Page 3 - Activitatea_1904_08_30
P. 3

Nrul  30                                                               A C T I  V I T A T E  A                                                              Pag.  3.


               b)  dacă  o  elevă  voeşte  să  iee   dează  simţămintele  de  dragoste  şi  înfrăţire  rnneei.  In  orhii  ataşaţilor  militari  şi  ai  co­  Pentru  acest  resultat  să  formeze
          orele  singură,  sc  socoteşte  la  2  ore pe  între  doauă  naţiuni  vecine.  Naţiunea  mea  şi  respondenţilor  de răsboiu  suntem  desonoraţi,   o  asociaţiune  cu  scop  de  a  ajuta  re­
          săptămână  taxa  de  12  cor.*)  pe  lună;  împăratul  meu,  care  a  considerat  şi  iubit  pe  şi  până  nu  se va  schimba  întreg  sistemul  nu   ciproc  o  societate  de  ajutor  mutual
          dacă  se  întrunesc  2  eleve  în  aceeaşi  Români,  d n  imperiul  seu  deopotrivă  cu  cei­ putem  spera  o  victorie.  Invidia  şi suspiciunea
          oră,  taxa  se  socoteşte  la  2  ore  pe  lalţi  supuşi  ai  sei,  sunt  veseli  de  a  fi  putut  dominează  in  armata  noastră.  Membrii  servi­  sub  presidenţia  dirigintelui  şcoalei  lor,
          săptămână  cu  6  cor.  pe lună  de  elevă. da  prilej i  pentru  o  asemenea  pioasă  sărbă­ ciului  nostru  secret  se  pândesc  unii  pe  alţii,   atingându-se  astfel  două  scopuri  de-o-
               Instrucţiunea  din  limba  francesă,   toare  a  unui erou ca Ştefan  cel Mare şi Sfânt.  în  timp  ce  spionii  şi  agenţii  japonezi  îşi  fac  dată;  li-s’ar  cultiva  spiritul  de  asocia­
          câte  2  ore  pe  săptămână  se  socoteşte   Ridic  acest  pâhar  în  sănătat  a  tuturor  celor  mendrele.  Japonia  —  se  pare  —  cunoaşte  ţie  —  pregătindu-se  treptat  spiritele
          pe  lună  cu  2  cor.  de  elevă.          da  faţă,  şi  cari,  împreună  cu  noi  iau  parte  toate  mişcările  noastre,  din  causa  aceasta  se   pentru  societăţi  cooperative  —  şi  s’ar
                                                     la  aceasta  se:bare*.                    şi  sch mbă  atât  de  repede  şi  subit  la  noi
               Toate  taxele  se  plătesc  direcţiunii                                                                                    ajuta  reciproc cumpărându-’şi  în  comun
                                                                                               planurile.  Bravii  nostrii  soldaţi  sunt  duşi  în
          şcolare.                                                                                                                        unelte  mai  de  preţ.
               Edificiul  internatului  este  situat  în   Nutreţul  fi  reducerea  transpor­ luptă,  ca  oile  la  abator.  Nimenea  nu  poate
          mijlocul  unei  grădini  frumoase  lângă   tului.  Dl  vice-comite  Pogâny  Bela,  în  ca­ pune  la  îndoială  devotamentul  lor  dar’  cât   Astfel  am  putea  avea  în  noi, trep­
          parcul  oraşului  şi  e  provăzut  cu  apa-   litate  de  vicepreşedinte  a  Reuniunii  econo­ timp  vor  fi  rău  conduşi,  se  face  numai  abus  tat,  tocmai  ceea-ce  ne  lipseşte,  agricul­
          duct,  baie  proprie  şi  lumină  electrică,   mice  a  comitatului,  comunică ordinul  minis­ cu  devotamentul  şi  supunerea  lor.  întreaga   tori  luminaţi,  cunoscători  ai  meserii
                                                     trului  de  comerciu  nr.  50659,  prin  care  să  Europă  ştie,  că  suntem  certaţi  în  casa  noas­
          încât  ofere  cele  mai  bune  condiţii                                                                                         lor,  astfel  s’ar  putea  substitui  în câteva
                                                     dispune  reducerea  taxelor  pentru  transpor­ tră  proprie  şi  va  trage  folos  din  aceasta...
          igienice.                                                                                                                       decenii  păturei actuale  de   agricultori
               Elevele din internat, afară de şcoală,   tul  de  nutreţuri  pe  toate  liniile  ferate.  Ofiţerul  rus  critică  apoi  aspru  tactica   rutinari  o  generaţie de  tineri  agricul­
          au  în  fiecare  zi  anumite  ore  de  con-     Prin  aceasta  să  are  în vedere  lipsa cea  de  războiu  a  lui  Kuropatkin,  enumărând  nu­
          versaţiune  în  limba  francesă,  maghiară   mare  de  nutreţ  şi  ajutorarea  economilor  meroase  greveli  ce  s'ar  fi  comis,  începând  tori,  care  ar  asigura  cu  drept  cuvânt
                                                     de  vite.                                 dela  lupta  dela  Yalu  până  Ia  lupta  dela Wa-  reputaţia  noastră  de  ţară  agricolă  şi
          şi  germână  după  trebuinţă.  Pe  lângă
                                                         Acest  favor  se  începe  cu  1  August  şi  fanku.  Intre  altele  se  zice  în  scrisoare:  „In
          aceea  ele  se  prepară  şi  învaţă  lecţiu-                                                                                    bogată.  Treptat  cu  nivelul  economic,
          nile  sub  conducerea  directoarei,  pro­  va  dura  cel  mult până la finea anului  curent. timp  ce  pe  teatrul  principal  de  îăzboiu  era   s’ar  ridica  şi  nivelul  cultural,  unul  re-
          fesoarelor  şi  guvernantelor.                 Taxa  redusă  se  poate  validita  respec­ mare  hpsă de  cavalarie  pentru  acţiuni  de s ne   sultând  din  buna  stare  a  celuilalt.
               Elevele,  cari  voesc  să  fie  primite   tive  se  poate  câştiga  numai  pe  temeiul  stătătoare,  s’a  trimis  o  diviziune  de  cazaci
                                                     unui  certificat  dela  Reuniunea  economică  spre  scopuri  absolut  aventurioase  in  Corea,           *
          în  internat,  au  să  aducă  cu  sine:  o
                                                    comitatensă.                               unde deja  de mult nu mai era nimic  de făcut".  In  altă  ordine de  idei, relerindu-ne
          saltea,  un  covorel  la  pat,  2  perini,  4
          feţe  de  perini,  o  plapomă  sau  ţol  de    Despre  aceasta  suntem  recercaţi  a                                            la  legea  împropietăririi  reangajaţilor
          coperit,  4  ciarşafuri  (linţoluri,  lepedee),   vesti  cetitorii  noştri  spre  conformare.  Apel  din  Bucovina.  Cătră  mesai-   militari,  credem  că  această  lege,  faţă
                                                                                               aşii  români.  Redacţtunea  foaiei  > Viitorul»  a
          6  ştergare,  6  şervete,  apoi  perie  de                                           clerului  ortodox român din  Bu;ovina, ce  apare  de  cerinţele  actuale,  sau  nu  îşi  are
          dinţi,  săpun  şi  2  peptene,  cari  toate     Petrecerea  de vară, arangează  cura-   în  Cernăuţi,  adresează  în  ultimul  său  număr
                                                    toratul  bisericei  gr.-cat. Mercuri,  in  10 August                                  rostul,  sau  e  de  prisos  din  multe  mo­
          rămân  proprietatea  elevei.  Afară  de                                              cătră  fraţii  din Transilvania  un apel de  urmă­
                                                    st.  n.  a.  c.,  in  pivilonul  de  vară  din  pro­                                  tive.  Ne  explicăm.
          acestea schimburile  de  trup  sau  albitu­  menada  Oralului.  Venitul  curat  e destinat  în   torul  cuprins:  Vă  rugăm  se  binevoiţi  a  ne
          rile,  câte  Y8  duzină  din  fiecare,'  două  favorul  besericei  române  din  loc.  Preţul  in­  trimite  rât  de  multe  adrese  de  meseriaşi  ro­  Legea  prevede  că  unui  sub-oficer
          fuste  de  lustre  (jupon)  şi  două  de  fla­  trării:  de  persoană  2  coroane,  de  familie   mâni  din  toată  branşa,  cari  ar  fi  dispuţi  a   reangajat,  care  a  servit  ca  instructor
                                                                                               primi  la învăţătură  băieţi  din  Bucovina.  Con-
          nel;  ciorapi,  batiste  (marămi)  câte  1   până  la  3  membrii  4  cor.  Reghin, la  26  Iulie   diţlunile  şi timpul  cât va  dura  învăţătura  încă  în  armată timp de  12  ani, să-i-se acorde
          duzină,  1  parapleu  (cort)  şi  încălţămin­  1904.  Comitetul.  începutul  la  8  oare  seara.   dorim  a  le  şti.           gratuit  6  hectare  pământ  în  ţară,  ori
                                                    Suprasolvirile  se  primesc  cu  mulţămită  şi  se
          tea  trebuincioasă.  Cât  pentru  toalete   vor  cuita  pe  cale  ziuaristică.
          nouă.  sfătuim  părinţii  şi  tutorii  să  nu                                             =   Un  culegctor  tip o g ra f  rom ăn  află  15  în  Dobrogea,  plus credit pentru  ma­
          facă  copilelor,  căci  pentru  uniformita­    Atentat.  Nu  de  mult  a  fost  ucis  Bo-   condiţie  num ai  decât  la  institutul  tipografic   terial  de  economie  agricolă  şi  unelte
                                                                                               „M inerea"  din  Orăştie.
          tea  îmbrăcămintei  elevelor  interne,  toa­ brikow  din Finlando şi  Andrejew  din  Caucas,                                    de  agricultură.
          letele  se fac  aici  cu  preţuri  moderate,  doi  conducători  ai  Rusiei  autorate.  La  27                                        Dar’  oare  ce  economii  agricole
          grin  îngrijirea  internatului.  Strîns  de  Iulie  a  urmat  uciderea  ministrului  de  interne   Chestiunea  absolvenţilor  şcoalelor    mai  pot  înfiinţa  aceşti  reangajaţi  mili­
          uniformă  se  ţîn:  o  haină,  2  şurţe  în  Ple/iwe.  Atentatul  s’a  întâmplat  când  sosea   practice  de  agricultură.      tari?  Ce  agricultor  va  putea  deveni
          forma  unei  haine,  o  pălărie  de  vară  şi  cu  trăsura  în  gara  Varşovia.  Bomba  a  rupt
          una  de  iarnă,  cari  necondiţionat  au  să  capul  ministrului  dela  trunchiu.  Trăsura  cu                                  acest  om  pe  jumătate  orăşan,  novice
          se  facă  aici  şi  cari  peste tot  vor  costa  caii  au  fost  prefăcuţi  în bucăţi.  Mulţi  oameni   (Urmare  şi  fine.)     în ale agriculturii care de  15  ani  n’a mai
          cam  30—40  cor.                          au  fost  răniţi.  însuşi  atentatorul  au  fost  vul­  Cel  mai  fericit  mijloc  de  a  în­  pus mâna  pe  coarnele  plugului ?  Aceste
               Dela  direcţiunea  şcoalei  se  poate  nerat.  Mumele  lui  e  tă nuit.  A  fost  deţinut.  druma  pe  calea  adevărată  pe  aceşti   ajutoare,  deci,  ce  viitor  rambursate
          primi  prin  postă:  «Statutul  de  organi-                                                                                     cătră  instructorii  în front de  agriculturii
          sare«  şi  «Regulamentul intern«  al  şcoa­    Liberarea  paşapoartelor.  Cu  1      premergători  ai  regenerării  agricole,  în   române,  ar  fi  credem,  un  ce  just.  ,
          lei,  «Regulamentul  pentru  cursul  com­ August  1904  întră în  vigoare  art.  de lege  VI.   ţara  noastră,  e  de  sigur,  a  le  acorda
          plementara,  «Planul  de  învăţămănt«  şi  despre  libeiarea  paşapoartelor  pentru  Româ­ câte va  hectare  de  teren,  împroprie-   Să  li-se  acorde  militarilor  alte
          «Regulamentul  ministerial  pentru  exa­ nia  şi  Sârbia.  De  aci  încolo  se  vor  elibera  tărindu-i.                        avantaje,  pentru  serviciul  adus  ţării,  să
          menele  publice,  private,  supletorii  şi  paşapoarte  numai pe un an ;  în caşuri anumite   6  Hectare,  credem că  e  de  ajuns;  li-se  dea  pensii,  etc.,  tot,  afară  de ceia-
          de  emendare«,  â  20  bani  exemplarul.  şi  pe  timp  mai  scurt  sau  mai  lung  (pănă  la
                                                                                               muncit  sistematic,  ar  da  putinţa  ca  pe  ce  i-ar  pune  mai  mult  în  încurcătură
          Dela  direcţiune  se  poate  primi  pentru  3  am).  Paşapoartele  pe  un  an  Ie  liberează  de   icî-colea,  să  se  poată întâlni câte  o fru­ decât  le-ar  aduce  foloase  reale.
          2  cor.  şi  «Monografia*  şcoalei,  în  care  aci înainte vicecomitele.  Certifi.ate  de treerre
          pe  lângă  istoricul  institutului,  se  află  in  România  nu  se  mai  dau  decât  muncitori­  moasă  economie casnică,  care  sub mâna   Nu  va  fi  o  perdere  prea  mare
          descris  edificiul  şcoalei  şi  al  internatu­ lor  de  câmp,  zilerilor,  etc.  pentru  depărtări  îndemnaticâ  a şcoalei  practice  să  poată  pentru  aceea-ce  şi-au  consumat  cariera
          lui  în  toate  amănuntele.               de  4  chilometri  dela  graniţă.  Acestora  li-se  servi  de  model.  Unul  din  aceste  hec   spre  a-’şi  creia  o situaţie la  oraş,  cei-ce
               Sibiiu,  în  Aug.  1904.              dau  certificate  şi  numai  pe  8  zile.  In  caşuri   tare,  ar  trebui,  prin  lege destinat  plan­  acum  păşesc  în  vieaţă,  la  ţară,  va  fi
                                                     urgente  se  dau  certificate  în  comitatele  măr­
                              Direcţiunea  şcoalei.                                            telor  de  nutreţ;  acolo  unde  terenul  ar   condiţie  exenţială  a  existenţei  lor  şi
                                                    ginaşe  cu  România  şi  Sârbia  şi  altor  per­
               *)  Din  care  sumă  două  cor.  se  contează  pe                               permite  o  jumătate  hectar  se  fie  de  materiale  şi  morale?
          lună  institutului,  pentru  susţinerea  fortepianelor  în   soane  cari  petrec  numai provisor  pe teritoriul   asemeni  destinat  grădinăritului.  Din
          stare  bună.                               comitatului.                                                                              Să  se  împroprietărească  dar’,  ab­
                                                                                               fondul  adunat  în  cei  doi  ani  jum.  se   solvenţii  şcoalelor  de  agricultură  spre
                                                          Anuarul  şcoalei  primare  şi  de    li-se  procure  prin  intervenţia  statului
                     N 0 U T Ă T I                                                                                                        a  vedea  regenerând  acea  ramură  de
            _____i__________________________        repetiţie economică  din  Selişte pe anul   vite  bune  de  muncă,  cum  ar  fi  cele
                                                    şcolar  1903—904,  publicat  de  directorul  D.                                       bogăţie  naţională,  care  creiază  aproape
                                                                                               de  rasa  moldovenească,  unelte  perfec­
               Foc  în  Orăştie.  In  noaptea  de  28  Lăpădut:  Dare  de seamă  despre sfinţirea şcoa­                                   toate  sursele  ţării  şi  care stând  pe  loc,
          spre  29  Iulie,  la  1  şi  jum  ore  publicul  din   lei  nouă;  lisia  donaţiunilor  făcute  pentru   ţionate  şi  sămânţe  bune.  Dacă  aceste   stagnează  însuşi  pulsul  naţii.
          loc  a  fost  sculat  din  aşternut  în  urma  fo­  şcoală  în  anul  1903—904;  Material  ales  pe  sume  nu  vor  ajunge,  tot  statul  să  facă
          cului,  ce  se  constată  la  dl  Ioan  Mihaiu.  A                                                                                   Prin  aceasta  nu  se  cere  un  nou
          ars  şura  cu  tot  ce  se  afla  acolo  precum:  5   basa  noului  plan  de  învăţământ  pentru  şcoa-  sacrificii  spre  a  le  veni  în  ajutor  cu   sacrificiu  statului  de-oarece  absolvenţii
          cară  de fân,  mobile,  2 trăsuri,  hamuri şi  alte  lele  poporale,  din  limba  magiarâ,  desemn,   oare-cari  subvenţii.
          mărunţişuri.                              cântări  şi  gimnastică»;  > Pentru  pomenirea                                        vor  plăti.  Ţinându-se  în  seamă  şi  im­
                                                                                                    Pentru-ca,  elevii  cât  timp  frecuen-
               După  foc  au  sosit  şi  pompierii.  Noro­ învăţătoriului  D.  A.  Mosora»  (imormântarea                                 portanţa  chestiunii.
          cul  că  nu  a  tras  vîntul,  pentru-că  focul  pu­  şi  cuvântul  funebra!  rostit  de  dir.  Lăpădat)   tează  şcoala  se  poată  avea  hrană  su­
          tea  lua  dimensiuni  mari.                                                          ficientă,  cu  mijloace  materile  cât  mai     Fie  ca  impulsul  dorit  să  vie şi  de
                                                    şi  »Drte  şcolare»  despre  personalul  didactic
               Cu  punerea  focului  este  bănuit  un  lu­  eltvi, serbările şcolare  şi examenele  dela finea  reduse,  să  se  aplice  şi  aci  ideea  can­  data  asta  tot  dela  stat  şi  cu siguranţă,
          crător,  care  —  zice-se,  ar  fi  şi  furat  unele-                                                                           el  va  fi  secundat  de  iniţiativa  privată.
          altele  înainte  de  a  aprinde.  Cercetările  sunt   anului.  Anuarul  a  apărut  în Sibiiu,  tipografia  tinelor  şcolare.  Asceasta  pentru  mai
          în  curgere.  —  Dl  Mihaiu  a  fost  asigurat.  archidiecesană.                     multe  motive:  s’ar  da  muncitorilor          împroprietărirea  şi  ajutorarea  sta­

               Toastul  principelui  Hohenlohe           In ftresa  emjlexâ  face  mare  sensa-   hrană  raţională,  faţă  de  cheltuirea  for­  tului  să  dureze  atât  cât  va  fi  nevoe ca
          la  banchetul  dela  Putnaf  a  fost  urmă­ ţie  o  scrioare  a  unui  ofiţer  rus  superior  din  ţelor  la  care  sunt  obligaţi  în  timpul   iniţiativa  privată  să  i-se  substitue  şi
          torul.  »Au  venit  azi  la  Putna  Românii  din  cartierul  general  rusesc  din  Extremul-Orient.  zilei;  s’ar deprinde  a  se hrăni  pe  viitor   mişcarea  aceasta  de  interes  general  să
          toate  unghiurile  Europei,  să  sărbătorească  Ssrisoarea  acesta  o  pulică  un  corespondent   în  alt chip  de  cum  se  hrăneşte  ţăranul   preocupe  cât  mai  mult  pe  aceia-ce  vin
          amintirea  marelui  vocvod  Ştefan,  aprigul  şi  de  răsboiu,  căruia  i-a  arătat  ofiţerul rus  scri­  nostru  în  timpul  de  faţă.  Elevii,  luând   imediat  după  stat  în  susţinerea agricul­
          neînvinsul  luptător şi apărător al ţării, al popo­ soarea  în  cestiune,  adresată  camarazilor  săi                           turii :  pe  marii  proprietari.
          rului românesc şi  al creştinătăţii.  Au  venit  din  din  Petersburg. Extragem din  această scrisoare   parte  cu  rândul  la  facerea  elementelor,
          lumea  întreagă  elită,  oameni culţi şi cei  neşti­ următoarele  pasage:            ar  învăţa  multe  lucruri folositoare  pen­    Stimulând  astfel,  dintr’un  început
          utori,  ca  să  depună  prinosul  lor  de  recunoş-   Este  întristători,  când  vezi  pe  ofiţerii  noş­ tru  economia  casnică  în  viitor.  pe  absolvenţii  acestor  şcoli  şi  apucând
          tinţi  memoriei  aceluia,  care  a  luptat  acum  tri  în  necontenită  ceartă;  ei sunt  împărţiţi  în   Absolvenţii,  să  fie  obligaţi  să  con­ direcţia  dorită,  curând  se  va  ajunge  ca
          400  de  ani  pentru  apărare  strămoşilor  lor.  elice  şi  se  ocupă  atât  de  mult  cu  interesele   tinue  cât  mai  mult  timp  după  termi­ proprietarii  să  dorească  a  avea  pe  do­
          Acest simţământ  de pioasă recunoştinţă,  înalţă  lor  proprii  încât  uită că se luptă  contra  Japo­  narea  cursurilor  contactul  cu  şcoala  meniile  lor  astfel  de  agricultori  lumi­
          pe  cei  ce-1  manifestă  şi  nu  poate  lăsa  pe ni­ nezilor,  duşmanul  nostru  general.  Fieşte-care   unde  au  primit  lumina,  spre  a  fi  cu­ naţi  şi  atunci  ajutorul  şi  preocuparea
          meni  rece.  Ziua  de  azi  mai  are  şi  altă  mare  începând  dela  viceregele  Alexejew  şi  dela
          însemnătate,  şi  anume,  însemnătatea  unui  generalul  suprem  Kuropatkin,  până  la cel  din   rent  cu  toate  progresele  şi  noutăţile  lor,  devenind  intensivă,  va  dispensa
          eveniment  menit  a  fi  cimentul,  care  consoli­ urmă  soldat,  se  ceartă  şi  nu  se  supune,  po- agriculturei  sistematice.  treptat  statul  de  a  acorda în  mod  larg
   1   2   3   4