Page 1 - Activitatea_1904_08_30
P. 1

/




            Anul  IV.                                                    O răsti e,  4  August  n.  1904.                                                           Nr.  30



               INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
                  reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­
                                                                                                                                                        Pentru   Rom ânia  şi  străinătate
                   poiază.
                                                                                                                                                              Pe  ai  16  franci.

         Epis'ole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


            RD1TOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-RF.DACTC'R:                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e   Joi.    %
              Dr.  A urel  Muntean                                                                                                                 L auri an     B er c i an


                                                    păcat  strigător  la  ceriuri,  că  un  popor   Prima  oară  avem  fericirea  şi  noi,  Dlui  Dr.  Ioan  Papp,  advocat  în  Brad
         ()  problemă  ce                          de  3  milioane  să  nu  abiă  nici  chiar  o   zarandenii,  de  a  putea  saluta  în  mijlo­ cassarul  comitetului  arangiator,  până
                                                    şcoală  proprie  agronomică,  la  adăpos­  cul  nostru  pe  reprezentanţii  unei  so­ la  12/25  August  1904.
                   trebue  resolVită.               tul  căruia  să-’şi  câştige,  dela  bărbaţi   cietăţi,  a  cărei  devisă  e :  luminarea   B rad,  12  25  Iulie  1904.
                                                                                              neamului  românesc  prin  teatru  na­
                                                    cu  tragere  de  inimă,  cunoştinţele  de
                                                                                              ţional.                                          Pentru  comitetul  arangiator:
                             i.                     lipsă,  cum  are  să-’şi  cultive  mai  raţio­
                                                                                                   Se  folosim  deci  ocaziunea  dorită    Vasiliu  Damian          Dr.  I.  Radu,
              Suntem  în  ajunul  adunărilor  ge­   nal  puţinul  seu  păment  moştenit  sau   pentru  a  ne  achita  în  mod  demn  de        president.            secretar.
         nerale  a  celor  douh  corporaţiuni  cultu­  agonisit ?!                            o  datorie  naţională,  ce  ni-se  impune              Dr.  Pa vel  Oprişa,
                                                         O  mână  de  oameni,  un  popor      prin  sprijinirea  morală  şi  materială  a                  v.-pres.
         rale.  Şi  una  şi  ceialaltă  au  scrise  pe                                                                                     Dr.  I.  Papp,           Alex.  Draia,
         stindardul  lor:  înaintarea  masei,  adecă   mic  faţă  de  noi,  adecă  fraţii  saşi,  pe  acestui  valoros  aşezement  cultural!  cassar.                controlor.
         a  poporului  român.  Nu  ne  îndoim,  că   cari  în  multe  i-am  imitat,  au  trei  şcoli   Subscrisul  comitet  speră,  că  P.  T.   Programa  festivităţilor
         bărbaţii  noştri  luminaţi  puşi  în  fruntea   agronomice  şi  noi  —  3  milioane  —  public  român  din  Zarand,  deşi  nu  se   cari  se  vor  arangia  cu  ocaziunea  adu­
         acestor  instituţiuni  au  avut  totdeauna   nici  una.  O  adevărată  ruşine!       poate  mândii  cu  o stare  materială înflo­  nării  ord.  a  »Societăţi  pentru  crearea
                                                                                              ritoare,  ba  nici  chiar  cu  un  an  mănos;
         în  vedere  numai  şi  numai  înaintarea        Despre  lipsă,  barem  a  unei  şcoli   totuşi  se  va  aventa  cu  acesta  ocaziune   unui  fond  de  teatru  român*,  ce  se
         obştei.  Departe  dela  noi  ori-ce  încri­  agronomice,  apoi  despre  înfiinţarea  ace­  la  culmea  datoriei  sale.  Drept  aceea   va  serba  în  Brad  la  15/28  şi  16/29
                                                    leia,  precum  şi  despre  resolvirea  aces­                                                       Angust  a.  c.
         minări,  dar’  problemele,  ce  până  acum                                           ne  îndreptăm  cătră  fraţii  noştri,  Ro­
                                                    tei  probleme  atât  de  arzătoare,  vom
         au  fost  puse  în  practică,  au  avut  de                                          mâni  din  Zarand,  cu  rugarea căldurosă,      1.  Sâmbătă  în  14/27  August,  a.
         resultat  aproape  numai  ridicarea  clasei   mai  scrie  şi  eventual  vom  veni  chiar  ca  cât  mai  mulţi  si  se  înscrie de mem­ c.  la  orele  7  p.  m. primirea comitetului
                                                    şi  cu  o  propunere  concretă  cătrâ  adu­ bri  la  »Societatea  pentru  crearea  unui  la  gara  din  Brad.
         mai  culte.
                                                    narea  generală  a  »Asociaţiunei«,  pen-   fond  de  teatru  român*,  să  jertfească     2.  Sâmbătă  la  8  ore  p,  m.  seara
              Suntem  siliţi  a trage luarea  aminte                                          fiecare  bănuţul  seu  în  favorul  Thaliei
                                                    tru-că  amânarea  este  păgubitoare.                                                 de  cunoştinţă  în  sala  »Central«.
         a  celor  chemaţi  la  un  teren  de  tot  ne-                                       române  şi  s£  se  presenteze  cât  mai
                                                         Mai  aproape  suntem  acum  de                                                       3.  Duminecă  în  15/28  August  a.
         gligat,  care încă  este susceput în  cadrul                                         mulţi  la  serbare  ei!                    c.,  la  10  ore  a.  m.  serviciu  divin  în
                                                    adunarea  generală  a  »Societăţii  pentru
         statutelor,  şi  acesta  este  »Şcoala  agro­                                             însufleţirea  obştească  şi  jertfa  cu­ biserica  gr.-or.  din  Brad.
                                                   fond  de  teatru«.  La  participare  cât  de
         nomică*.                                                                             rată  va  dovedi  puterea  noastră  de          4.  La  orele  11  a.  m.  şedinţa  /.
                                                    numeroasă  invităm  şi  noi  pe  toţi  iubi­  vioaţâ,  dorul  de  lumină  şi  dragostea-ne
               f>A  cui  este  pân, intui,  aeclma  este                                                                                 în  sala  de  gimnastică.
                                                    torii  artei  române.                     faţă  de  aşezămintele  sfinte  ale  culturei
         şi  ţara*.  Acest  adever  nu-’l  va  putea                                                                                          5.  La  orele  2  p,  m.  banchet.
                                                         Am  dori  din  inimă,  ca  fraţii  Bră-   naţionale.
         răsturna  nici  cel  mai  încarnat  şovinist                                                                                         6  Seara  la  orele  8 concert împreu­
                                                    deni  acel  mănunchi  de  inteliginţâ  iubi­   Ca  s<5  ajungem  la  un  rezultat, care   nat  cu  teatru.
         Prin cultivarea pământului propriu creşte
                                                    toare  de  neam  şi  răspînditoare  de  lu­ se  ne  servească  spre  onoare:  apelăm
         şi  iubirea  de  ţară.                                                               la  P.  T.  preoţii  şi  învăţătorii  noştri  —   7.  Luni  în  16/29  August,  la orele
                                                    mină,  să-’şi vadă ostenele recompensate!                                            9  a.  m.  şedinţa  II.  tot  acolo.
              Iubirea  vetrei  părinteşti  chiar  la                                          pionerii  culturei  naţionale,  la  tineri
         noi  românii  este  legendare;  aproape                   ___________          f i   mea  studiosă  —  mândria  şi  spe­             8.  Luni  seara:  petrecere  cu  dans.
                                                                                                                                              9.  Marţi  în  17/30  August  a.  c
         toate  cântările  noastre  populare  pline                                           ranţa  neamului  nostru,  la  inteliginţâ  şi   cxcursiune.
         de  simţeminte,  să învîrt  pe  lângă  ogoa-              D e l a                    toţi  oamenii  de  inimă  din  sinul  popo­
         r  le,  fenaţele,  dumbrăvile,  colinele,  la­                                        rului  nostru  şi  îi  rugăm:  onoraţi-Vi  şi   10.  In  decursul  festivităţilor  »Reu­
                                                    „Societatea pentru  crearea unui  fond  onoraţi-ne  cu  presenţa  Voastră!           niunea femeilor  române  din  comitatul
         nurile  şi  codrii  ce  ne  împresoară.
                                                              de  teatru  român11.                  Si jertfim  fe  altarul  Thaliei  ro­  Hunedoarei«,  va  arangia  o  expoziţie
              Nu  este  poezie  populară  în  care                                                                                       din  lucruri  de  mână  pregătite  de  fe­
                                                                                               mâne l
         plugarul  român  să  nu  amintească  cu                                                                                         mei  zarandene.
                                                            P.  T.  Domnule!                        Spre  orientare  alăturăm  la  acest
         drag  şi  dor  boulenii,  văcuţele  şi  plu-                                                                                         Programa  specială  se  va  publica
                                                         »Societatea  pentru  crearea  unui    apel  o  listă  de  înscriere  de  membrii,   mai  târziu  şi  se  va  distribui  oaspeţilor.
         guşorul  lui.  Ciobanul  din  codrii  nestră­                                         pentru  a  o  circula  în  cercul  şi  între
                                                    fond  de  teatru  român*,  un  factor prin­
         bătuţi  să  face  stăpân  pe  tot  ce  vede                                           cunoscuţi  D.-V.,  precum  şi  programa        Brad,  12/25  Iulie  1904.
                                                    cipal  de  cultură  al  Românilor  din  Un­
         şi-’l împresoară,  -»când  vid dragi-mi me-   garia,  îşi  va  serba  adunarea  generală   festivităţilor.
         luşei,  cred  că  şi  munţii-s  ai  mei*.  ordinară  din  ăst  an  în  Brad  la  15I28     Lista  de  înscriere şi  suma încasată,                  Comitetul  arangiator.
              Pe  lângă  toate  aceste,  nu  este  un şi  16129  August  a.  c.                Vă  rugăm  să  o  înapoia-Ţi  la  adresa:


                                                    la Padua şi ordinul pentru noua dislocare să ve­  Ce  nu  ar  fi  prestat  acest  bărbat  cu   instruiţi  prin  4  cădeţi  —  între  cari mă aflam
                  F O IŞ O A R A                    de că era  deja  gata. Schimbarea aceasta  repede  capacitatea  şi  eroismul  seu  dovedit  pe atâtea   şi  eu  —  după  3  luni  i-am  pregătit  întru
                                                    şi neob cîuuită a gamisoanelor a fost  provocată  câmpuri  de  luptă  —  pentru  care  a  şi  fost   atât,  încât  au  fost  apţi  a  ocupa  posturile  de
                           clia  aaul  1866         de  nişte  întâmplări  regretabile  ivite  în  sinul  decorat  cu  ordul:  Maria  Therezia,  cel  mai  suboficieri.  Numai  la  anul  1866  când  regi­
                                                    corpului  oficeresc,  şi  care  a  avut  de  urmare  înalt  ord  militar  —  dacă  în  răsboiul  urmat   mentul  a  fost  pus  pe  picior  de  răsboiu  s’au
          de  Ioan  Mihaiu,  proprietar  în  Orăştie.
                                                    retragerea  comandantului  de  regiment  —  după  un  an,  nu  un  regiment  fără  un  corp   văzut  roadele  acestor  disposifii  admirabile,
                         —-K=*—                     regretatul  colonel  Baron  Urs  de  Margine  —  întreg  de  armată  s'ar  fi  încredinţat  conduce­  pe  cari  el  —  durere  —  nu  i-a  mai  fost  dat
                                                    din  serviciu  şi  mergerea  lui  în  pensie.  rii  lui?  Că  încrederea  M.  Sale  i-s’a  păstrat  să  le  guste.
               Onorate  Dle  Redactor!
                                                                                               neclintită  şi  după  retragerea  sa  din activitate,
                                                         Retragerea  aceasta  a  produs  o  penibilă                                              In  ajunul  resboiului.
               In  numărul  24  a  preţuitului  D-voastre                                      să  vede  din  chemarea  sa  în  1866  şi  încre­
                                                    impresie  asupra  noastră,  căci  deşi  era  foarte
         ziar  făcându-se  amintire  şi  despre  mine,  pri­  riguros  in  serviciu,  —  ba  chiar  temut  —   dinţarea  apărării  celui  mai  expus  punct  al   Trec  peste  anul  1865  în  care  deşi  nu
         vitor  la  lupta  din  3  Iulie  1866  dela  Konig-                                   monarchiei: Insula  Lissa din marea Adriatică.  încetase  încordările  din  trecut  şi  mai  multe
                                                    totuşi  atunci  când  trăgea  sabia  şi  să  punea
         grâtz,  împrejurarea  asta  mă  îndeamnă  a-ţi                                             Sunt  nespuse  greutăţile  cu  care  s’a   contraverse  între  oficieri  trebuiră  să  se  apla­
                                                    în  fruntea  regimentului,  căutam  la  el  cu cre­
         comunica  şi  eu  unele  date  referitoare  la                                        luptat  acest  comandant  distins  pentru  ca  să   neze  cu  aima,  —  totuşi  l’aşi  putea  caracte-
                                                    dinţa  şi  veneraţia  unui  creştin  cătră  mântui­
         luptele  din  anul  respectiv,  la  care eu  am  luat                                 facă  din  regimentul  seu  un  regiment  de elită   risa  ca  un  an  de  recreaţiune  pentru  regi­
                                                    torul  seu  şi  un  singur  cuvânt  dm  gura  lui
         parte  ca  sublocotenent  şi  adjutant  la  1.  ba­                                   şi  model;  material  să  afla  în  prisosinţă,  dacă   ment.  Nou  denumitul  comandant  al regimen­
                                                    era  destul  pentru  a  încălzi  inima  soldaţilor
         talion  al  regimentului  de  infanterie  nr.  64.                                    au  material  brut,  care  trebuia  cioplit  şi  lus­  tului  colonelul  baron  Ddpfner  —  un  bărbat
               Nu  mă  voiu  extinde  la  o descriere mai   până  la  entuziasm.               truit.  Regimentul  întieg  consta  aproape  nu­  cu  nalte  cual ficaţii  militare  —  îndată  ce
         detaiată  a  acelei  companii  nefericite, fără voiu   O  mângăere  şi  mulţumire  sufletească   mai  din  feciori  de  ţărani  fără  căite,  căci   studia  stăiile  din  regiment,  ştiu  să  iacă  în
         atmge  numai  acele  momente  din  luptele  ce ^  totuşi  va  fi  simţit  regretatul  baron  Urs,  toc­  după  legea  de  recrutare  de  atunci,  cu  tineri   curând  ordine  definitivă  între  cei  certaţi.
         s’au  dat,  cari  s’au  petrecut  în  jurul  meu.  mai  precum  am  simţit  şi  noi  bucuria  şi   inteligenţi  nu  te  întâlneai  la  asentare  fiind   Nu  voiu  uita  nici-odată  însufleţitoarea
         Cred  a  nu  fi  de  prisos  dacă  în  treacăt  voiu  mândria  străbătând  piepturile  noastre  atunci,   sub  un  titlu,  ori  altul  scutiţi  de  m Lţie.  vorbire  ce  a  ţinut-o  în  faţa  regimentului  la
         înşira  şi  unele  din  evenimentele  mai  remar­ când  M.  Sa  împăratul  —  supremul  cap  al   Cu  mintea  lui  ageră  şi  experienţa i  bo­ primirea  comandei  in  limba  română  şi  cu
         cabile,  cari  au  premers  acest  răsboiu  pe  cât  armatei  —  în  revista  ţinută  a  5-a  zi  după   gată,  colonelul  Urs  şi  din  situaţia  asta critică  o  pronunţare  de-’ţi  părea  că  e  născut  ro­
         de  desastros  de  pe  câmpul  luptă,  pe  atât  de  venirea  în  Viena,  s’a  îndurat a exprima  prea-  şi-a  putut  ajuta,  căci  pentru  umplerea  golu­ mân  —  deşi  poate  limba  română  numai
         funest  în  urmările  lui  politice.       gtaţics  înalta  Sa  îndestulare  cu  ţinuta  impu­ rilor  de  oficeri  superiori,  aduce  la  1  Oct.  după  nume  o  cunoştea.  Citez  începutul:
              Din  5  Decemvrie  1864  se afla regimen­ nătoare  a  regimentului.  Dar’  şi  căutau  fecioiii  1863,  15  tineri  cădeţi,  toţi absolvenţi ai şcoa-  »Soldaţitor!  Cei  crucea  pentru  creştin,  aceea
         tul  nostru  în  garnisoana  din  Viena.  Strămu­ noştri  în  adjustarea  lor  de  prradâ  ca  nişte  lei  militare  matematice  din  Caransebeş,  eară  e  steagul pentru  soldat< /
         tarea  noastră  la  Viena  a  urmat  pe  neaştep­ pui  de  lei  —  frumoşi  şi  tiundnoşi  —  să tot  în  1  Decemvrie  aceluiaşi  an  dispune,  ca  să   Regimentul  urma  a-şi  face  exerciţiile
         tate;  abia  de  o  lună  veniserăm  din  Mantua priveşti  la  ei.                    fie  aleşi  60  feciori  din  regiment,  cari  fiind sale  pe  »Schmelz«  şi  manevrele  pe  câmpu»
   1   2   3   4