Page 2 - Activitatea_1904_08_30
P. 2

Pag.  2.                                                                A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  30


                   Academia  Română.                     mai  simplă,  mai  uşoară,  întemeiată  pe  prin­ |   =   Se  scrie  i  (nu  î)  şi  când  se  pro­  Condiţiuni  de  primire
                                                         cipiul  fonetic.                           nunţă  semison  (/ consonantă),  aflându-se  îna­
                                                              In  1904, Academia,  dând ascultare aces­ inte  sau  după  vocală  şi  formând  diftong  cu  în  şcala  civilă de  fete a  Asociaţiunii
                                  Bucureşti,  1904  Iunie  26.
                                                         tor  dorinţe,  a  făcut  un  nou  şi  mare  pas  în  dânsa;  asemenea  şi  la  sfârşitul  cuvintelor  din  Sibiiu  şi  în  internatul  aceleia.
                   După  lungi  desbateri,  Academia  Ro­  desvoltarea  scrierii  literate  a  limbii  româ­ după  vocală  sau  după  consonantă:
              mână,  ţinând  seamă  de  indicaţiunile  date  de
                                                         neşti:  a  părăsit  cu  totul  principiul  etimolo­  zară,  zarnă,  z'arbâ,  ro/b,  şozm,  zertare
              cătră  generalitatea  scriitorilor  şi  învăţătorilor                                                                                In  clasa  I.  a  şcoalei  civile  de  fete
                                                         giei  şi  a  primit  scrierea  în general  întrebuin­ do/nă,  a/bă,  uztare,  u/inire,  p/ept,  f/er;  z-am
              români  din  toate părţile,  a  modificat  funda­                                                                               se primesc  eleve:
                                                         ţată  în  Regat  întemeiatei  pe principiul fonetic:  luat
              mental  sistemul  ortografic  făcut  de  dânsa  la                                                                                   a)  cari  dovedesc  prin  atestat  de
                                                         de  a  scrie  sunetele  vorbirii prin  litere  adap­  no/,  boz,  do/,  cez;
              1880  şi  1881,  şi  a  întocmit  un  mod  de scri­                                                                             botez,  că  au  împlinit  cel  puţin  versta
                                                         tate fiecăruia,  fără  a se ţinea  seamă,  dacă su­  bunz,  nor/,  merg/,  fraţz,  drept/,  fiz,  fii/,
              ere  mult  mai  simplu,  întemeiat  pe  principiul                                                                              de  9  ani;
                                                         netul  care  se scrie  derivă  dintr’altul  schimbat  copii/,  vezi-/,  bate-z.
              fonetic  de  a  scrie  sunetele  vorbirii  prin  anu­
                                                         din  cauze  fonetice                                                                      b)  cari  dovedesc  prin  atestat  şco­
              mite  litere,  fără  consideraţiuni  etimologice                                           —  Spre  deoseire,  acolo  unde  i  final   lar,  că  au  absolvat  cu succes IV.  clase
              sau  gramaticale.                             In paginele următoare se arată mai întâiu re­ este întreg şi intonat,  se însemnează  cu accen­  elementare  (poporale  sau  primare),  ori
                                                         gulele  stabilite  asttel  pentru  scrierea  româ­ tul  grav  ( A):  a  auzl,  a  Iov/  (vezi  mai  jos
                   Nouăle  regule  ortografice  sunt  cuprinse                                                                                apoi  dovedesc  pe  basa  unui  examen
                                                         nească,  apoi  se  dă  un  dicţionar  ortografic,  No.  V.)
              în  alăturata  broşură.                                                                                                         de  primire,  că  sunt  bine  orientate  în
                                                         în  care  s’au  adunat  mai  ales  cuvinte  asupra   =   Terminaţiunea  persoanei  a  3-a  a
                   Este  un  mare  interes  de  cultură  naţio­                                                                               materialul  de  învăţământ  prescris  pen­
                                                         scrierii  cărora  ar  putea  fi  îndoeală.  imperfectului  verbelor terminate  la infinitiv  în
              nală  ca  sâ  ajungem  cât  mai  curând  la  o uni­                                  Z şi -z  (a  sări, a  cobor/) se  scrie  cu -ia la  sing.   tru  clasa  a  IV-a  elementară.
              formitate  deplină  în  ortografia  limbii  noastre   Bucureşti,  //  Iunie  ipoş.
                                                                                                   şi  cu  iau  la  plur.:  el sărza,  ei  dor miau.   In  celelalte  clase  ale  şcoalei  civile
              în  toate  manifestările  scrise.  Presa  periodică
                                                                                                   o:  om,  arb,  (9prea,  popor,  nooc,  sac,  samn,  de  fete  se  primesc  eleve,  cari  dove­
              este  în întâiul  loc  chemată  sâ cotribue  la uni­  I.  —  In  scrierea  limbii  româneşti  se                                desc  prin  atestat  şcolar,  că  au  absol­
                                                                                                        sara,  a  casă,  spune-a,  am  dat a.
              ficarea  acestui  element  însemnat  de  cultură  întrebuinţează  următoarele  27  de  litere:                                  vat  cu  succes  vre-o  clasă  premergă­
                                                                                                        =   Diftongul  oa  se  scrie  oa  (nu  o'):
              naţională.                                      Pentru  Vocale  8: a,  e,  i,  o,  u,  ă,  â,  şi  î.                           toare  dela  altă  şcoală  de  categoria
                   Spre  acest  scop,  avem  onorare  a  vă   Numai  în  nume  proprii  străine  se  în­  paamă,  moară, doarme,  moarte, oameni, toacă,   şcoalei  civile.
                                                                                                   loarcc,  cunoaşte.
              ruga  să  binevoiţi  a  adopta  şi  în  organul  trebuinţează  şi y,  o,  ii  etc.:  Stanley,  Romer-
                                                                                                   u:  zznzz,  zzra,  zznsă,  zzră,  nzz ne,  bzzn,  szzr.â,  ne-   In  lipsa  unui  astfel  de  atestat, sau
              Domniei-Voastre  de  publicitate  ortografia  în­ bad,  Wzzrzburg.
                                                                                                        grzz,  umplzz,  umpli,  tăczz,  făczz,  pe  lângă  atestat  de  pe  calasa  V.  şi
              tocmită de Academia Română, făcând să se pu­
                                                              Pentru  Consonante  19:  b,  c,  d,  f,  g,  h,                                 VI.  dela  şcoală  elementarâ-poporală,
              blice  în acelaşi  timp şi  regulele  admise de ea.                                       =   Se  scrie  u  (nu  u)  şi  când  se  află
                                                        j,  I,  m,  n,  p,  r,  s,  ş,  t,  ţ,  v,  x,  z.                                    primirea  în  ori-care  clasă  a  şcoalei  ci­
                                                                                                   înainte  sau  după  altă  vocală  pronunţat  semi­
                1.  Kalinderu,           D.  Sturdza,         Numai  în  nume  proprii  şi  în  cuvinte   son  şi  făcând  diftong  cu  ea:   vile,  ce  corespunde  verstei  elevei,  se
                  preşedinte.            secretar  general.
                                                        străine  se  întrebuinţează  lilerele  şi  grupurile:                                 poate  face  numai  pe  basa  unui  exa­
                                                                                                        ozz,  nozz,  bozz,  sazz,  săzz,  fiu,  teizz,  altoizz,
                                                             Kqu, ph,  l/i, w:  Aant, âalium,  Quintihan,  zăvoizz,  vioizz;  nueazza,  noazzâ.   men  de  primire,  depus  cu  succes  înain­
                   întâia  misiune  specială  ce  s’a  pus  Aca­                                                                             tea  corpului  profesoral  al  şcoalei,  în
                                                        A^zzitania,  iVzihppsburg,  Aâionville,  Zâurgau,   ă:  sărăcie,  mz/runt,  bătut,  bunătate.  învzîţ,
              demiei  Române  la  înfiinţarea  ei,  în  1866,  a                                                                             sensul  ordinaţiunii  ministrului  regesc-
                                                         ILagner,  IVh'ite,  fFiesbaden.                adevăr,  t<2u,  Szîu,  supzlrare,  rrizî  supz/r,
              fost:  »de  a  determina  ortografia  limbii  ro­                                                                              ungar  de  culte  şi  instrucţia  publică,
                                                             Nu  se  scrie:  Mihalaâe,  Saâe,  Taâe,   .vzld,  împărat,  rzîmas.
              mâne*.                                                                                                                         dto  11  August  1887,  Nr.  29000.  Exa­
                                                        ecuaţie,  ci  Mihala^e,  Sache,  Tacite,  ecuaţie,  â —I:  se  scrie  în  douâ  feluri:
                   Din  această  cauză  în  cei  dintâi  trei  ani                                                                           menul  de  primire  este  scutit  de  taxă.
                                                        sau  ecuaţie.
             ai  activităţii  ei,  1867—1869,  cele  mai  înde­                                         a)  Se  scrie  cu  â  în  corpul  cuvintelor:
             lungate  şi  adeseori  foarte  aprinse  discuţium   Se  scrie  însă:  kilogram,  kilometru.  sânge,  plânge,  cântă,  cât,  atât,  vânt,  vânz,   Elevele,  cari se inmatriculează pen­
             s’au  făcut  asupra  ortografiei.  Aceste  discuţi-   Numeie  proprii  de  familie  române  îşi  vânzare,  hatâr,  mormânt,  cuvânt,  când,  lând,  tru  prima  dată  la  şcoala  noastră,  au
             uni  au  ajuns  la  sistemul  de  scriere  votat  la   pot  păstra  ottografia  lor: ATogâlniceanu,  Afet-  sfânt,  —  toate  formele  verbale  terminate  cu   să  producă  atestat  şcolar,  atestat  de
              13  Septemvrie  1869.                     .sulescu,  Afalinderu,  <2»intescu.        -ând:  cântând,  văzând,  făcând  mergând,   botez  şi  certificat  de  revaccinare.
                                                                                                   urând  (dela  urare).                          In  cursul  complementar  (supleto-
                   După  ajungerea  celor  doi  latinizatori   II.  —  In  regulă  generală  fiecare  literă
             hotărâţi,  Laurean  şi  Massim,  la  conducerea  representă  în  sciiere  un  anumit  sunet  al  vor­  b)  Se'  scrie  cu 1 la începutul  cuvintelor:  riu),  împreunat  cu  şcoala  civilă  de  fete
             tinerei  instituţiuni,  ortografia  academică  a  birii  şi  fiecare  sunet  al  vorbirii  se  scrie  prin-   în,  zAnamte,  zacă,  znger,  zncurc,  zncerc,  zndoit,   a  Asociaţiunii,  în  sensul  §-lui  6  din
             fost  şi  ea  tot  mai  mult  latinizată,  ca şi limba   tr’una  şi  aceeaş  literă.  znnot,  îl,  zmi,  zţi,  zşi,  zi         statutul  de  organisare  al  şcoalei,  se
                                                                                                        Se  scrie  asemenea  cu  z:          primesc  eleve,  cari  au  absolvat  cele
             până  a  ajuns  la  punctul  culminat  în  cunos­  In practică  sunt însă câteva  abateri  dela
                                                                                                        1.  In  cuvintele  compuse  precum  sunt:  patru  clase  ale  şcoalei  civile.  Se  pot
             cutul  * Dicţionanu*  dela  1871 —1876.  Lumea  acest  principiu  general  al  scrierii:
                                                                                                   nezndurare,  neznpătat,  prezntimpinat.   primi  şi  eleve,  cari  au  absolvat  cu  cal-
             literară,  scriitorii  şi  publicul,  nu  au  urmat   a)  literele  â  şi  î  însemnează  amândouă
             calea  arătată  în  această  direcţiune.   ace  laş  sunet,                                2.  In  terminările  flexionare  ale verbelor  culi  buni  numai  două  clase civile,  dacă
                                                                                                  terminate  în  -rî:  a  uri,  cobori,  hotâri,  ţâri,  au  trecut  de  15  ani  şi  sunt  împede-
                  Academia  Română,  reconstituită şi înăl­  b)  literele  c  şi  g   representă  amândouă i
             ţată,  prin  legea  dela  1879,  la  situaţiunea  de   câte  două  sunete  deosebite,  urzm,  coborzm,  hotărzm,  târim,  uizt,  coboizt,  cate  a  absolva  toate  cele  patru  clase
             Institut  Naţional,  a  reluat,  în  anii  1880  şi   c)  litera  x   representă  o  grupă  de  dauă   hotărzt,  târit,  urznd coborind, hotăr/nd, târznd. civile.
             1881,  discuţiunile  ortografice,  a  părăsit  orto­  sunete.                                                       (Va  urma).      în s c rie rile   pentru  anul  şcolar
             grafia  etimologică  latinizatoare  şi  a  stabilit   III.  —  Literele  enumerate  mai  sus  re­                               1904/1955  se  pot  face  din  1—6  Sep­
             un  nou  fel  de  ortografie  mult  mai  uşoară.  presentă  sunetele  cuvintelor  precum urmează:  CORESPONDEN ŢA               temvrie  1904  stilul  nou.
             In  locul  etimologismului  latinizator  s’au  pus          Vocale.                                                                  Examenele  de  emendare,  se  ţin  în
             regule  de  sciiere  restrânse  in  marginile  eti­                                                                             1  Septemvrie  1904  st.  n.  la  8  ore  a.
                                                        a:  aţa,  amar,  axa,  mare,  ţară,  buna  ştiâ,
             mologismului  român.  Astfel  s’a făcut un mare                                              Onorate  Dle  Redactor!            m.,  cu  elevele  cari  s’au  anunţat  la
                                                             aduna,  vedea,  auziâ.
             pas  spre  unificarea  scrierii  în toate  ţările  ro­                                                                          direcţiune.
                                                        e:  cere,  mei ga,  ceteşte,  vede,  verde,  sade.  In  numele  locuitorilor  arşi  de  foc
             mâneşti.                                                                             din  Vaideiu,  te  rog  să  binevoeşti  a       In  3  Septemvrie  st.  n.  la  8  ore
                  La  1895  s’au  discutat  din  nou  şi  s’au   — Diftongul  ea  se scrie ea (nu  ă) :  ceară,   publica  în  preţuita  foaie  ■» Activitatea*   a. m. se ţin examenele de primire, ear’  în
             schimbat  unele  puncte  din  ortografia  primită   ceapă,  se  dea,  să  crează,  neagră,  dreaptă.  următoarea                4  Septemvrie  se  vor începe  prelegerile
             la  1880—1881,  dar’  principiul  a  rămas acelaş.  =   Terminaţiunea  persoanei a  3-a  a  im­                                 regulate.
                  Publicul,  scriitorii  şi  învăţătorii  de toate   perfectului  verbelor  în-z?  şi-eâ  (bate,  a  vedea)   Mulţumită  publică.  Didactrul  e 4  cor. pe  lună,  şi pen­
             gradele,  în  marea  lor  majoritate,  nu  a  fost   se  scrie  cu  -ea  la  sing.  şi  cu  -eau  la  piur.;   In  19  Iulie  a.  c.  pe  la  5  ore  p.   tru  elevele,  ce  se  înscriu  prima dată
             pe  deplin  mulţumiţi  nici  cu acest  fel  de scri­  el  vedea,  ei  toceau,  el  bătea,  ei  mergeazz.   m.  s’a  iscat  un  foc  teribil  în  comuna   la  această  şcoală,  o  taxă  de  inmatricu-
             ere, şi întrebuinţau  unii  şi cereau  alţii o scriere  i:  zn/mă,  pztz'c,  negri,  aflz,  dormi  turti.  noastră,  care  ajutat  de  vânt,  în  scurt   lare  de  4  cor.,  solvită  odată  pentru
                                                                                                  timp  a  prefăcut  în  cenuşă  toate  edifi­  totdeauna.  Acelaşi  didactru  e  şi pentsu
             rile  din  jurul  Vienei  adese-ori  în  presenţa  daneze,  a  se  «asigura  contra  ori-cărei  even­  ciile,  cu  haine,  mobile,  bucate  şi nutre­  elevele  din  cursul  complementar.
             M.  Sale  Îmi ăratului.  Eară  noi  oficierii  şi  tualităţi  şi  a  face  şi  pe  Austria  împreună   ţul  aflător  în  ele,  preenm  şi  un  june   Elevele,  cari  voesc  se  fie  primite
             suboficierii  —  dacă  căutam  o  distracţie după  răspousabilă  pentru  acest  răsboiu  faţă  de   şi  8  porci,  la  32  locuitori.  Institutul de  în  internat,  fie  eleve  ale  şcoalei  civile,
             munca  zilnică  —  totdeauna  o  aflam  în  so­ cealaltă  Europă.                    credit  şi  economii  »Dacia*  din  Orâştie,  sau  ale  şcoalei  elementare  a  Reuniunii
             cietatea  Vientzilor,  cari  cu  dragoste  ne  pri­  Nu  încape  îndoeală,  că  conducătorilor  în  a  cărui  frunte  şi  a  cărui  director  femeilor  române,  au să  fie  anunţate  de
             meau  şi  ne  încântau  cu  aflabiiitatea  lor.  armatei  prusiace  dându-li-se  aşa  ocasiune  bi­ este  dl  Dr.  Aurel  Muntean,  advocat,  timpuriu  la  direcţiunea  şcoalei,  înainte
                  Nici  pe  orisontul  politic  nu  se  puteau  nevenită  a  studia  în  decursul  campaniei  —  care  mişcat  şi  pătruns  de  simţeminte  de  începutul  anului  şcolar,  pentru-ca
            observa  «punctele  acele  negre*,  cari  de  re­ zicând  la  ei  acasă  —  avantajiile  şi  scăderile  nobile  umanitare,  numai  decât a dispus  să  se  poată  face disposiţiunile necesare.
            gulă  sunt  precursorii  unui  răsboiu.  Unica  armatei  noastre,  şi  convingându-se  cu  ose­ ca  sâ  se  împartă  la  cei  nenorociţi  24.7   Taxa  internatului  e  400  cor.  pe
             chestie  care  mai  turbura  din  când  în  când  bire  de  inferioritatea  pustei  noastre  faţă  de  coroane,  care  a  şi  exmis  în  21  1.  c.  pe  an,  plătită  înainte  în  două sau  cel mult
             liniştea  aceasta,  erau  provinciile  Schleswig —  cea  prusiacă  cu  ac,  apoi  nu  te  poate  prinde  dl  Laurian  Bercian  în  faţa  locului  Vai­ in  patru  rate.  Spesele  pentru  cărţile
             Holstein,  ocupate  cu  un  an  mai  nainte  dela  mirare,  dacă  contele  Bismark  a  crezut  de  deiu,  şi  împreună  cu  subscrisul  au  trebuincioase,  pentru materialul de scris,
             Danemarca;  dară  şi  acesta  chestie  să  regu­ sosit  timpul  a  traduce  în  fapte  planurile sale  împărţit  aceea  sumă,  de  câte  11,  9,  7,  desemn  şi  lucru  de  mână,  nu  sunt
            lase  definitiv  prin  tractatul  dela  Gattstein  pentru  mărirea  Prusiei.  Din  memorabilele  6  şi  3  cor.,  în  proporţie  cu  dauna  cuprinse  în  taxa  amintită.  Acestea  se
            ratificat  prin  ambii  monarchi  ai  Austriei  şi  cuvinte  ce  le-a  rosiit  după-ce  a  ajuns  în   avută.                   poartă  separat  de  părinţi,  precum  şi
            şi  Prusiei,  cari  convemră  în  persoană  la  fruntea  ministerului:  »Corpul  Prusiei  e  prea   Pentru  aceasta  creştinească  faptă,   cheltuelile  pentru  îmbrăcăminte  şi  în­
            Salzburg  în  20  August  1865.            îngust  şi  politica  sa  va  consta  din  fer  şi   —  în  numele  celor  împărtăşiţi,  cari   călţăminte,  pentru  instrucţiune în  foarte-
                                                       sânge**)  străbate  în  deajuns  aceste  planuri   prin aceea au primit balsam vindecător —   piano  şi  în  limba  francesă.
                  Toată  lumea  să  aştepta  acum  şi  nu
                                                       de  expansiune,  cari  devenind  fapte  compli­  subscrisul  exprim  cea  mai  profundă   Taxele pentru instrucţiune în foarte-
             făiă  cuvânt,  că  de  vr’un  conflict  răsboinic
                                                       nite  au  fcăut  epocă  în  istoria  universală.  mulţumită  publică,  poftind  dela  bunul  piano  sunt  2  categorii:
            între  aceste  două  state  nu  poate  fi  vorbă  şi
            mai  ales  pentru  Schleswig-Holstein,  regu-                             (Va  urma).  Dzeu,  ca  pe  susnumiţii  domni să-i  ţină   a)  dacă  o  elevă voeşte să iee orele
                                                                                                 întru  mulţi  ani  sănătoşi,  ca  să  poată  singură,  se  socoteşte  la  2 ore pe  săptă­
            iându-se  acum  chestia  acestora  într’un  mod
                                                                                                 conduce institutul spre înflorire  şi pros­ mână  taxa  de  18  cor.*)  pe  lună;  dacă
            pentru  ambele  părţi  mulţumitor.  Dară  Prusia
            —  precum  să  vede  din acţiunile ei  ulterioare                                    per are.                                   2  eleve  iau  împreună  instrucţiune  în
            —  încă  dela  începutul  răsboiului  contra                                               Vaideiu,  la  28  Iulie  1904.       aceeaşi  oră,  taxa  se  socoteşte la  2  ore
            Danemarcei,  nu  a  fost  sinceră  faţă  de  aliata                                                                             pe  săptemână  cu  9  cor.  de  elevă;  sau
            ei  Austria,  şi  s’a  folosit  de  ajutorul  acestei                                                            Ioan  Nistor,
                                                                                                                                primar.          *)  Din  care  sumă  2  cor.  sc  contează  pe  lună
            numai  pentru  ca  mai cu înlesnire  să-şi ajungă
                                                                                                                                            institutului,  pentru  susţinerea  fortepianelor  în  stare
            scopurile  sale:  a  pune  mâna  pe  provinciile  *)  Ostrrcichs  Kâmpfe  im  Jahre  1866.                                      bună.
   1   2   3   4