declarată, de organ autori- ţilor Gurban, Babeş, P. Truţa, cari în contele cam sărăcit, ba s’a mutat pe vre-o părinte Basarabă cel bătrân, întră şi roagă
sat al partidului naţional, adecă un dieta din Budapesta au cerut ca legile câţi-va ani şi el în Săcuime, unde a spesat pe dl notar să binevoiască a trimite servito­
mult pentru aranjarea grofului Făcând însă
fel de: Monitor oficial. existente şi în special legea naţionalită­ Jidanul cunoştinţă c’o damă şi-a luat catra­ rul comunal cu doba prin sat, ca să publice,
că mâne dimineaţă este maslu pentru ploae
Spre a ajunge la aceasta distinc­ ţilor să fie respectată şi aplicate riguros. fusele şi s’a dus ear' în ţara lui. şi tot omul să vie la biserică.
ţie »Tribuna« trebuia să-’şi câştige me­ Procesele de presă ale «Tribunei« După moartea contelui a rămas văduva La aceste vorbe un rîs a isbucnit din
rite. Aceste se puteau acuira de-o parte, ţinute înaintea nouei curţi cu juraţi din iarăşi Încurcată in datorii şi pe urmă numai pepturile noastre, că i-a mai trăsnit bătrânu­
c’o pădure în preţ de 80.000 fi. Ea a voit lui şi noroz a asta în cap. Dl notar însă a
combatend cu energie actele de vio­ Cluj, cari s’au sfîrşit cu condamnarea
asta să o vândă, dar’ feciorul ei cel mai început a-i spune, că nu se cuvine să avisezi
lenţă ale guvernului maghiar săvîrşite lui Cornel P. Păcurar la un an închi­
mare, care studia pe tâmpul acela iura în pe cine-va cu doba, ca să vie la maslu.
în detrimentul causei noastre naţionale, soare, dau naştere la noue atacuri. Atât Budapesta, a protestat şi şi-a reclamat-o de La acestea părintele supărat, că nu i-a
ceea-ce mărturisind adevărul, »Tribuna« dl Dr. A. Murăşan cât şi directorul partea lui. In ăsta îndată s'a trezit simţul împlinit rugarea s’a dus.
n’a întrelâsat a face, ear’ de alta — »Albinei« sunt atacaţi pe cuvântul că jidovesc de geschătt, a părăsit iura şi s'a După ce s’a depărtat dl părinte am
şi aceasta este nefericita şcoală intro­ ar fi denunţat ziarului «Kolozsvâri Koz- dus la silvanistică, unde studiând câţi-va ani, eşit şi noi dimpreună cu dl notar. Trecând
dusă de „Tribuna“ în viaţa noastră lony« pe dl Slavici. Şi ce a format s’a reîntors acasă a luat împrumut cu gi­ pe dinaintea casei părintelui Basarabă Adam
ranţii vr’o 30.000 fi, şi pe banii aceştia şi-a ne-a observat, a sărit la fereastră şi a che­
ziaristică — denunţând, tnegrind şi ca- substratul pretinsei denunţări? «Kolozs.
instalat un ferestrău cu vapor în pădure şi mat pe dl notar, noi am stat ceva mai de­
lumniând pe toţi fruntaşii noştri, cari Kozl.« a reprodus din «Gaz. Tr.« nişte
apoi s’a apucat el în persoană, de a face parte, ca să auzim ce vorbesc, dar’ spre
în cele politice nu voiau şi nu puteau articoli, puţin măgulitori pentru domnul la scânduri şi la laţuri pentru export în marea noastră mirare auzim, că şi el cere
să-i servească de trabanţi. Slavici. Atâta a fost de-ajuns ca dl Mu­ România. doba. La acestea nu am mai rîs, ci l’am
Directorul «Gaz. Tr.«, dl Dr. Au­ răşan să treacă înaintea Românilor de Geschâftul i-a mers minunat, datoriile compătimit, deoare-ce îl ţineam de un om
rel Murăşan, purcezănd din punctul seu denunciant. toate şi le-a plătit şi a mai cumpărat o mul­ mai cult ca tată-seu şi teolog modern. A
ţime de păduri, ba a mai făcut şi tren prin voit dl notar să-l capaciteze, ca să nu ceară
de vedere, care mai târziu s’a dovedit Dl Dr. A. Murăşan este sistematic păduri. In extinderea lui a trecut graniţa şi aşa ceva, dar' înzidar. Văzând dl notar, că
de corect, deşi, după »Tribuna« (nr. 7 presentat înaintea obştei române ca de­ a început a cumpăra şi de pe la boarii scă­ să supără, dacă nu i-ar da doba, nevoind