Page 3 - Activitatea_1904_07_29

Nru'l 29 ACTI VITATE A Pag. 3.

un venit net de 10 387 lei socotit a de ouă se pune un carton foarte tare retice de lipsă. Cu considerare la starea ma­ Alt foc. Marţi, 26 I. c. 2 ore dnpă
cite 2 lei 70 venitul net de găină pe an. acoperit de făină de lemn, deasupra terială în mare parte neforabilă a tinerilor amiazi nori grei să ridicară dinspre apus.
După M. Viggo, condiţiunile cele căruia se pune capacul. Cutiile astfel cari să aplică la meserii, cum şi cu conside­ Fiecine aştepta cu bucurie ploaia. Deodată
mai avantagioase pentru a prospera gă­ aşezate sunt expedate staţiunei de am­ rare la perfecţionarea mai bună şi mai cu să aud 2 detunături puternice şi Ia câte-va
inile cât mai mult sunt de a le ţinea balare, unde ele sunt cântărite şi cum grijă a elevilor, pe lângă şcoală se află un momente să rid ea ca un sul fumul, apoi flăcări
pe loc împădurit, fiind că găsesc o pro- greutatea cutiei este cunoscută se ob­ internat pentru elevii săraci, împreunat cu din şura unui ţăran d>n Căstăn, o comună
tecţiund în potriva timpurilor rele şi a ţine cu uşurinţă greutatea ouălor. Ope­ stipendii. In intarnat se primesc fără plată fruntaşă în imediată apropiere de Orăştie.
vântului plus că mai găsesc şi o parte raţiunea care urmează este clasificaţiu- sau ca stipendişti numai elevii săraci şi di­ Adecă trăsnitul dase în o şură şi Iovi şi o
din hrană fără de cheltuială Pericolul nea. Ea se face cu ajutor a 5 cadre ligenţi. Fiecare elev primeşte dela şcoală vacă. Au ars în câteva minute 5 căsi şi 6
ce pot causa plantelor cultivate e foarte dreptunghiulare, purtând fiecare o placă gratuit căi ţi le de învăţământ şi recuisitele de ştiri, cu alte clădiri laterale.
mic. Căsuţele li-se pot construi pe grin- de carton găurit de 96 găuri a căror desemn, e dator însă să aibă uneltele de lipsă. Bun ajutor au primit căstăenii dela
zişoare transportabile, permiţându-ne a dimensiuni variază dela placă la placă Rugările de primire sunt a se înainta până câţi-va feciori ai regimentuli nr. 31 sub con­
schimba adesea locul, unde mănâncă După ce s’a terminat clasificaţia se în 15 August la comitetul de supraveghiare al ducerea unui fiirer, cari cu pompa lor pro­
şi unde repausoază. Dealtmintrelea cul­ procedează la examinare interioară a acestei scoale. Alte desluşiri dă cu bunăvo­ prie au localisat focul.
turile profită prin faptul distrugerei se­ ouălor şi anume: Cadrele cu cele 96 inţă presidentul comitetului de supraveghiare,
minţelor rele, erburile rele, insectelor ouă sunt adause la un aparat de lumi- profesorul Martin Schuster din Sibiiu. Concert îm p reu n at cu d an s, aaan-
vătămătoare, rozătoarelor şi prin băle­ naţiune, care consistă în un privaz Tot la această şcoală se va ţinea un giază Reuniunea femeilor române gr.-cat. din
garul lor. Pădurile de pini şi brazi, pro­ neprimind lumina zilei. Alături de apa­ curs pentru pantofari şi cismari cu locuinţa Zlatna, în favorul Reuniunei, sub conducerea
venind din reîmpădurirea locurilor, sunt rat sunt nişte reflectori proectând lu­ afară din Sibiiu. Se începe la 22 August şi dlui învăţător Ilie Mihaiu, cu concursul coru­
în particular proprii creşterei păsărilor. mina dela 5 lămpi electrice asupra durează pSnă în 3 Septemvre n. a. c. Limba lui „Ţăranilor români" din Alba-Iulia (Maieri)
centrului aparatului. Acest dispositiv de propunere e cea germană, se va propune
Danemarca ocupă al Il-lea loc prin — Marţi la 2 August 1904. (in ziua de
permite a constata defectele ouălor. însă în cas de lipsă şi în cea maghiară; orele
cantitatea de oud ce ea exportă în Sfântul Ilie) în pavilonul ospătăriei opidane
Examenul terminat, staţiunea de am­ de învăţământ sunt dela 8 —12 a. m. şi 2 —6
Anglia. din Zlatna. Comitetul aranjator: luliu M.
balaj dă cercului un certificat de ope­ d. a. învăţământul e gratuit. Obectele de
In a. 1901 ea a exportat 362,300 000. Montani, preşedinte. Emanoil Beşa, vice-pre-
Rusia ocupă primul loc cu un export raţiune. Să procede la ambalarea defi­ propus: Geometria pentru desemnul modelar, şedinte. luliu V. Albini, cassar. Petru Petrin-
de 539,060.000, ear’ Francia al III-lea nitivă în lăzi lungi, de 2 m. de 0 50 Croitul, Studii asupra picioarelor, Luarea mă­ genar, controlor. loan Crişan, secretar. Pre­
rang cu un export de 216,740.000. m. de largi şi de o greutate de 20 rilor şi cunoştinţa despre material. Hârtie de ţul de intrare: locul I. 2 cor., II. 1 cor. 50
chilogratne, a căror fund e acoperit cu desemn cum şi mucavaua (Pappdekel) se
Ouăle ruseşti însă sunt mai puţin apre­ fii. III. 1 cor. începutul precis la 8Va ore
ciate ca ouăle franceze. Ouăle daneze şi făină de lemn. Un prim rănd de ouă pune la disposiţiea elevilor gratuit. Asemenea sara. Suprasolviri să primesc cu mulţumită si
franceze se vend în Anglia cu 8 bani se pun încet pe acest fund; apoi un primesc elevii în mod gratuit locuinţă şi pat. se vor cuita ziaristice.
al doilea rend ocupând golurile dintre La sfârşitul cursului elevii primesc un testi­
bucata. Vin după aceia ouăle canadiene Program: 1. V. Humpel: „Eată ziua
cele dintâiu. Cel din urmă rând este moniu despre cercetarea cursului. Inştinţările
care se vend cu 7 şi 6 bani bucata. triumfală", cor bărb. 2. loan Porumbescu.
acoperit de un strat gros de făină de pentru primirea la acest curs sunt a se face
«Găina cea mai răspândită în Da­ „Am o inimă în pept", cor mixt. A. Cor-
lemn, apoi paie de săcară în toată pănă în 15 August n. la presidentul comite­
nemarca este găina italiană cenuşie, dean. „Hora", cor mixt. 3. I. Costescu. „Cân­
lungimea. Să închide lada cu stinghii tului de supraveghiare, dl profesor gimnasial
ouă în abondenţă şi are ouăle sale mari de lemn depărtate una de alta de 4 M, Schuster din Sibiiu. tec ostăşesc", cor mixt. 4. N. Musicescu.
şi bune. cm. Aceste lăzi, când sunt expediate Si bi i u, 11 Iulie n. 1904. „Stancuţa", cor mixt. Musicescu et Fopoviciu.
— »Oare cari agricultori dau cu din lutlanda în Anglia, sunt îmbarcate Pentru comitetul „Reuniunii sodalilor „Fostai lele", cor bărb. 5. N. Kirschner. „Sub
toate aceste preferinţă rasei asiatice crengi de soc", cor mixt. 6. I. Vidu. „Moţul
la Esbjerg şi fac drumul dela acest români din Sibiiu11.
Cele dintâiu se vend în Danemarca cu port la Londra prin Parkeston în 40 la drum", cor bărb. cu solo de tenor. 7. I.
2 lei 10 bucata şi cele de al doilea cu ore. Acele cari sunt expedate din in­ Victor Tordăşiauu, I. Apolzan Vidu. „Răsunetul Ardealului", cor mixt cu
5 lei 80. Stabilimentele care se dedau sula Zelanda sunt îmbarcate la Copen­ president, notariu, solo de m. sopran. 8. I. Porumbescu. „Mar­
la creşterea găinilor n’au decât o sin­ haga şi fac drumul până la Londra în şul cântăreţilor", cor bărb. In pausâ se va
gură rasă. In fiecare stabiliment numă­ 50 de ore. La sosirea lor în Anglia N0UTĂTI juca „Căluşerul" şi „Bătuta".
rul ouălor ouate zilnic de fiecare găină ouăle sunt vândute dinainte la marile ________ 5 ________
este cu îngrijire notat, de-asemenea se societăţi englese, cari au representanţi D re cto riu l fu n d a ţiu n e i Ş u lu ţan e Biblioteca »R eu n iu n ei ro n ân ed e
notează greutatea fiecărui ou, preţul la Copenhaga. Cea mai importantă din a ţinut Joi şedinţa. Au luat parte loan Me- a g ric u ltu ră d in com itatul S ib iiu «
hranei fiecărei ouătoare şi preţul cu care acele societăţi este: » The Cooperative zei, Pesta, Vas. Hossu, Cluj, /. S. Şuiul, Si­ s’a sporit cu proşura nr. 12 intituală «Scurtă
oul ezte vendut. Găinile care altă-dată Wohles ale Societies« Pentru a con­ biiu, luliu Bardoşi, Sibiiu. Leoutin Pop, Cluj, povăţuire Ia stârpirea şoarecilor de câmp*.
erau hrănite cu păpuşoi, acum se hră­ serva ouăle se înmoaie în o soluţiune Basili/i Hărşan, Sibiiu, loan Simiooaş, Deva, Instrucţiunea staţiunei r. u. de stat entomo-
nesc cu ovăs sau cu cartofi ferţi în de guta-perca, de naftă şi benzină sau şi Dr. Ales. Pop, Blaj. Dimineaţa s’a celebrat logice. 10 fileri exemplariul. Sibiiu, 1904.__
lapte. Se consideră, în adevăr, păpu­ mai bine se moaie în apă făcând să Iiturgie cu parastas la biserica parochială, în Tiparul tipografiei losif Macschall. Din biblio­
şoiul ca opritor al ouatului. Câte odată treacă un curent electric sau mai obici­ aproprierea căreia e îngropat metrop. Şuluţ. teca Reuniunii până de present au apărut:
ele sunt alimentate cu mici bucăţele nuit se înmoaie în apă clocotită, unde Rapoartele administraţiunii şi a advocatului «Ţinerea vitelor* de Eugen Brote, 24 fileri.
de slănină amestecate, iarna, cu fân să ţin o jumătate de minut«. au fost luate spre ştire. «Trifoiul* de Eugen Brote, 24 fileri. «Prăsi­
tăiat. Se recomândâ de-asemenea ali­ rea pomilor* de Demitriu Comşa, 24 fiileri.
mentele verzi. Diversele societăţii coo Cont. Dimitriu. A legeri am en ate Representanţa «Legea veterinară* de învăţătoriul Muntean,
perative, care se ocupă cu vinderea oraşului nostru a fost invitată pe azi, 28 Iu­ 80 fileri. «însoţirea de credit* (Raiffaisen) de
ouălor sunt creaţiuni recente şi cu Curs de specialitate lie la şedinţă cu scop de a alege Tutor or- Aurel Brote, 1 cor. 60 fileri. «Cartea stupari-
toate acestea afacerile se ridică la cifre fanal, cel cu pricina, Executor orăşenesc, cu l°r săteni de Romul Simu, 70 fileri. Statutele
consideracile. Nici una însă n’a ajuns pentru pantofari. altă pr cină şi 4 cancelişti. De-odată după «Tovărăşiilor agricole*. Statutele «însoţirilor
să atingă resultatele obţinute de socie­ ce invitările erau aproape toate împărţite de de credit* (Raiffeisen). «Poveţe pentru stîrpi-
tatea danesă înfiinţată în 1895 Socie­ Dela «Reuniunea sodalilor* români din Sibiiu<, perpetuum-mub le — Morar, soseşte ordinul rea gândacilor de Maiu«, 10 fiileri. Darea pe
tatea danesă de exportaţia ouălor primim spre publicare următoarele: de amânare a dlui vice-comite. vinuri şi favorurile (înlesnirile) ce le face le­
»Dansk Andeles Aegexport-Forening«, La şcoala specială de piele şi par.tofâ- Aşa să vede, că treaba are lipsă încă gea în privinţa ei proprietarilor de vii*. „Po­
este un stabiliment central de ambalaj rie din Sibiiu subvtnţ onată de stat, anul şco­ de coacere, chibzuială şi combinare, pentru veţe pentru apărarea împotrivia gândacilor,
la Copenhaga cu 7 magasii repartisate lar 1904/1905 se începe la 5 Septemvrie: că pârdalnicul de pactum Ins naţiotum earâ cari sfredelesc mugurii", 10 fileri. „Scurtă
în toată ţara. Societatea este divisatâ in această zi sunt de ocupat şi 18 locuri îm­ are să sufere ceva lovitură. povăţuire la stîrpirea şoarecilor de câmp",
în 450 de cercuri. Când un cerc este preunate cu stipendii (de câte 120 cor. anual). Treburile oraşului Orăştie meig strună 10 fileri. Toate cărţile de sus se pot procura
admis el dă societăţii adresa şi numele Cursul de învăţământ durează pentru în­ de rău. Conducerea este sub toată critica. dela comitetul central al Reuniunii agricole
membrilor sei. Tot membrul e ţinut de văţăcei 3 ani, pentru sodali 1 an. In această Ridicarea salariilor a fost de loma caprina. şi dela toate librăriile din ţeară.
a cercului seu toate ouăle găinilor lui, şcoală, a că ei limbă de propunere e cea ma­ Este timpul suprem, ca grajdul lui Augias
afară de cele destinate hranei şi cloci­ ghiară şi cea germană, se propun următoarele să fie curăţit. Vom reveni şi solicita pe dl K u ro p ath in ş i Alexejeiv. Mare pe­
tului, îu opt zile dela ouarea lor. O obiecte: Limba maghiară şi Stilul comercial vice-comite a face odată rânduială. Oraşul ricol pentru Ruşi în răsboiul cu Iaponezii e,
amendă de 7 lei este impusă acelui în 2 ore Limbi germană şi Stilul comercial să administrează în modul cel mai neconsti­ că sunt 2 comandanţi supremi în Asia os-
care ar aduce ouă stricate, care amendă în 2. Aritmetica şi Geometria în 2. Contabi­ tuţional. Doamne fereştene de mai rău, că tică: Kuropaikin şi Alexejew. Kuropatkin
în recidivă, sporeşte la 10 lei. Oule litatea în 1. Desemnul liber şi special în 4 până acum ne poate ajuunge! operează în Datsitsao, ear’ Alexejew în Muk-
aceleiaşi găinării trebuesc luate în fie­ Desemnul geometric în 2. Luarea măsurei în den. Alexejew a luat pentru paza sa numă-
care zi. Acele destinate clocitului se 1. Croirea în 4. Studiu asupra picioarelor în D in m işeliile jidoveşti. înregis­ roase trupe, el a zidit peste pomposul său
separă. Fiecare cerc e pus sub supra- 2, Cunoştinţa de material şi de unelte în 1. trând telegrama trimisă de Românii comita­ tren de salon un acoperiş, ca să nu fie mo­
veghierea unui colector, care are înda­ şi în fine deprinderi în lucrătoare (atelier) în tului nostru la adresa comitetului arangeator lestat de ploae sau de razele soarelui; înain­
torirea de-a observa dacă se respectă 40 ore pe săptămână. In atelier se află 8 al serbărilor dela Putna, zdreanţă jidovească tea trenului său sunt straturi frumoasă de
regulamentul şi veghiază la expediţiu- maşini de cusut de sistem diferit, între cari «Peşti Hirlap* din 21 1. c. un comentar că­ flori, el trăeşte ca şi un adevărat rege. Fiind
nea ouălor de furnisorii locului unde şi o maşină pt nt u cusutul găurilor, nasturior, ruia eu greu i-ai putea afla părechea chiar el vicerege şi locţiitorul Ţarului, strică conti­
se face ambalajul. Colectorul primeşte cum şi toate ma.ţinele auxiliare mai mici, re­ şi în presa şovinistâ. Inchipuiţi-vă obrăznicia 1 nuu ordinele lui Kuropatkin. Poruncile date
câte-odată 0, lei 28 pe livra de ouă. clamate de o pantofârie modernă, şi să pre­ Aceşti sacrilegi ai condeiului îşi iau cutezanţa de adevăraţii conducători ai armatei, le sus-
Ouăle odată primite sunt cântărite şi gătesc toate soiurile de ghete şi cisme pentru a-şi atinge mânile murdare de aureola mar­ pendează. Prin ispecţiuni amănunţite el face
plătite; apoi puse în nişte cutii lungi picioare sănătoase şi bolnave, în toată forma
tirilor români ear’ pe Jancu, eioul naţional, să întârz e trupele ce vin din Europa. Trimite
de 0,75 m. şi largi de 0,50 m. a căror La sfârşitul timpului de învăţământ se va-ţi
apărătorul dinastiei, îl numeşte drept «bestie de 2—3 pe zi pe aghiutantul său în tabăra
fund e acoperit de un strat de făină nea şi un examen din materialul de învăţă­ turbată» («vârengzS bestia* 1) dela Datsitsao, ca să controleze şi contuibe
de lemn deasupra cărora este pus un mânt a! ultimului an. Testimoniul despre de­ Oare sentimentele noastre cele mai de­ pe Kuropatkin. De câteva ori s’au revoltat
carton cu 50 găuri în care se întroduc punerea acestui examen ridică pe absolvent
licate şi nobile până când vor fi lăsate dtept oficerii contra lui. Dacă Rusia nu-1 cheamă
ouăle. Deasupra ouălor astfel aşezate la sodal şi-l îndreptăţeşte Ia câştigarea cărţii pradă publică pe. seama acestor şovinişti ai îndată acasă pe Alexejew, vor mai perde
se pune un al doilea carton găurit de lucru. Elevi ordinari pot fi cei cari au ab-
presei?l Sau nu observă guvernanţii noştri, Ruşii multe lupte. Presenţa lui Alexejew în
mai gros ca cel de desubt, apoi iarăşi solvat cu succes cel puţin clasa 4-a elemen­
că o singură infamie de felul ăsta mai mult Mtikden nu-i de nici o treabă, ba e chiar pe­
făină de lemn, un carton găurit în care tară, au trecut preste etate de 12 ani şi sunt
propagă ura de rasă, de cât sute şi mii de riculoasă pentru armată. Aceste se anunţă de
se pun alte 50 ouă şi aşa mai departe trupeşte bine desvoltaţi şi sănătoşi. Vor putea
vorbiri şi articoli «agitatorici* f pe câmpul de răsboiu ziarului «Local-An-
până ce cu 5 rânduri de ouă se com- fi primiţi şi aceia cari se află aplicaţi ca în­
Anousque tandem r... Z. G. aeiger*.
plectează cutia. Pe cel din urmă rând văţăcei sau sodali, dacă au cunoştinţele teo­