Page 1 - Activitatea_1904_08_31
P. 1

Anul  IV.                                                    O r â ş t i e ,   11  August  n.  1904.                                                     Nr.  31
                        ...........“•  i


               INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6 cor.  pe  %   an  3  cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                         Pentru  plugari—ţfirani  pe an
                                                                                                                                                                 4  coroane.
         Manuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi  acelea  nu  se  îna­
                                                                                                                                                         Pentru   România  şi  străinătate
                   poiază.
                                                                                                                                                              Pe  an  16  franci.
         Epislole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.

                                                                                                                                              i
             EDITOR,  PRO PRIETA R  ŞI  ŞEF-RED A C TO R:
                                                                          A p a r e   în  fie c a re   Joi.                                            REDACTO R  R ESP O N SA B IL:
               D r.  A u r e l  M untean                                                                                                           L a u r i a n  B e r c i a n


          ()  problemă  ce                          lui  s’ar  acoperi  din  venitele  producte­ z :  zor,  .seu,  şină,  botesat,  bisantin,  lucrează   Convocare.
                                                    lor,  ear’  preţul  moşi',  ar  r.»$ş te  dir.   îndrăzneţ,  siua,  vest  verşi,  calsi,  a  mu-
                   fcrebue  resolVită.              an  în  an.                                     cesl, înversit,  încălsind,  rasă,  pasă,  va să,
                                                                                                    roşă,  naşii,  poesie,  englesă,  francesî,   „Societatea  pentru  fon d   de  teatru
                                                         Dacă  nu  ne-a  succes  a  institui                                              român“  îşi  va  ţinea  adunarea  sa  gene­
                                                                                                    fisică,  ipotensâ,  vis tă,  posiţie,  văsând,
                                                     »Academia  de    d r e p t u r i care  avea                                          rală  din  acest  an  în  Brad,  în  zilele  de
                             ii.                                                                    şesând,  a bus.
                                                    odinioară  fnndul  seu  propriu,  cel  puţin                                          Duminecă  şi  Luni,  15  (28)  şi  16  (29)
               Este  constatat  prin  bărbaţi  che­                                            c,  g:  însemnează  fiecare  câte  două  sunete
                                                    să  înfiinţăm  ^şcoala  agronomică*,  care      deosebăe  după  poziţie  şi  anume:   August  1904.  Invităm  la  aceasta  adu­
          maţi,  că  moşia  ce  înainte  de  2 0 —30                                                                                      c e a   generală  pe  toţi  membrii  funda­
                                                    ar  revărsa  cu  mult  mai  multă  lumină  1.  la  sfârşitul  cuvintelor  sau  înainte  de  con-
          ani  a  costat  şi  s’a  vândut  cu  5  mii,                                                                                    tori,  ordinari  şi  ajutători  ai  societăţii,
                                                    asupra  poporului-plugarilor-ţărani  şi prin    sonate  sau  de  vocalele  a,  o,  11,  ă,  ă,
          azi  preţueşte  aproape  îndoit.  Aceasta                                                                                       precum  şi  pe toţi  binevoitorii  ei  şi  spri­
                                                    aceia  s’ar  lucra  foarte  mult  la  înainta­  însemnează  sunetele  aspre  k.  g:   jinitorii  culturei  româneşti.
          atât  Ia  moşii  mici,  cât  şi  la  cele  mari,                                          ac, sar;  s< c,  coc,  clacă,  clopot,  cresc,  crud
                                                    rea  neamului  şi  bunei  stări,  de  care
          mai  cu  samă  pe  acolo,  unde  plugarii                                                 —   ca,  cap,  cocoş,  cot,  câine,  cădere,       Programa.
                                                    are  lipsă.
          noştri  sunt  harnici  în  ale  plugării.                                                 zăcând,  bucată,  bucurie;                        1.  Ziua  prim ă.
                                                          Prin  o  atare  instituţiuni  ajutăm
               In  urma  organisărilor  drepturilor                                                 b-^,  ne^-,  sto^,  fa^,  ^las,  ^ros,  gră­  D u m in ecă,  în  15  (2 8 )  A u gu st  1 9 0 4 :
                                                    aceia  clasă  a  neamului,  care  este  talpa
          de  proprietate  a  moşiilor  (comasări,                                                  dină,  gard,  goi,  £"ură  £ăsit,  gând   u  1.  Preşedintele  deschide  adunarea
                                                    ţării!                                     2.  înainte de e,  i însemnează  sunetele  (ă),  (g):
          proporţionări  şi  segregări)  preţul  creşte                                                                                  generală  la  10  ore  a.  m.  2.  Alegerea  a
                                                                   —                    £           ce,  cetate,  ceafă,  începe,  cercei,  facem,
          întruna.  Cu  toate  aceste  din  partea                                                  rine  cireşe,  nuci,  mic',  cerci;   doi  notari  pentru  şedinţele  adunării.  3
                                                              Ertarea darii —  din causa secetei.                                         Raportul  general  al  comitetului  socie­
          noastră  şi  a  corporaţiunilor  culturale                                                  ger,  ^erae,  citire,  ^.nere,  pec-ng ne,
                                                                                                                                          tăţii  asupra  lucrării  sale  dela  adunarea
          şi  finanţiare  foarte  puţină  atenţie  să     Art.  de  lege  44.  §§.  49— 51  din     die£-:,  gingii,  mergi.             generală  din  urmă.  4.  Alegerea  unei
          dă  pămentnlui  şi  celor-ce  să  ocupă  cu  anul  1883,  dă  proprietarilor  de  pământ   3.  când  c  şi  g   înainte  de  e  şi  i  îşi  păstreaz',  comisiuni  de  5  membri,  pentru  censu-
          cultivarea  lui.                          favorul,  ca  în  cas  de  nimicirea  recoltei   valoarea  aspră,  se însemnează  cu  ch.gh:   rarea  raportului  general  al  comitetului.
                                                    prin  întâmplări  (grindină,  exundări,  se­    chem,  c/ziag.  c/ziar,  chică,  chirgă;
               După  vederile  noastre  >->Asociaţiu-                                                                                    5.  Raportul  cassierului  despre  starea
                                                    cetă,  etc.)  se  i-se  erte  din  dare  o  sumă   ghem,  gh  rgliei,  Gheorghe,  ghiajă,  ne-   cassei  şi  peste  tot  despre  averea  socie­
          nca  pentru  literatura  română  şi  cul­
                                                    corăspuzătoare cu paguba îndurată,  even­       ghină,  neghiob.                      tăţii.  6.  Alegerea  unei  comisiuni  de  5
          tura  poporului  român«  este  la  locul   tual întreaga dare  de  pământ  de  pe  acel  X: însemnează  grupul  de consonante  c s :x  \o-   membri, pentru  censuarea  raportului  cas­
          îniâiu  chemată  a  lua  causa  în  mână  an,  dacă  din  causa  îmtâmplărilor  nici      grat,  lexicon,  Aferxe,  AUntip,  Rxolani,   sierului.   7.  Alegerea  unei  comisiuni
          şi  în  înţelegere  împrumutată  cu  insti­ a  doua  recoltă  n’a  isbutit.  Facem  atenţi   luxaţie,  relaxare,  Alexandru,  hexametru.  de  5  menbri,  cari  în  înţelesul  §-lui  5
          tutele  economice  să  institue  la  loc potri­  pe  economii  noştri  la  disposiţiile  legii   IV.  —  D uplicarea  consonantelor  se  ad-  din  statutele  societăţii  vor  înscrie  mem­
                                                    amintite,  cu   adausul,  că  proprietarii
          vit  0  ŞCOală  a grico lă   corespunză-                                                  numai  în  următoarele  cazuri:      bri  fundatori,  ordinari  şi  ajutători  pentru
                                                    au  să  înştiinţeze  cererea  de  relaxare
          toare.  Chemarea  aceştia  nu  poate  fi                                                  1.  când  provine  din  alipirea  a  două  cu­  societate.  8.  Cetirea  disertaţiunilor  co­
                                                    (ertare)  la  direcţiunea  finanţială,  ori  la                                      respunzătoare  scopului  societăţii,  sau
          alta  decât  a  creşte  o  pătură  de  agro­  primăria  comunală.  Paguba  să constată   vinte  româneşti,  din  cari  întâiul  se  termină   de  altă  materie  literară,  înştiinţate  pre-'
          nomi  raţionali,  cari  să  răspândească  pe  Ia  faţa  locului  prin  o  comisiune  de   şi  al  doilea  se  începe  cu  aceeas  consonantă   şedintelui  înainte  de  adunare.  9.  Pre­
          toate  locurile   cultivarea   pământului  pricepători,  dacă  să  cere  constarea  cu   sau  de  acelaş  fel;  aceasta  să  întâmplă  la  cu­  şedintele  ridică  şedinţa.
          după  sistemele  moderne,  în  toţi  ramii   15  zile  înainte  de  recoltare  (culegere).   vintele  compuse  din  prepoziţiunea  în  şi  un
                                                    In  comisiune  să  aleg  doi  representanţi.   cuvânt  începător  cu  zzsau  nr.  ÎMwotare,  \nno-   11.  Ziua  a  doua.
          economii  de  câmp.
                                                    Suma  ce  ar  fi  să  se  relaxeze  o  fixează   dare, înnoire,  îzz/zăscut;  îzzz/zormântare,  \mmăr-   L u n i.  16  (2 9 )  A u g u s t  1 9 0 4 :
               Vedem  bine,  că  în  celea  mai  multe   direcţiunea  finanţială,  în  al  doilea  for   murit,  \mmulţire,  —  se  poate  însă  scrie  şi   1.  Preşedintele  deschide  şedinţa.  2.
          caşuri  nepriceperea  este  causa  nereu­ comisiune a  administrativă  comitatensă,   îzzzzzulţire,  înmormântare.             Cetirea  protocolului  şedinţei  precedente
          şitei  recoltării  şi  anume:  să  foloseşte  ear’  în  ultimul  for  judecătoria  adminis­  2.  pentru  deosebire  se  abmite  duplicarea   şi  verieficarea  lui.  3.  Raportul  comisiu-
          locul,  ce-’i  stă  la  îndemână  plugarului   trativă  finanţială.  Favorul  legii  să  ex­ lui  s  în  următoarele  cuvinte:  nei  pentru  câştigarea  de  membri  noi.
                                                    tinde  şi  asupra  fânaţelor.                   macca  de  materie  (la  masse),  ma.wiv,—   4.  Raportul  comisiunii  însărcinate  cu
          în  mod  de  tot  întors;  despre  valorisa-
                                                          Cu  deosebire  notarii  comunali  şi       dar’  maca  de  scris,              censurarea  raportului  cassierului  şi  a-
          rea  productelor  nici  ideie  nu  are;  re-
                                                    cercuali  pot  face  foarte  mult  pentru       cassa  de  bani,  caccier,  —   dar’  caca  de   verei  societăţii.  5.  Raportul  comisiunii
          laţiunea  nu  o  cunoaşte  de  loc  şi  în                                                locuit,  racca  de  animale  şi racca  călugă­
                                                    popor  în  această  privinţă.                                                        însărcinate  cu  censurarea  raportului  ge­
          fine  nu  poartă  nici  o  socoată  despre                                                rească  —   dar’  barba  raJă.       neral  al  comitetului.  6.  Alegerea  comi­
          cheltueli  şi  venite.                                                                                                         tetului  pe  un  nou  ciclu  de  3  ani.  7.
                                                        Academia  Română.                      V.  —   Accentuare.  —   Se  însemnează  cu
               In  o  atare  şcoală  agronomică  s’ar                                                                                     Determinarea  locului  unde  se  va  ţinea
                                                                      ---mm---                      accent  grav  ( '  )  vocala  care  sfârşeşte  un   adunarea  generală  pentru  a.  1905.  8.
          creşte  tineri  din  şirul  plugarilor-ţărani                                             cuvânt,  dacă  este  accentuată  şi  nu  are
                                                                  (Urmare  şi  fine.)                                                    Alegerea  unei  comisiuni  de  3  membri
          cu  pregătiri  şi  mai  puţine,  în  cursuri                                              alt  semn:  fâczz.  bătzz, şezzz;  dorm/,  auz/;
                                                                  Consonante.                                                            pentru  verificarea  protocolului  din  şe­
          mai  scurte,  în  mod  teoretic,  dar’  mai                                               cântă,  iăndă,  vedez/,  meagez/,  dormeT   dinţa  II.  9.  Preşedintele  închide  adu­
          mult  practic!  Pentru  cei  cu  pregătiri   b:  Tun,  Trâu,  sobă,  bob,                 sărez/;                              narea.
                                                    d:  dan,  a di,  şed.                           dar’:  a  hotătr/1,  lucrzZ,  lăudzZ,  lăudzl.
          mai  bogate  şi  cu  clase  mai  multe,  s’ar                                                                                       Din  şedinţa  comitetului  ţinută  în
                                                    f:  f*g,  foc,  f  gură,  /ilozo/ie,  /izică,  tipogra/iz*
          institui  şi  cursuri  mai  multe  pregă-                                            VI.  —  Apostroful  (0  se  întrebuinţează Braşov,  la  1  Iulie  n.  1904.
                                                    Alip.
          tindu-i  pentru  economii  mai  însemnate      =   Nu  se  scrie  ph  în  loc  f   decât  în   spre  a  se  arătzz  eliziunea  unei  vocale;   Virgil  Oniţiu,   Dr.  Iosif B l aga,
                                                                                                    n’am  (nu  am),  s’an  (se  au),  v’aduc  (vă   v.-preşedinte.   secretar.
          şi  provăzându-se  cu  diplome  publice.  nume  proprii  străine  (vezi  I).
                                                                                                    aduc),  v’atn  dat,  v’aţi  arătat,  s’au  dus.
               Şcoala  agronomică,  ce  s’ar  con-  h:  ham,  ho\,  patriareh,  /zartă,  ar/zivă,  ar/zie-   =   Prin  urmare  nu  se  va  scrie:
          tâmpla,  trebue  să  fie  un  institut  de     reu,  /zimeră,  ai/zitect.                 celă-l'alt,  cei lalţi,  ci:  celălalt,  cealaltă,   Frunzările  ca  nutreţ.
                                                    j:  _/af, joc,  Bl a/,  vite;’, (pl.  dela  viteaz),  vite/ie.
          specialitate  şi  de  cultură.                                                            ceilalţi  sau  ceialalţi,  celelalte.
                                                    I:  /emn,  loc,  ha/at,  dea/,
               învăţământul  ar  trebui  împărţit  în
                                                    m:  mare,  măr,  azzzar.                   VII.  —  Trăsura  de  u n ire  (-)  se  întnbu-  Am  avut  o  primăvară  şi  o  vară
          anumiţi  ani,  aşa  că  studiile  fundamen­  n:  zzimic,  zzoroc,  ptu/ze,  nou.          inţează  spre  a  arătă  juxtapunerea  unor   neobicînuit  de  secetoase,  earr  toamna
          tale  se  premeargă,  car’  acestora  să  p;  pace,  părinte,  apa,  dop,  p\op.          cuvinte,  cari  nu  formează  împreună  un   şi  earna  trecută  au  fost  sărace  în  ploi.
          le  urmeze  cele  speciale  precum:  viti­  r:  rac,  sare,  a mârît  rar.                singur  cuvânt  compus:  rogu-te,  vezi-t,   In  urma  acestora  au  suferit  toate  plan­
          cultura,  prepararea  vinului  şi  manipu­  s:  rac,  cajă,  poveste,  foloj.             îndură-te,   uită-te,  cântă-ne,  spune  le,   tele  din  câmp  şi  păşunile  sunt  total
                                                    ş:  /arpe,  şedere,  ve/ti  pove/ti,  pe/ti,  creşti,   le-am,  dat,  i-am  luat,  ne-am  aşezat,   pleşuge;  astfel  în  acest  an  întrebuinţa­
          larea  lui,  pomăritul,  apicultura  (albină-
                                                         cre/te,  domne/ti,  împărăte/te,  Piteşti,   te am  văzut.                      rea  pădurilor  pentru  procurarea  de
          ritul)  şi  altele.
                                                      Bucureşti,  Negoeşti,  ştiu,  ştiinţă,  ştergar,   Cuvintele  compuse  se  scriu  însă  fără   nutreţ  are  o  valoare  şi  o  importanţă
               Şcoala  agronomică  ar  trebui  aşe­   mirişte,  buştean,  chipeş.                   a  se  arătă  elementele  de  compunere:   mult  mai  mare  decât  în  alţi  ani.
          zată  pe  o  moşie  proprie  cu  o  exten­     =   Nu  se  scrie  JÎn  loc  de  ş  în  grupul   binefacere,  bunăvoinţă,  altfel,  fiindcă,   In  astfel  de  împregiurări  abnormale
          siune  corespunzătoare,  pe  care  să  se  şt,  deci  nu:  -set,  -sce  pentru  -şti,  şte.   pantrucă,  decât,  ceva,  dela,  cineva,  un­ se  poate  face  us  cu  concesiunea  minis­
          poată  practica  tot  felul  de  râmi  eco­  t:  /are,  /elegraf,  Tema,  ui/a/,  /o/;  asemenea:   deva,  câtva,  câţiva  câteva,  totdeauna,  terială şi  de  păşunatul în  păduri,  chiar  şi
                                                         /eolog,  Teodor,  nu  the.olog,  7/zeodor.   astăzi,  niciodată,  diocamdată,  extraor­ în  culturile  tinere,  de  altfel  strict  oprite
          nomici.
                                                         =   Nu  se  scrie  c în  loc  /  în  grupul  şt;   dinar,  pierdevară,          pentru  păşunat.  Aceasta  să  şi  face  deja
               Condusă  conştienţios,  de  bărbaţi
                                                    deci  nu:  -sce.-sci  în  loc  de  -şte,-şti.                                        acum  în  multe  comune.
         versaţi  şi  de  puteri  didactice  cualifi-   ţ:  /ară,  /epi,  /mut  aţă,  fra/i,  rno/, pia/ă  finan/e,                           Dar’  după  ce  75%   ale  nutreţului
          cate,  spesele  de  intreţinere  a  tineretu­  v:  pas,  penin,  zăţâ,  zzoie,  jilav.                                         sunt  nimicite  prin  secetă,  agricultorul
   1   2   3   4