Page 3 - Activitatea_1904_07_28

Nrui 28 ACTI VI TATE A Pag- 3.

du-le cum s’a nrfit.'t mai sus (la cucu­ toire se face astfel: îndată ce ne apu­ în formă de albie împrejurul pomului a In vitare. Noi am pornit, Voi să ve­
ruz) le mănâncă cu plăcere. căm de altoit, tăem o mladă crescută se ţinea apa la rădăcină, când îl udăm niţi, ca toţi de faţă să fim la petrecerea ro­
Paiele tăiete, turnumcata şi pleava în vara aceia, din pomul ce voim sâ sau când ploauă. La câte-va zile după mânească, ce o arangiază «Reuniunea femeilor
opăiiîă cu apă de asemenea le mănâncă altoim. Apoi începem cu preparare al­ plantat să leagă cu mlajă sau tei, po­ române din Hunedoara*, în grădina hotelului
bucuros. toiului sau scoaterea mugurului care se mul de par spre a nu-l purta vântul. «Strauss» Duminecă în 24 Iulie st. n. 1904.
Ne mai putem uşura, lipsa de nu­ poate face în doauă feluri: înâiul fel Acestea sunt cele mai principale Tinerimea hnnedoreană. Venitul curat să fo­
treţ prin adunarea de frunze din pă­ că punând cuţitul deasupra mugurului regu’e pentru creşterea pomilor rodi­ loseşte pentru scopuri filantropice. începutul
la orele 6 seara. Preţul de întrare: de per­
duri, ceea-ce ministrul de agricultură tragem pe sub coajă cu fârful cuţitului tori şi bine ar fi când toţi sătenii s’ar soană 1 cor., de familie 2 cor. Suprasolvirile
permite prin 2 ordinaţiuni date în tim­ şi tăem mugurul cu o bucăţică de lemn, deprinde să cultive pomi, căci ar dis­
care lemn se deslipeşte în urmă. Al părea din grădinele lor rihiţele şi alţi să primesc cu mulţumită şi se cuitează pe
pul din urmă, permiţând totodată în
doilea fel de scoatere a mugurului este copaci neroditori care nu aduc nici cale ziaristică.
păduri şi pă.şunatu! în vara şi toamna
că se face o tăetură în coajă curmezişă un folos şi ar înlocui prin pomi rodi­
anului curent.
d’asupra mugurului şi alte douâ tăe- tori, din ale căror fructe, pe lângă că Necrolog. Subscrişii cu inima frântă
Seminţele necesare pentiu sămă- de durere aduc la cunoştinţa număroaselor
turi în jos pe de o parte şi alta a mu ar îndestula masa săteanului, îi ar a-
nat se pot procura dela firma Mauth gurului, potrivind, ca aceste tăeturi sâ duce şi venituri băneşti, când va avea rudenii şi cunoscuţi, că prea iubitul lor tată,
ner Odon, furriisor de curte (cs. es frate, ginere, cumnat şi unchiu
kir. udvari magkereskedese Budapeslen se încrucişeze în partea de jos a mugu mai mulţi pomi. A tirel Popov iei-B arcianu,
rului. Apoi sâ deslipeşte mugurul de
VII. Rottenbiller u. 33), anume: se­ pe mladă, apăsând cu degetul cel mare ' („Câmpul"). D . P e tr o a ie . proprietar, fost director al Cassei de păstrare
minţe de mohor (muharmag), spargă dela mâna dreaptă. Altoiul pregătit din Mercur ea, al Institutului tipografic „Mi­
(csibehur), meiu (koles), hrişcă (pohdnka), astfel, îl ţinem de frunză între buze NOUTĂTI nerita", editor şi proprietar al revistei „Bu­
nul Economvice president al Reuniunei eco­
muştar (mustârmag), etc. ,R. E.« până când vom prepara şi trunchiul. ____________________l___________ nomice din Orăştie, membru fundator al
*
Trunchiul se prepară astfel: la locul de Foc şi envă foc. Ne cuprinde o du­ „Reuniunei române agricole din comitatul
Sămânţă de mohor, apoi napi de altoit, alegem pe trunchi o parte mai Sibiiu", membru al „Asociaţiunei" şi al mai
mirişte se află de vânzare în neguţăto- netedă şi acolo facem cu cuţitul o cres­ rere nemărgenitâ, când avem trist prilegiu midtor societăţi culturale, după scurte şi grele
ria dlui loan Rob, Orăştie piaţa mică, tătură în coaje d’acurmezişul; dela mij­ de a înregistra caşuri de aceste păgubitoare. sufer.nţe a adormit în Domnul aici în Sibiiu,
vis-â-vis de casa oraşului. Pe lângă seceta nemai pomenită, care pune Joi, în 1/14 Iulie a. c. la orele 41 * 3 4 * * * * 9/» d* a- în
locul acelei crestături, facem alta în în uimire pe bietul ţăian muncitor, cetim în etate de 42 ani.
jos pe o lungime cât lungimea altoiu­ ziare zilnic caşuri de focuri, ce să ivesc când Rămăşiţele pământeşti ale scumpului
Cultura pomilor roditori. lui. Apoi cu vârful cuţitului deslipim în o parte, când în ceialaltă. defunct s vor transporta spre odichnă ved-
nică în cripta familiară din Răşinari, Sâm­
coaja la dreapta şi la stânga şi intro­ Duminecă, la 17 I. c. pe la 11 şi jum. bătă, la 3/16 Iulie, ora 21/* d. a., dela casa
ducem mugurul pregătit, potrivind ca
(Urmare şi fine). ore la am:azi, s’a iscat foc în Orăştie, strada mortuară, strada Quer (Poplăcii mari) Nr. 11,
sâ fie acoperit de coaja crestată a po­ cetăţii, în dosul bisericilor reformată şi lute­ unde se va îndeplini serviciul ceremonial
1. Altoirea prin alipire. Acest fel mului, rămâind afară numai ochiul şi rană, adecă în mijlocul oraşului, la ca«a lui funebral.
de altoire, se face la copăcei subţiri, legăm cu tei de jur împrejur. După Avram Nasta, primar în Romoşel. Cum sâ La această tristă festivitate invităm pe
cari sunt tot de aceeaşi grosime, cu 8 —12 zile sâ poate cunoaşte dacă mu­ afirmă, focul s’a iscat la gheţarul lui Scha- toate rudeniile prietenii şi cunoscuţii.
mlădiţa ce voim a-i altoi. Altoirea aceasta gurul s’a prins sau nu. In cas când nu rer, care ţine casa în atândâ. A ars gheţa­ Sibiiu, în 2/15 Iulie 1904.
se face în modul următor: altoiul se s’a prins, se altoieşte din nou. Fie-i ţărîna uşoară şi memoria binecu­
taie în formă de pană începând din rul, coperişul casei principale şi unele şo- vântată I E vira si Victor, ca fiică şi fiu. Văd.
Acestea sunt cele mai bune feluri proane.
dosul unui mugur, ear’ de-asupra tâe- de altoiri ce se pot face la pomii ro­ Iustina Dr. N. Olariu n. P. Barcianu şi Elena
Că focul nu a luat dimensiuni mai mari, I. Popovici născ. P. Barcianu, ca surori. Frie-
turiei se lasă 2 sau 3 muguri. Tăetura ditori. unde în dreapta şi stânga sunt toate casele derike Wieser, ca soacră. Iulius Popovici, ca
la altoi se face din sus în jos, având cumnat. Delia, Livius, Elvira, Mărioara N.
Acum sâ vedem ce îngrijiri ar tre­ acoperite cu ptăştilă, este a se mulţumi nu­
suprafaţa de 3 —4 cm şi tot astfel de Olaiiu şi Tiberia C. Barcianu, ca nepoţi şi
bui sâ mai dăm noi pomilor altoiţi — mai împrejurării, că ajutorul braţelor era la
tăetură sâ face şi la copăcel, cu deo­ care s’au prins. — Cel întâi lucru de îndemână, pompierii şi realistele aproape nepoate.
sebire că o facem de jos în sus. Amân- — Direcţiunea institutului tipogarafic,
făcut este ca sâ tăem mlădiţele care şi canalul morii în imediata apropiere. Aşa
douâ tăeturile sâ aibă aceeaşi mărime încep să crească pe trunchi dela oltoi focul a putut fi localisat şi sugrumat până societate pe acţii «Minerva» în Orăştie, cu
şi formă piezişă. Apoi împreunăm al­ profundă durere anunţă încetarea din vieaţă
în jos şi aceasta trebue făcută cât mai a nu să extinde.
toiul de pom lipind tăeturile contra a stimatului şi iubitului ei director si mem­
des. Apoi locul curăţit şi prăşit de bu- Un lucru regretabil s'a văzut cu aceasta bru în direcţiune: Aurel Popovici-Barcianu,
alteia. ruene. Când mlădiţele altoilor au cres­ ocasiune şi anume: Un gendar a luat-o la întâmplată în Sibiiu la 1/14 Iulie a. c. la
2. Altoirea în jumătate alipire. Se cut cam de vre-o palmă, atunci trebue fugă şi goană după un tînăr român-ţăran, orele 41/a după amiazi în etate de 42 ani.
face la pomişorii cei cari sunt ceva sâ punem la fiecare câte un arac de care poate nu l'a ascultat în toiul focului. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct
mai groşi ca altoiul. Se prepară astfel, care sâ ne legăm spre a nu le rupe Fugmd cu puşca în mână, a căzut peste un s’au aşezat în 3/16 1. c. spre vednică
altoiul îl tăiem tot în formă de pană, odichnă, în cripta familiară din Răşinar.
vântul sau altceva. In fine, cam la o răzor şi era cât pe aci să străpungă cu baio­ Odichnească în pacel Orăştie, 16 Iulie 1904.
cu deosebire că la partea de sus a lună după ce s’au prins trebue ca sâ neta pe o biată fetiţă de 5—7 ani.
tăieturei, i-se lasă o crestătură, cu care deslegăm legăturile şi sâ legăm din nou, Ir, alergatul seu cugetai că doboară „M i n e r v a "
se va sprijini pe copăcel. Copăcelul dar’ nu aşa de strâns, spre a nu se tot ce află în cale. Aşa fel de vitejii ar institut tipografic societate pe acţii.
sâ prepară tăindu-1 cu cuţitul din drep­ curma pomul. Pe la mijlocul veret mlă­ trebui oprite pentru-că nu au loc între publi­
tul unde voim sâ-1 altoim; tăetura sâ diţele care au crescut prea ’nal-te, să cul unui oraş. Coroane eterne. Secretul »Reuniu­
fie nu dreptă, ci puţin piezişă. Apoi mai tae din vârf puţin. Purcederea gendarului a scanda lisat nei române agricole din comit. Sibiiu», dl
cu cuţitul, tăem dintr’o parte coaja Acelaşi lucru se face şi in anul al publicul şi goana avea lor numai faţă de Vie. Todăşianu, în loc de cunună peritoare,
pomului, care tăetură trebue sâ se po­ doilea şi al treilea până ce pomişorii îi animale, nu încă şi faţă de om. Acolo a pe sicriul pretinului seu Aurel P. Barcianu,
trivească cu a altoiului. Unim tăetura mutăm definitiv în livada de pomi. fost şi impi- gaţii poliţiei din loc, cari de fost membru fundator al numitei Reuniuni
una cu alta, potrivind ca altoiul sâ se In grădina de pomi este bine ca bună seamă au cunoscut pe ţăran şi dacă şi membru ajutător al «Reuniunei sodalilor
sprijineascâ cu crestătura pe partea tăe- pomii se se pună în rânduri drepte şi au avut ceva cu el, sâ-’l fi tras la răspun­ români din Sibiiu», dăruieşte fondului vădu­
turei de sus a pomului. Apoi legăm deosebit', merii de o parte, perii de altă dere la locul competent şi dacă era păcătos, velor şi oifanilor meseriaşilor români din Si­
cu tei şi ungem cu ceară de altoit. parte, nucii ear şi aşa mai departe. nu ar fi scăpat de pedeapsă. biiu suma de io coroane.
3. Altoirea în coaje, o putem fi ce Râsăditul pomilor sâ face primă­
cu pomii sau crăngile mai groase, cum vara sau toamna; mai bine este toamna. FLirnen. Dl Petru M. Opincar din Se-
ar fi de grosimea degetului sau chiar Dacă râsădim pomii primăvara, atunci beşul-Sasesc, a condus la altar pe d-şoara Sz. 687/1904. tjkv.
Eugenia G. Pop. Duminică, la 4/17 Iulie.
şi a unei cutii de chibrituri. Altoirea se gropile trebue făcute din toamnă; ear’ Actul căsătoriei s’a săvîrşit în biserica nouă
face ast-fel: mlădiţa se prepară întoc­ dacă râsădim toamna gropile trebue gr-or. de acolo, ear’ ospăţul în pavilonul ÂRVERESI HIRDETMENY KIVONAT
mai ca şi la altoirea pin jumâtate ali- făcute cu 3—4 sâptâmâni înainte de dela „Hotel Central *. — Sincerile noastre Az algyfigyi kir. jbirosâg mint
pirei, adică tăetura sâ aibă o crestătură plantat. felicitări I tjkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Kezân
la partea de .sus; ear’ copăcelul se pre­ Distanţa ce trebue sâ fie între
pară astfel: se tae mai întâiu în cur­ pomi variază dela felul pomilor, aşa: M ure foe. Marţi, la 19 Iulie, cătră 5 Lâzdr mâdai lakos vhajtatonak Mihaila
meziş cu foarfecele sau cu un ferăstău merii se pun la o distanţă unul de al­ ore după amiszi, s’a iscat din negrije, (la Niculae vhajtâst szenvedo elleni 180 kor.
şi în urmă sâ netezeşte cu cuţitul tăe­ tul de 8—10 paşi; perii, dela 5—6 copt de pâne) foc în comuna Vaidei, cercul to'kekoveteles es jâr. irânti v^grehajtâsi
tura ferăstrăului. Apoi crestăm cu vîr- paşi; perjii dela 4—5 paşi şi această Orăştiei, partea din sus. Au ars 30 căsi şi iigyeben az algyogyi kir. jbirosâg teru-
ful cuţitului coaja de sus în jos pe o distanţă, după cum pomul îşi întinde tot atâtea şuri, şoproane şi alte clădiri eco­ let£n ievo a mâdai hatâron fekvâ a
nomice, apoi a căzut jertfă elementului şi o
lungime cât tăetura dela mlâdiţă; des crăngde mai mult sau mai puţin în femeie, caie a intrat în casă să-’şi adune mâdai 142 sz. tjkvben a f 1 rd. 762
lipim la o parte şi alta coajă cu vîrful lături.
cuţitului şi introducem altoiul sub coajă. Gropile trebue sâ fie largi de un una altă, a ars o vacă, 2 junei şi mai mulţi porci. 764 hr. sz. birtokra 81 kor., a f 2
Legăm cu teiu de jur împrejur şi un­ paş şi tot atât de adânci. Când le fa­ Focul a fost ajutat de un vânt ce trăgea rd. 773 hr. sz. birtokra 24 kor., a f
gem cu ceară de altoit. cem, pământul de de-asupra sâ pune de cătră nord spre meszăzi. 3 rd. 969 hr. sz. birtokra 8 kor., a f
Despre localisare sau stingere nu ei a
4. Altoirea în ochi sau mugur. la o parte, ear’ cel mai dedesupt de 4 rd. 1027 hr. sz. birtokra 32 kor., a
vorbă, pentru-că apa din vale şi fântâni a
Acest fel de altoire se întrebuieţează altă parte; şi aceasta pentru că punând f 5 rd. 2063/3 hr. sz. birtokra 2 kor.,
săcat aproape tot. Paguba, mai luând în so­
foarte mult şi se face cu multă uşu­ pomul in groapă, pământul cel mai coteală şi grâul, apoi nutreţul adunat la fie­ a f 7 rd. 2479 hr. sz. birtorkra4 6 kor.,
rinţă. Altoirea în ochi se poate face în bun sâ pune în fundul groapei, ear’ cel
care, este mare şi nădejdea de alte agoniseli, a f 8 rd. 5595/4 hr. sz. birtokra 8
doauâ timpuri ale anului adecă primă­ mai rău de asupra pe anul acesta, au perit în urma secetei.
vara în lunile Maiu şi Iunie şi al doi­ înainte de a pune pomul în gropă, Mare este lovitura pe aceşti ţărani săr­ kor., a f 9 rd. 5598/6 hr. sz. birtokra
lea timp este dela jnmâtatea lunei lui se înfinge mai întâiu un par de care 9 kor., a f 10 rd. 5602, 5603/1,
mani, şi te cuprinde mila de ei şi număroa-
Iulie şi până la Septemvrie. Altoirile vom lega pomul, i-se întind bine rădâ- 5617, 5629, 5630 hr. sz. birtokra 1096
sele lor familii, când îi priveşti. Este la loc
făcute în Maiu şi Iunie se prind îndată cinele şi apoi se dă ţârînă măruntă kor , a f 11 rd. 5663 hr. sz. birtokra
şi fiecare îşi împlineşte numai o faptă ade­
şi cresc până ia toamnă; iar’ cele fă­ până sâ umple groapa. In timpul când 9 kor., a f 12 rd. 5682 hr. sz. bir­
vărat creşt nească şi de caritate, care să va
cute în August nu încep a creşte de se dă ţârînă, sâ tot saltă pomul în sus, îndma de aceşti nefericiţi, sănndu-le întru tokra 1 kor., a f 13 rd. 5734 hr. sz.
cât în primăvara anului următor. ca sâ rămână în pământ numai atât ajutor. — Bis dat, qui ceea datl
Felul acesta de altoire se numeşte cât a fost de unde l’am scos; ba încă birtokra 28 koronâra az ârverest ezen-
în ochi, pentru că altoiul în loc de a ceva mai afară, având în vedere ca sâ Logodnă. Arr^iLetiţia Avram din Deva nel a megâllapitot kikiâltâsi ârban el.
fi o mladă cu doi sau trei muguri, este mai lase în urmă cu ţârînă. Fâmentul şi Constantin Dima din Hunedoara, fidanţaţi. rendelte, 6s hogy a fennebb megjelolt
un singur mugur sau ochi. Această al­ de de asupra, care a mai râmas, sâ face ingatlanok az 1904. ăvi szeptember hâ