Page 2 - Activitatea_1904_07_29

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 29

deja. Ar fi consult, ca domnii preoţi, cari lor condiţie de a corespunde aşteptă­ Productiunea si comerciul cu
înşi-şi se ocupă cu asigurări, se lumineze rilor, este de a fi bine şi înţelepţeşte Şcoala comercială
•>
poporul în această direcţiune salutară şi cu conduse de persoane speciale şi cu ouă în Danemarca.
mult mai eftinăl experienţă, fi organisate bine de a şi superioară din Braşov.
Cu bucurie înregistrăm, că cel dintâiu de a se răspândi cât mai mult pe în­ Iată ce cetim relativ la aceasta în
ajutor l’a dat institutul »Dacia«, punendu-se tinsul mănoasei noastre ţâri. «L ’agriculture praticqve«, articol sem­
la disposiţia arşilor din fondul de »Binefa­ Primele începuturi s’au pus, şi Personalul didactic al acestei scoale s'a nat de Victor Mandon.
cere* 247 cor. cari s’au împărţit din partea chiar în anul acesta s’a putut constata compus în anul şcolar 1903/4 din un direc­ „Producţiunea şi comerciul cu oauă
unui funcţionar în înţelegere cu primăria co­ de cei în drept, munca conştienţioasă tor, 7 profesori ordinari definitivi, 1 prof. constitue în Danemarca o industrie din
munală. şi stăruitoare ce conducătorii lor, în provisor, 1 prof. suplinitor şi 1 catechet, cele mai înfloritoare, producând un ve­
Aci lăsăm s6 urmeze publicarea celor genere absolvenţi ai şcolilor speciale, cari laolaită au avut 108 ore de prelegeri nit considerabil, care creşte din an în
ajutoraţi, apelând şi la alţi binefăcători. au pus şi pun în a aduce foloase reale pe săptămână. Numărul elevilor înmatriculaţi an. In 1900 exportaţiunea a fost de
loan Iancu, Ioan Socol, Vasilie Iancu, clasei ţărăneşti, în mijlocul căreia se în anul şcolar 1903/4 a fost 83, dintre cari 332,200.000 ouă representând o va­
Iosif Ilease, Iosif Muntean, Ioan Ilease, George mişcă. au părăsit şcoala 4. In cl. I, au fost 30 elevi; loare de 25 milioane de franci. In 1898
Ilease, Amos Clonţa, Vasilie Ilease, Iosif Si- Că nu vor fi putut face, chiar în cl. II. 28 elevi şi în cl. III. 21. După re- exportaţiunea a lost de 264 mii. oue,
moie, Ivan Zacharie, loan Ilease, Vasilie curate minuni, cum le-ar plăcea a vedea ligiune au fost 68 gr.-or., 12 gr.-cat., şi 3 representând o valoare de 18.750,000
Iliase Turcu şi Iosif Nistor, cate i i cor.; unii ce nu cunosc nici greutăţile unui evang. luth.; după naţionalitate 80 Români franci. In 1870 valoarea oulor ex­
Avram Podean p cor.; Ioan Micu, Nicolae şi 3 Germani. După ocupaţiunea părinţilor
început bun, nici nevoile cu care au portate nu trecea peste 27.800 franci.
Purvan, şi Tănăsia Căroi, câte J cor.; Vasi­ să lupte aceşti luminaţi conducători ai au fost 29 fii de agricultori şi economi de
lie Filimon, Macarie Vasilca, George Vasilca, regenerării României agricole, e adevărat. vite; 24 fii de industriaşi şi comercianţi; 21 «Mărirea producţiunei este dato­
George Ilease Marişcan, Ioan Nistor a Sîi, Dar’ ceea ce e sigur e cc suntem fiii de funcţionari publici; 1 fiiu de funcţio­ rită preţului ce obţin în streinătate so­
Ioan Dobrean, Ilisie Nedel, Vasilie Roman- pe calea cea bună, cu aceste începutul i. nar privat; 6 fii de zderi, servitori şi 2 fii cietăţile cooperative pentru vinderea
cici, Salomia Zacharie, şi Ioan Zacharie frunte E necesar însă, ca mult timp şi de privatişti, pensionişti. După locul naşterii ouelor.
câte 6 cor.; şi Petru Groza j cor. cu încredere să fie început acest îm­ au fost 20 din oraşul Braşov; 10 din corn. »Cea mai importantă societate este
Subscrişii adeverim că stima de 247 bucurător început. Făgăraş; 2 din corn. Treiscaune; 3 din corn. societatea danesă fondată în 1895.
cor., pusă la disposiţie din partea institutului Tărnava-mare; 6 din corn. Sibiiu; 2 din corn. Aceasta societate în anul 1901 avea
de credit şi economii *Dacta< din Orăştie In legătură deci, cu acestea, o Hunedoara; 2 din corn. Turda-Arieş; 8 din 30 000 membri şi exporta mai mult de
organisaţie solidă şi practică trebue să
pentru cei păgubiţi prin focul întâmplat în corn. Caraş-Severin; 2 din corn. Timiş; 3 din 60 milioane ouă. Principiul acestei soci­
li-se dea cât mai neîntârziat şcolilor
comuna noastră la 19 1. c., au fost azi îm­ corn. Arad; 1 din corn. Torontal; 1 din com. etăţi este de a nu exporta de cât ouă
practice, cum s’a dat şi binefăcătoare­
părţită în înţelegere cu noi, după consemna­ Cluj; 2 din com. Bistriţa-Năsăud; 1 din com. garantate ca proaspete.
lor instituţiuni de economii şi credit
rea de sus. Alba-inf.; 1 din com. Bihor; 1 din com. Să- »Ficare ou destinat exportanţiunei
la sate — băncilor populare, spre a
Vaidei, la 21 Iulie 1904. lagiu şi 3 dm România. Tabloul clasificaţiu- este marcat cu un număr al membrului
nu se compromite mişcarea aceasta
Ioan Nistor, primar. Petru Borcan, jurat. începută aşa de frumos, mişcare, care, nilor să presintă cum urmezâ: notă generală societăţii, purtând şi data când a fost
Ioan Todor, jurat. cum am zis, stă în strînsă legătură cu «foarte bine« au obţinut 15 elevi; «bine» ouat. Ori cine comite o fraudă în con­
20 elevi; «suficientă» 21 elevi; «nesuficient»
Dacă luăm în seamă purtarea bună şi o chestiune vitală şi de interos general: tra acestui principiu este sever pedep­
din 1 obiect 4 elevi; «nesuficient» dm 2
simţămintele româneşti ale acestei comune cu ridicarea materială, a tălpii ţârei, sit. Prin acest mijloc societatea a ajuns
obiecte 6 elevi şi «nesuficient» din mai
plină de vieaţă, apoi ajutorul confraţilor o şi prin aceasta, ridicarea însăşi a na­ a’şi asigura productelor sale, mai ales
multe obiecte 13 elevi. Premiaţi au fost în
merită şi apelăm la simţul fiecărui român şi ţiunii. pe piaţa Angliei, o excelentă reputanţi-
cl. I. com. 2 elevi şi în cl. II. 3 elevi. La
corporaţiune. O organizaţie în aşa sens ca să une. Ouele danese sunt plătite, câte o-
________ JB ap. examenul de maturitate s’au supus 23 de dată mai scump de cât chiar ouele en-
corăspundă unei nevoi reale, simţită în candidaţi dintre cari au fost declaraţi «ma­
popor, să dea direcţia adevărată, şi să turi cu foarte bine» 3 candidaţi; «maturi cu glese locale. Venitul net al unei găi­
CHESTIUNEA asigure succesul potrivit nevoilor tim­ nării bine explotată este aşa fel că creş­
bine» 6 candidaţi; «maturi» 7 candidaţi; terea găinei poate fi considerată ca cea
absolvenţilor şcoalelor practice de pului, ar constitui un nou titlu de glo­ din câte un obiect repeteazâ în Sept. a. c.
agricultură. rie la adresa băbaţilor noştri de stat. 6 candidaţi şi respins pentru totdeauna a mai remunerătoare. Unele găini produc
dela 8 lei 35 până la 10 lei 70 pe an.
Dar’, lăsând la o parte chestiunea fost un candidat.
— —
de organisaţie technică, chestiune ce » 0 găinărie, aparţinând D-lui M.
Chestiunea ridicării economice şi revine specialiştilor, spre a privi numai Anul şcolar 1904/5 se va începe la 1 Viggo Ulrik, există de 8 ani şi are 600
culturale a săteanului român este pal­ folosul practic al acestei instituţiuni, Sept. v. 1904. înscrierile se fac de direcţiune găini. In anul I al înfinţării fiecare găină
pitantă, la ordinea zilei, preocupă pe trebue recunost, că o măsură absolut în zilele de 1, 2 şi 3 Sept. v. Examenele a adus un venit net de 2 lei 70. In
toţi acaia ce se interesează cât de necesară pentru complectarea unei or­ supletorii şi de emendare se vor ţinea la 1 anii următori venitul unei găini a osici-
puţin, de viitorul naţiunii căreia aparţin. ganizaţii solide, aste şi asigurarea soar- şi 2 Septemvrie v. Cei ce vor întârzia atât lat înre 3 lei şi 20 şi 3 lei 30, deci
In timpul din urmă atenţiunea tei absolvenţilor acestor şcoli. dela acest examen, cât şi dela înscriere, pot pentru 600 găini venitul net pe an era
oamenilor de bine, mult timp absorbită Trebue recunoscut din capul locu­ fi admişi numai dacă vor dovedi cu certifi­ dela 1932 până la 2070 lei.
de alte chestiuni, s’a îndreptat cu tot lui, că în genere absolvenţii acestor cate demne de credinţă causa întârzieriei. Instalaţiunea acestei găinării model
dinadinsul, spre aceea oropsită clasă şcoli făcând parte din masa poporului, Examenele de privatişti se vor ţinea în 4 diferă puţin de găinăriile ordinare, unde
de oameni, care în treacăt, fie zis duc sunt oameni fără mijloace materiale. Septemvrie v. Aceştia au însă a se însinua în cea mai mare parte a timpului un
greul, bucurându-se în schimb de prea Ce vor face ei terminând şcoala? în persoană la direcţiune cel mult până la 1 prea mare numâr de outoare sunt în­
puţine bunătăţi. Sept. v. Privatiştii au a plăti taxele pe un
Natural e, că trebue să se opue cu an cu K 74 şi taxa de examen de K 80 grămădite într’un spaţiu prea mic. M.
Era şi timpul, însâ trebue sâ ne rîvnâ şi dor de muncă, a cultiva siste­ Viggo a utilisat numeroase garduri —
afundăm ochii în realitate. In mersul matic ogorul părinţilor. Câţi îl vor deja la insinuare pentru examen. adăposturi, care străbat proprietatea sa,
ei evolutiv, civilisaţiunea actuală, cerea avea? Puţini sau mai bine nici unul. In clasa I. pot fi primiţi numai acei pentru a sigura găinilor una din con-
în mod imperios, pentru o bună îndru­ Deci neavând unde practica, vor căuta elevi, cari au absolvat cu succes şi pot pro­ diţiunile cele mai necesare, comoditatea,
mare în viitor, ca talpa clădirii noastre aiurea ocupaţii ca logofeţi, ipistaţi boe- duce atestat de trecere de pe cl. IV. gimna- şi pentru a le proteja contra, vântului,
naţionale sâ fie bine cimentată şi pe reşti, etc., ori prin aceasta nu se va sială, reală sau civilă, dela o şcoala publică. ploei şi razelor solare. Pe fiecare supra­
teren solid zidită. ajunge la nici un resultat; de aceea, La înscriere să cere atestat şcolar şi atestat faţă de 125 m. p. este construită o
de botez.
Pentru acest resultat, s’a creat în trebue intervenit printr’o organisaţie căsuţă putând locui 150 găini, având o
popor, de cătră luminătorii lui un să­ solidă, cum am spus mai sus, ca să Taxa de primire e K 8, didactru K 60 suprafaţă de 42 m. p. acomperită cu
nătos curent de regenerare economică se dea elementelor bune ce vom avea, şi alte taxe K 6 şi trebuesc plătite la în­ un acoperiş, înclinat. In faţă, distanţa
şi culturală, care pe zi ce trece, spriji­ direcţia adevărată şi practică. scriere cel puţin jumătate, ear’ până în Febr. dela pământ la acoperiş, e de 2 m.
nit pe stâlpi, ajunge mai puternic şi Trebue venit în ajutorul absolven­ restul. Elevii, cari nu-şi vor achita la timp 20, ear’ din dos de 1 m. 50. Pe lângă
intensiv, permiţându-ne a prevedea cele ţilor spre a le pune la îndemână mij­ taxele, vor fi opriţi dela cercetarea cur­ păretele de Sud şi cel de Vest sunt
mai frumoase resuitate. locul de a practica cu folos, stocul lor surilor. fixate ca 30 de cuiburi. In mijlocul că­
E vorba de aceea îmbucurătoare de cunoştinţe, în ogorul lor propriu, Elevii de confesiuni străine plătesc di­ suţei stau găinile. In partea de Nord
şi Ost a căsuţei, pe din afară, este li­
mişcare poporanistă, pornită nu de pentru ei înşişi. Trebue în sfârşit, găsit dactru duplu.
mult în ţara noastră, care a găsit ră­ mijlocul, cu cât mai mult posibil, ca pită o colibă de papură cu o singură
Fiecare elev va mai plăti pe seama deschidere spre Sud.
sunet în inima atâtor oameni de bine, absolvenţii şcolilor de agricultură, să
fondului de pensiune al profesorilor încă o
şi care câştigă din zi în zi mai mulţi fie puşi la adăpost contra restricţiunilor »Ea servă pentru a adăposti găi-
taxă de K 10.
şi desinteresaţi sprijinitori. materiale care i-ar pune în imposibili­ nele contra ploei şi a vântului.
Multe sunt mijloacele de cari să tate de a folosi ţării. Fiecare elev e dator a avea la începu­ «Această colibă are 12 m. lun­
tul anului şcolar toate cărţile şi recuisitele
servesc aceia ce conduc sau sprijinesc Altfel nu se poate ajunge la acel gime, 5 m. 70 lărgime şi 1 m. 50 înăl­
necesare nuă şi în bună stare, deoare-ce le­
această mişcare; între cele mai nime­ frumos resultat, ce să ţintenteşte de ţime. In colţul mordic al căsuţei un loc
rite însă, pentru a duce la bun resul­ aceste instituţiuni practice. gile şcolare opresc traficul de cărţi şi recui- de 1 m. 25 este reservat pentru băli-
site şi folosirea de căiţi vechi şi necorăs-
tat opera începută, este şi următorul: In legătură cu această chestiune, gar Gardurile, adăposturile, protejă gă-
popularisarea cunoştinţelor practice de s’a emis de cătră dl N. Noreanu sănă­ punzătoare. Cărţile vor purta visa institutului inele şi contra pasărilor răpitoare, aşa
alăturea cu numele elevului.
agricultură sistematică prin înfiinţare de toase idei în privinţa împroprietărirei că nu sunt forţate a întră numai de
şcoli profesionale şi de ferme model. acestor absolvenţi. Chipiul şi unifoima proprie a şcoalei cât în colibă ca în caşul unei ploi vio­
Faţă de firea poporului nostru, Nu fac decât să complectez ideile comerciale să recomandă a se procura deja lente. M. Viggo sfătueşte pe micii pro­
mult încercat, nimic nu poate influenţa emise deja, cu oare-care mici adăogiri, în prima lună de şcoală şi să impune în prietari de pădurici, de a consacra te­
mod obhgător tuturor elevilor din şcoala renul împădurit pasărilor în timpul ce
asupra-i decât puterea exemplului, teo­ cu ferma speranţă, că cele spuse aici
comercială. Forma şi coloarea să pot afla lor 10 ani, care urmează tăerei anuale,
ria, ori cât de bune resuitate poate da, asupra acestei, chestiuni, vor stimula şi
dela direcţiune. Pentru ori ce informaţiuni
având în vedere reuşita, e o greşală pe alţi cunoscători a-şi depune obolul socotind câte 75 găini pentru 46 arii.
mai detailate părinţii şi tutorii şcolarilor să
a crede că va aduce acele foloase, pe lor, pentru-ca din comunicare de idei, Un proprietar de 230 hectare de ex.
care, toţi în dorul nostru de patrie să se atingă ţelul dorit, pe calea cea se adreseze la direcţiune. cu o revoulţie centenară, ar instala în
cât mai neîntârziat se le realisâm. mai sigură. cursul unui an 5 găinării, adecă peste
Din acest punct de vedere, şcolile (Va urma). tot 375 găini. In 10 ani ar avea 50
practice de agricultură raţională, sunt găinării, cu 3750 găini pe care patru
curat, o binefacere pentru săteni; singura persoane le-ar putea îngriji şi şi-ar face