Page 2 - Activitatea_1904_07_28
P. 2
Pag. 2. ACTI VI TATEA Nrul 28
a-şi atrage ura asupra lui, a trimis după 3. Elevii vor avea să aducă cu sine: înlăturarea lipsei de 1. Să căutăm a îndelunga cât mai
servitor, i-a dat doba şi l’a trimis la popa. a) carte de rugăciuni; mult timpul nutrirei animalelor cu nu
La orele 8 şi 1/2 seara, eram la cină, b) 4 părechi de schimburi de pânză nutreţ. treţ verde la toamoă şi să producem
de-odată numai auzim doba sunând, credeam sau de giolgiu, bune; provisiune de nutreţ pentru earnă;
că arde, am fugit iute afară, dar’ ne-am în c) cel puţin patru batiste; Seceta neobicîuuit de mare din 2 Să cultivăm astfel de plante,
şelat, că nu ardea nicăiri, ci striga din răs d) 2 părechi de încălţăminte şi cel anul acesta a avut astfel de influenţă cu cari în primăvara anului viitor să
puteri, că tot omul mâne dimineaţă se vie la
puţin 4 părechi ciorapi sau obele; stricăcioasă asupra plantelor de nutreţ, putem începe nutrirea cu nutreţ verde
biserică, că se face maslu cu şcpte popi. că în unele regiuni ale ţării poate să cât mai de timpuriu;
c) 1 saltea (sac de pae) şi 2 lipe-
Am stat mult timp şi ne am uitat după urmeze mare lipsă de nutreţ, dacă 3. Să întrebuinţăm în scopul nu
el şi vedeam cum eşiau oamenii afară şi deie (cearceafuri) de pus pe saltea. după putinţă nu vom lua măsuri de trirei pentru earnă toate materiile cari
ascultau, ear’ mulţi dintre cei bătrâni ziceau: f) 2 perini şi 2 feţe (de perini); apărare în contra aceleia au valoare nutritivă.
„văii ne-a m a i bătut D um nezeu". g) 1 ţol sau plapomă, şi 2 lipedee Ministrul de agricultură, dorind să Presupunem! aşa dară, că în tim
Vineri des de dimineaţă au început, a de plapomă; ajute agricultorii în această împrejurare pul verii vor fi precipaţiuni (ploi) în
trage clopotele şi a toca, slujba s’a început. h) 2 lipedee albe de giolgiu pen foarte nefavorabilă, a tipărit o instruc deajuns, nutrirea animalelor cu nutreţ
După liturgie au eşit la aşa numitul tru coperirea patului (de lână şi colo ţiune în limba maghiară şi a distribuit-o verde se va putea face timp îndelungat
maslu la câmp şi s’au început rugăciunile de rate nu sunt bune căci nu se poate în cercuri foarte largi, dând în ea po şi totodată se vor putea produce şi
ploaie. De-odată trexar, căci părintele Basa- ajunge la uniformitate); veţe cum să se provadă oamenii după plante de nutreţ: cucuruz verde, mohor,
rabă cât l’a luat gura strigă: * Doamne dă-ne i) atâtea bilete de carton (forma putinţă cu nutreţul trebuincios anima meiu, hrişcă, muştar, spargă, mazăre de
nouă*. ear’ aceasta s’a continuat la finea tul biletelor de visită) câte bucăţi de lelor pentru earnă. primăvară şi orz de toamnă.
fiecărei ectenie. A urmat apoi o rugăciune rufe, vestminte şi încălţăminte au; Din această instrucţiune comuni In cele următoare presentăm un
la ce popa cel bătrân a poruncit ca toţi l) 1 cuţit, 1 furcuţâ, 1 lingură, 1 căm şi noi unele date. Anume ministrul conspect al datelor principale referitor
presenţii să îngenuncheze, şi au şi îngenun- pâhar şi cel puţin 3 şervete; sfătueşte ca în acest scop: la plantele de nutreţ cari se pot cultiva:
chiat. Şi a îngenunchiat şi popa dar' a sfe m) 1 perie de vestminte şi 3 de
clit-o, căci pe la jumătatea rugă dunei să încălţăminte; Cantitatea seminţei Adânci Recolta
aruncă la masa ce era pusă acolo şi apucă n) cel puţin 3 ştergare şi 2 piep N um irea plantei T im pul Distanţa mea la de juger cat.
un falon, (căci unul a rămas, deoare-ce nu teni, unul des, şi unul rar. Pe rufe şi prin îm- sămănând şirurilor care se
ajungă
s'au presentat numai 6 preoţi) îl boţeşte bine vestminte trebue cusut întreg comunele de nutreţ săm ănatului prăştiare în şir semînţa verde uscată
şi il pune sub genunchi, să vede că rugăciu şi cel puţin litera iniţială a numelui kilogrime centimetri măji metrice
nea a fost cam lungă şi dini părinte nu i-a de botez. Rufele şi vestmintele neîn
«
fost destul numai falonul ci a doua-oară s'a semnate vor fi respinse. Cucuruz verde . . XQ Până la jumetatea
C
e lui Iulie 80 -140 50-100 30-40 3—4 100-200
anincat la masă şi a luat şi prtrafirul rămas 4. Elevii vor avea provisiunea în %
Mohor.................... o In Iulie 20—30 15-25 11-13 1 — 1-5 — 15-25
reserve, îl boţeşte şi îl pune şi pe acesta sub treagă şi anume:
c/j v
M e iu .................... u Iulie—August 15-25 10-15 12-20 1 -1 5 50-60 10-20
genunchi. a) locuinţă în sale înalte, sănătoase la .—
De astfel de rugăciuni cu nu cred ca luminoase şi provăzute cu toate cclea Muştar.................... r i t e >> i» 12-15 10—12 20-30 2 - 3 60—80 —
bunul Dzeu să se îndure şi să trimită ploaie de lipsă; b) Vipt întreg, adecă dejun Spirgă..................... E ,E »» n 12-15 9—12 11-13 1—15 25—35 8 -1 5
s
a
V
ci rni-e teamă că va trimite o urgie şi mai pânz, ojină şi cină. La dejun vor avea H rişcă.................... •d if »> 40-05 30—40 16-24 2 - 3 30-60 6 -1 5
mare asupra ţinutului acestuia. lapte cald cu pâne, la prâz 2—3 feluri Orz de toamnă cu c o mazăre, orz mazăre, orz
Un creştin. de mâncări, la cină 1—2 feluri. La cu mazere . . . E Iulie 100-50 80—35 20-25 3 -4 80-100 15- 20
prânz în zilele de dulce va fi zupă, Secară de nutreţ . Septemvrie 80—100 70-90 11-13 2 - 3 60-80 —
a >
C o n c u r s carne cu sos şi mâncare groasă cu Mazăre de toamnă ames* 1 1 _
carne, eventual zamă acră cu carne, tecată cu măzăriche . \ _ 'K începutul lui Sept. 120-140 90-110 12-15 3 - 4 100- 120
f *2 a
de primire în Seminariul junimei ro | g
şi mâncare groasă cu carne sau friptură Măzeriche (szoszos 3 g JumStatea primă a
mâne gr.-cat. stud. din Blaj. cu garnitură, ear’ în zilele de post supă biikkony . . . Z a lunei Septemvrie 80-120 50-80 25-30 2 - 3 — 15-20
de legume, mâncări făcute cu lapte,
1. Părinţii, cari voesc să-şi aşeze brânză sau oauă; Dumineca şi în săr Cucuruzul de nutreţ se va sămăna de frig; deci e de a se întrebuinţa
în pământul, care numai în primăvara înainte de a da răcelile.
băieţii pe anul şcol. 1904/5 în semina bători şi prăjituri. La ojină pâne cu
viitoare are să se întrebuinţeze pentru Mazirea de primăvară în ames
riul junimei române greco-catolice dela poame şi altele. La cină în zilele de
altă sâmânătură. Soiurile cele mai po tecare cu orz se poate da vitelor până
gimnasiul superior gr.-cat. din Blaj, prin dulce va fi friptură cu garnitură sau
trivite sunt soiurile timpurii: cinquan- toamna târziu şi se poate păstra ca
aceasta sunt avisaţi, că terminul con mâncare groasă cu carne; ear' în zile
tino, pignoletto etc. După sămănat lo cucuruzul. După sămănat locul se grapă
cursului de primire (se primesc numai de post mâncări făcute cu lapte, brânză
cul se tăvâlugeşte; ear’ după ce cucu şi tăvâlugeşte. După-ce a răsărit se
gimnasişti) este 14 August st. n. a. c. sau oauă;
Cererile de primire sunt a se adresa c) Spălatul eventual şi scrobitul ruzul a răsărit se grapă. Cucuruzul se grapă de nou Fiind timpul favorabil
Preaveneratului Cosistor Mitropolitan rufelor; dă vitelor în stare verde; cel de pri în Octomvrie şi Noemvrie aceste plante
din Blaj, şi ce priveşte pe băieţii, cari d) Luminatul în timpul recerut; sos nu se poate usca, ci să păstrează dau nutreţ îmbelşugat. Peste iarnă co
în anul şcol. trecut nu au fost elevi ai astfel: se face clae, punându-se dede torul mazării de primăvară pere; orzul
seminariului junimei, cererile au să fie e) încălzitul în timp de earnâ; subt ogrinji sau pae. Dacă claia a însă rămâne şi în primăvara viitoare şi
instruate cu extras de botez, testemoniu f) In cas de morb medic, medicină ajuns la înălţime de 4 metri, se aco ne dă nutreţ verde de timpuriu sau se
de pe anul şcol. trecut şi atestat de şi îngrijirea de lipsă; pere cu puţine paie, se lasă până se poate lăsa de semânţă.
revaccinare. In cerere părinţii sau în g) Scaldă caldă în timpul iernii încălzeşte astfel că nu putem ţinea Alt mijloc pentru micşorarea lipsei
grijitorii au să-şi însemne locuinţa şi amăsurat prescriselor igienii. mâna în el, apoi se pun glii de pământ de nutreţ este sămănatul plantelor, cari
posta ultimă cu acurateţă şi si delcare Afară de aceste superioritatea se pe vîrful clăii. Vitele mănâncă bucuros să dee nutreţ verde primăvara de tim
că cunosc deplin toate condiţiunile şi va îngrigi, ca elevii mai slabi în studii, cucuruzul şi alte plante de nutreţ ast puriu. Dintre aceste cea mai de căpe
si obligă a le împlini pe toate. Ca re- pe cât să poate să fie ajutoraţi în stu- fel păstrate. tenie este:
soluţiunile se se poată expeda francate, dirare. Mohorul se samănă în mirişte, şi Sicar a de nutreţ, care e de a se
petenţii sunt rugaţi să alăture marcele 5. Părinţii în decursul anului sco se dă vitelor mai ales uscat. Ca să sămăna decât posibil în păment gunoit
poştale de lipsă. răsară mai îngrabă locul se grapă. In de proaspet. Se samănă mai deasă de
lastic se nu trimită l.i adresa sau la 70—80 de zile mohorul se desvoaltă
2. Pentru elevi sunt de a se plăti: mâna elevilor bani, ci banii să vină cât săcara cultivată pentru grăunţele
8 cor. ca taxă de înscriere. 250 cor. la adresa superiorităţii, narea se va deplin. In Septemvrie se poate cosi ei, şi se coseşte primăvara înainte de
pentru quartir, vipt, luminat, spălat, în îngrigi să le procure recuisitele de Mohorul tinăr vitele nu-1 mănâncă aşa a înspica. Pentru uscat nu e potrivită,
călzit şi în cas de lipsă rpedic şi medi şcoală, cărţile şi celealalte ce le sunt bucuros ca cel înspicat şi deplin des- fiind-câ nu dă fân mai de valore, dar’
cină; 2 cor. taxă de scaldă, 6 cor. de lipsă. Asemenea nici mâncări să nu voltat; de aceea cu cositul să nu ne ca nutreţ verde foarte de timpuriu e
taxă pentru scrobitul rufelor, aşa dar’ le trimită, căci seminariul îi provede grăbim. de mare preţ.
cu totul 266 cor. la an, fără scrobit cu cele de lipsă. Meiul se samănă în mirişte, gră- Mazirea de toamnă în amestec cu
260 cor. Taxa de înscriere, de scaldă Mâncările ce păinţii cu toate aces pându-se şi tăvălugindu-se locuj. Să măzărichea sunt de a se sămăna în
şi de scrobitul rufelor are să se plă tea le-ar trimite fiilor sii, si vor îm desvoaltă în grabă. Se uscă mai greu pământ bun mijlociu, pentru-că numai
tească toată de odată cu ocasiunea părţi între toţi elevii, în cas de canti decât mohorul, deci se dă vitelor verde în acest soiu de pământ dau recoltă
înscrierii, suma de 250 cor. în 2 res sau se păstrează cum s’a spus unde a bună. In decursul toamnei nu cer nici
pective în 4 rate anticipative astfel, că tate mai mică între conşcolarii respecti fost vorba despre cucuruz. o îngrijire deosebită; primăvara locul însă
în 1 Septemvrie cu ocasiunea presen- vului sau respectivilor elevi. Hrişcă se poate sămăna împreună trebue neapărat tăvălugit. Nutreţul acesta
tării sunt a se plăti cel puţin 76 cor. 6. Părinţii sunt avisaţi că pentru cu alte plante, s. e. cu muştar sau cu e de o calitate bună, vitele îl mănâncă
respective fără scrobit 70 cor. In cas de eventualele stricăciuni făcute de fii lor, meiu, se va da vitelor în cantitate mai cu plăcere şi vacile — mâncându-1 —
doauă rate, rata primă va fi de 136 cor. sunt răspunzători şi vor avea să le re mică şi numai amestecată cu alte plante; dau lapte mult şi bun.
şi se va plăti în 1 Septemvrie, a doaua bonifice. De sine să înţelege, că pentru altcum animalele să bolnăvesc. Greutăţile nutrirei vitelor peste
de 130 cor. şi se va plăti în 1 Februar; obectele, ce să strică prin folosire, fără Muştarul alb se cultivă din ve earnă se vor putea uşura făcând mai
în cas de 4 rate, rata primă va fi de vina elevilor, nu să va cere nici o chime în Germania ca un nutreţ foarte gustoase toate acelea soiuri de nutreţ,
76 cor. şi se va plăti în 1 Septemvrie, desdăunare. bun pentru vacile jpu l.ipte. Se samănă cari de regulă nu le dăm vitelor şi
a doaua de 70 cor. şi se va plăti în 7. Elevii se vor presenta în 1 Sep primăvara şi vara. Nu e gingaş de frig. cari ele le consumă numai în caşuri
15 Novemvrie, rata a treia de 60 cor. temvrie st. n. înaintea superiorităţii se- De aceea se poate da vitelor până de mare nevoe. Intre aceste plante se
şi se va plăti în 1 Feb. rata a patra de minariale, însoţiţi de părinţi sau îngri târziu. El nu se poate păstra în felul numără cocenii de cucuruz, cari pentru
60 corane se va plăti în 15 April. jitorii lor, unde aceştia vor plăti taxele cum se păstrează cucuruzul verde şi ca să devină mai gustoşi, după ce vor
Sumele aceste sunt atât de mici, de lipsă şi vor da în samă obectele meiul. fi aduşi din câmp să desleagă din snopi
în cât numai primindu-le regulat şi şi lucrurile elevilor, şi li-se va designa Sparga nu e pretensivă, să des şi se aşează cum s’a arătat deja la cu
anticipative şi poate satisface atâtor mobiliarul destinat spre folosinţă ele voaltă repede şi dă un nutreţ foarte curuzul verde. In felul acesta ei să în
trebuinţe, câte sunt cu susţinerea şi în vilor. bun. Isbuteşte în pământurile nisipoase moaie, capătă un gust mai bun şi
grijirea elevilor. Astfel rectorul va fi Blaj, 12 Iulie 1904. bune. Dacă timpul e priincios se poate tăindu-se cu maşina vitele îi mănâncă
silit să dimită pe elevii a căror părinţi Em iliu Viciu. cosi în 7—8 săptămâni. Se dă vitelor bine.
sau îngrijitori nu şi vor solvi ratele la rectorul Seminarului junimei verde, se poate usca şi se poate păs Coada calului şi rogozul, cari us
române gr.-cat, stud. din Blaj.
timpul său. tra ca cucuruzul verde. E simţitoare cate abia le mănâncă vitele, păstrân-