Page 2 - Activitatea_1904_08_31
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 31
trebue se se cugete pentru timpul ernii procedura arătată nu e satifăcâtoare. Viaţa din Reuniune nu are să se deosebească pnţină fluenţă, poesia „Noaptea de varâ“ de
şi la frunzele de nutreţ. In acest scop frunzările se aşează strat nici ea de vieaţa aceasta oare-cum familiară. Coşbuc. Dacă toţi şi toate au plăcut, apoi dl
Frunzele uscate din pădure pot' de strat peste olaltă în un şop sau Trăind răsleţi, deapurtma cu nemulţumirea D. Axente a fost la înălţime predând poesia
face bune servicii ca aşternut pentru peste tot sub coperiş, punând peste ele în suflet şi ne împăităşindu-ne unii altora „M..ma“ de- Coşbuc. Noă'e arii ale violinei
vite, economisând astfel paele. greutăţi mari, ca se se împedece pe năcazurile zilnice, însemne-iză a ne scurta dlui Vasilichi ne-au vestit încheierea piogra-
Frunzele multor arbori de păduri cât posibil intrarea aerului şi formarea zilele, a nu putea duce nici o singură lucrare mului.
mucezelii. Timpul umed şi chiar ploile la bun sfârşit. întâlnirea naşte împrietenire, Prtsenţi la şedmţă au fost foatte mulţi,
şi ale altor arbori adunate şi uscate îm
preună cu rămurelele tinere şi subţiri n’au se împedece oamenii dela această aceasta căldura şi bunătatea de inimă. Inrâu- între cari mulţi membri ajutători. îndeosebi
pe cari stau, pot ajuta la umplerea lucrare, pentru că umezeala aceasta nu rinţa bătrânilor asupra tineretului, ficiori, mă am remarcat pi esenţa d-nei Ana Petruţ şi a
unor goluri în provisiunea de fân peste e stricăcioasă frunzărilor. E stricăcioasă iestri, este nu se poate mai binefăcătoare. ficei sale, d-na Anuţa Soreanu d n Craiova,
earnă. înse umezala, care ar întră în grăme Reuniunea e dremată a suplini creşterea fa altfel orginare din Sib'iu, pe cari presidentul
zile de frunzări neaşezate sub coperiş. miliară, ca cea şcolară. Să spriginim deci me le-a binevenlat. Căiţi şi ilustrate la soarte au
In anul 1862, an excepţional de
secetos şi lipsit de fân, s’a făcut în »R. E.« seriile şi să spriginim societăţile de meseriaşi, câştigat 16 persoane.
aceasta foculare ale clasei mai avisate la con „Arbore.“
multe locuri întrebuinţare de frunzări.
lucrare, la încurag'are.
Astfel de întrebuinţare a pădurilor Serate de-ale me- Yaloarea cenuşei ca îngrăşământ.
se face an de an în unele regiuni ale Protocoalele şedinţelor administrative din
Austriei, Tirolului etc. Dar’ sunt şi la seriasiolr româoi. cursul Iurtei Iulie, cetite de notarul Reuniunei,
i dl I. Apolzan, m’au convins ş; ele cum co Valoarea cenuşei ca îngrăşământ
noi comune de munte cu agri şi livezi
mitetul Reuniunei adună la un loc tot ce se sâ ia după conţinutul ei în potasă şi
puţine, unde oamenii adună toamna acid fosforic, principalele elemente sim
frunzări şi le păstrează ca pâşii de In şedinţa literară a 7-a, ţinută Joi la petrece în viaţa meseriaş 'or şi în folosul
cucuruz. 28 Iulie n. în localităţile »Reuniunei sodaiiloi acestora şi cum ţine ca membrii Reuniunei ţitoare pentru plante. Din analisele fă
cute de staţiuni agronomice resultă că
români din Sibiiu*, presidentul Reuniunei, să fie mereu în curent cu întreagă mişcarea
In Francia, unde în 1892 în urma 100 părţi:
dl Vie. Tordăşanu, ocupându-se din nou de de pe acest teren. Intrarea măiestrilor cojo
secetei continue a fost o lipsa neobici afacerea îmbrăţişerii meseria-ilor, insistă, ca cari din Lugoj, a zidarilor din Bistriţa în potasă acid fos.
nuit de mare de nutreţ, s’au adunat părinţii mai ales acum se-’şi facă seamă dacă sinul Reuniunelor de meseriaşi din acelea lo C e n u ş a d e l e m n d i n t r u n c h i u l f a g u l u i c u p r i n d e 1 6 4 11 6
7 '5
c r ă c i i e
frunzări tinere (crengi cu frunze) de fag, este potrivit, ca toţi băii ţii lor să urmeze calităţi cunt lucruri, ce ne-au umplut inimele ir ir »» >i >» a a d e s t e j a r . . *> „ 1 5 * 3 4
, ,
8 4
mesteacăn, brad şi pin, au fost tăiate , , ,, d i n t r u n c h i u l d e p i n i „ 1 5 . 1 6 .a
şcoala, sau unii din e>, cei mai cu puţină de vie mulţumire. Tractatul de importanţă »> » n i> c r u c i l e .) >> 17 1 7 ' ° 6 * o
mărunt, opărite cu apă ferbinte (60— 70 , , , , , , d e m o l i f t , , 8 6 7 . 6
atragere cătră carte, să fie aplicaţi la meserii. capitală, a distinsului advocat Emantiil Ungu
grade C.) în care s’au ţinut câte trei, , , , , s c o a r ţ ă d e m o l i f 71 2 0 8 4
Astăzi am trecut peste prcjudiţiile din trecut, rean din Timişoara, despre starea industriaşi n , , l e m n d e b r a d 11 3*4 2 3
zile, şi după ce li-s’a adăugat puţin
astăzi meseriaşul nostru se bucură de aceia: lor meseriaşi din despărţământul «Asociaţi- C o n ţin u tu l în a c e s t e d o u â im p o r-
malţ, au fost întrebuinţate ca nutreţ
vază ca şi ori-care alt cetăţean mai ales, când unii* de acolo, a fost şi el unul d.n obiectele tante elemente nu este totdeauna şi
cu bun succes.
el este la înălţimea chiemării, când ştie să-’si cu interes apreciate. Contribuirea însemnată peste tot locul acelaşi, ci depinde de
Aşa departe noi înse nu vom
fie folositor sieş şi poate fi folositor neamu de cor. 260 la fondul catedralei, făcut de vîrsta arborilor şi de solul pe care au
merge, vom arăta deci cum avem să
manipulăm frunzările uscate ca nutreţ lui şi ob.-tei. însemnatele fundaţiuni, din cari personalul t-. clinic (culeg.-tipografi) al tipogra crescut, aşa d. e. analisa a dovedit că
se împart de un timp încoaci stipendii pentru fiei archidicesane, aproape întreg membri ai în unele cenuşi de brad, nu se găseşte
Frunza constă din 2 părţi, coada
meseriaşi, servesc şi ele de îndemn Ia îmbră reuniunei, convingere ne-a dat, că meseriaşul decât 2 3% potasă, şi în unele coji de
şi însăşi frunza. Partea cea mai mare
ţişarea meseriilor. Trebue s’o ştim cu totii, nostru mei în această direcţiune nu voieşte molift abia 1%-
a materiilor nutritoare să găseşte în
că viitorul e al industriaşului. Dacă economul să stea îndărătul altora. Cenuşa de lemn sâ găseşte de
însăşi frunza. Din Iulie până la înce
e talpa ţării, apoi meseriaşul e talpa ota- însuşi programul seratei a fost urmă vânzare în comerciu însâ mai rar în
putul lui Octomvrie aceste materii ră şelor. Să ne nisuim deci ca să ne creăm torul: sodalul măsar, dl Laurenţiu Boldor, de stare curată ci mai totdeauna ameste
mân, în ce priveşte cantitatea, neschim
această talpă, s’o întărim şi viitorul e al nos data aceasta dându ne pe de-a întregul poesia cată cu cenuşă de cărbuni de peatră
bate în frunze. Timpul cel mai potri
tru. Ocupându-se mai departe de un tractat »Grur Sânger* de Alexandri, ne-a întărit în sau turbă dela 1—-8% potasă şi 1 5
vit pentru adunarea lor este în Sept binevoitor clasei de mijloc, apărut într’o foaie convigerea, că d-sa pe lângă că e harnic în până la 6% acid fosforic. Din causa
Vîrfurile tinere să pot uşor rupe cu
locală, arată rolul însemnat ce-’l au societă atelier, se ocupă în timpul liber cu folositoare falsificării şi ă nesiguranţei efectului în-
mâna sau tăia cu cuţitul. Adunatul
ţii (reuniunile) peste tot şi îndeosebi socie lectură, pe cate o pâtiunde şi o ştie şi preda grăşărei pământului, multă lume preferă
trebue să se restrângă la frunzările din tăţile meseriaşilor. Neajunsurile omeneşti ne cu mult sentiim nt şi multă pricepere; sodalul îngrâşămintele chemice, deo.ire-ce ana
jurul coroanei; cele dinspre vîrf au să
avisează la împreună lucrare. Suntem mult turnător de fer, dl Moise Fârcaş, în curent lisa de control a acestora se face
rămână nevătămate. De pe arborii prea slabi, mult prea nedesăvârşiţi, decât să cu cele mai actuale momente de înălţătoare gratuit.
înalţi frunzările să taie mai uşor cu
putem unul câte unul să ne ajungem ţintele sărbări, ne-a recitat bine poesia «Marna lui Agricultorul, care întrebuinţează
foarfecile pentru curăţirea omidelor de
dorite. Interesul nostru este de-a câştiga bu Stefan-cel-Mare« de Bolintineann; domnişoara mult lemn pentru ars, cum sâ întâmplă
pomi. nurile, ce să satisfacă trebuinţele omeneşti. Elena Ucenic, una din drăgălaşele coriste, a încă în regiunile bogate în păduri, de
Cel mai bun material de nutreţ Câte interese, tot atâtea feluri de asocieri. plăcut cu «Isbânda* de Coşbuc. Păcat, că bună seamă că nu va arunca acest
îl putem obţinea dela plopi, salcie, ră Resultatele nu atât materiale, cât mai ales d-şoara Ucenic atât de arare-oti ne delectează preţios material, ci îl va râspândi pe
chită, teiu, ulm, arin, frasin, paltin, car morale, obţinute de Reuniuni, sunt destulă cu frumoasele sale prestaţiuni; dl Ioan T. locuri şi fânaţe
pi n şi stejar.
dovadă a roului însemnat ce ele îl au pen Vasilichi, a plăcut, ca în totdeauna cu ariile Cenuşa de turbă, de lignit, de
In regiunile cu mulţi acaţi, frun
tru omenime. încât pentru meseriaşi, la aceş executate cu vioara; mititica Elisaveta Nicola cărbuni de peatră etc., au mult mai
zările acestora fac bune servicii în tia e mai desvoltat simţul de asociare. Cine a fost drăguţă şi cu plăcere urmărită în pre puţină valoare ca îngrăşământ, une-ori
scopul nutririi animalelor. Frunza de altul ca măiestru, calfa şi învăţăcelul seu, cari darea unei poesii mai lungi de Coşbuc; cu chiar strică la culturi mai ales când
viie este încă şi mai plăcută vitelor. împreună lucrează dm zori de zi şi până noaptea viu interes au fost urmărit notarul Reuniuni- cuprinde sgută şi pietri.
Aceasta să nu se scape din vedere. târziu, ştiu mai bine ce însemnează ajutorinţa unei, dl Ioan Apolzin, în apreciarea vieţii şi Nimic mai uşor pentru ori-care
Frunzările se fac snopi şi se uscă reciprocă. Ei împreună asudă în greul muncii, muncii lui Beniamin Franclin, din tractatele bun econom decât a strânge la un loc
pe încetul la umbră, apoi se păstrează împreună mânâncă şi de-odată se Iasă de căruia ne-a cetit câteva bucăţi interesante; toată cenuşa din vatră, de peste tot
sub coperiş. lucru. Relaţiunile dintre ei sunt asemenea sodalul măsar, dl I. Popaiov a plăcut în po anul şi a o râspândi primăvara, dacă
Pentru manipularea şi păstrarea raportului dintre părinţi şi fii. Intre ei să în esia »Din satul meu*; sodalul pantofar, dl nu pe locurile de arătură, cel puţin
unor cantităţi mai mari de frunzăzi tăreşte încrederea, stima şi iubirea reciprocă. Ioan Luca, a recitat bine dar’ ceva cu prea în grădina de zarzavat.
FOIŞOARA In credinţa aceasta o întărea cu deosebire burghezimea italiană nu s’a presentat Câţi deranţă mai mare şi conducerea în Germa
nia să aliază şi atacă Austria la Nordul şi
împrejurarea, că cum va cuteza mica Prusie feciori de ai nostrii nu au picat jertfă fana
cu o populaţie de abia 18 milioane să se tismului italian. Nu numai soldaţi singuratici, Sudul frontierilor sale. Prusia îşi luă cel
di a aaui 1866 arunce într’un răsbooiu cu o mare putere dai’ chiar şi din cei dela gardă erau asasi puţin pretextul - deşi fără nici un titlu de
ca Austria, care numai cu totala ei înfrîn- naţi. Asinările le executau cu cuţitul şi aveau drept — din administrarea ducatului Hol-
de Ioan Mihaiu, proprietar în Orăştie. gere s’ar termina. Aceastea păreri erau şi o mare desteritate întru a nimeri ţinta până stein, pe când Italiei, care aspira la smul
în cercurile militare dominante şi să susţi la îndepărtări de 20 paşi. Inmuiţindu-se ca gerea Lombardo-Veneţiei din manile austria-
(Urmare) (2)
nea cu toată siguritatea, că întreaga com şurile acestea, comanda militară dăduse ordin, cilor, ori-şi-ce pretext îi lipsea; de sigur se
Influinţat odată de convingerea, că panie ar consta dintr’un marş de 14 zile mai puţin de 6 feciori nici Ia pr.mblare să va fi provocat la caşul analog al alianţei
acestea aspiraţiuni numai prin înfrângerea până la Berlin, unde se va dicta Prusiei nu easă. Austriei cu Prusia din 1863 şi răsboiul pur
rivalului seu — a Austriei — se pot realisa, tractatul de pace. Deşi regimul imperial spesa sume tat contra Danemarcei spre «eliberarea unei
contele Bismark pe la finea lui Ianuarie 1866 Din ţinuta poporului Prusiei şi a în- enorme pentru provinciile sale italieneşti — viţe germane de sub dominaţiunea străină
din nou a început cu recriminările sale asu tregei Germaniei încă nu puteai deduce, că numai legularea Etschului a costat 6 mi devenită nesuportabilâ*.
pra ocârmuirei Holstein-ului. In notele sale ar consimţi la un răsboiu cu Austria; ba lioane floreni — totuşi nu au putut câştiga Pentru combaterea acestui răsboiu de
diplomatice ţinute la început într’un ton mai încă în adunări de popor să povestea con simpatia poporului italian; el în fanatismul nimicire s’au luat prin lunile Martie şi Apri
domol, apoi din ce în ce mai agresiv, poli- tra unui răsboiu intre fraţi. Numai în Italia seu naţional nu ved;a în austriaci decât pe lie 1866 în conferinţele ţmute sub presidiul M.
ticianii austriaci s’ar fi putut încredinţa, că era situaţia politică mai încordată. Italienii Sale Inpăratului — după: Ostrreirhs-Kămpfe
opresoiii lor, de cari cu ori-ce pr, ţ voiau
notele acestea sunt numai nişte apucături întru atâta ne urau pe noi austriacii şi ar im Jahre 1866 — (opul statului major), ur
să scape, mai ales de când Lombardia în
ţăsute cu fineaţă pentru provocarea de nouă mata austriacă, care se afla în număr mare mătoarele dispos'ţii:
urma răsboiului din 1859 se înconporase la
complicaţii. Cu toate acestea diplomaţii noştri prim cetăţile şi oraşele italieneşti, încât nu «Armata contra Italiei — armata de
statul lor.
credeau, că prin răspunsurile lor calme şi auzeai din gura lor alt cuvânt decât: „Male- Ca o curiositare mai amintesc că I a- sud — să constee din 3 corpuri de armată,
obiective le va succede a convinge pe contele detto tedesco“ (blăstămaţii de nemţi.) lienii nostrii — deşi supuşi austiiaci —- îşi o brigadă de cavalerie, artilerie şi celelalte
Bismark despre netemeinicia acuselor sale Ura aceasta şi-o manifestau la ori-ce instituţii necesare, laoaltă: 139.758 ostaşi,
aveau moneda lor cu inscripţie italiană; în
şi numai după ce a văzut, că toate negocie ocasiune. Când treceam pe stradele Veronei 4563 cai şi 248 tunuri; ear' armata contra
dată co ai întrat în Udme banii nostrii nu
rile pentru complanarea pacînică a conflictu oii Mantuei cu regimentul în sunetul musi- Prusiei — armata de nord — din 7 corpuri
mai la casele de schimb erau primiţi, alt
lui nu duc la nici un resultat, s’au gândit la cei şi adesea cântând- melodii italieneşti, mintrelea puteai muri cu ei de foame. de armată, două divisii de cavalerie uşoară
începerea pregătirilor de răsboiu. în semn de dispreţ închideau ferestrile trân- şi trei greh-, artilerie precum şi celelalte in-
încep utu l ostil itaţilor.
Fiind-că din răsboiul acesta diplomatic tindu-le şi să retrăgeau în lăuntrul odăii, stituţi trebuincioase de câmp în sumă de:
transpiră numai câte ceva prin ziare, opinia îmi aduc aminte că la un bal al suboficierilor Zile grele încep a se răvârsa cu înce 342.529 ostaşi, 79.384 cai, din cari numai
publică nefiind deplin orientatată despre regimentului nostru în hotelul la »Croce putul lui Martie 1866 peste Monarchia noas 232.632 ostaşi, 24.591 cai erau combatanţi,
dimensiunile ce luase, chiar şi ptin luna lui alba* din Mantua, afară de 5 dame — soţii tră 1 «Două puteri mari: Italia de curând şi 784 tunuri. (Va urma).
Martie 1866 mai credea în susţinerea păcii. ale oficierilor din regiment, nici o damă din creată şi Prusia rivnitoare după o prepon-
