Page 3 - Activitatea_1904_08_31
P. 3

ACTI    V I T A T E  A                                                              Pag-  3.
            Nrul  31
                                                                                               marinimoase  sunt  a  se  trimite  la  adresa  dlui  ,  noi  unele  date.  Anume  dl  ministru
               Economii  din  regiunile  de  dealuri   răzăşii  clin  Moldova.  Lozniţele  (cuptoa­  A u g u s t i n  R a ţ i u,  stud.  jurist  Turda  —  şi  sfâtueşte  ca  în  acest  scop:
          unde  sâ  fabrică  multă  ţuică,  şi  prin   rele  de  uscat)  şi  acum  sunt  foarte  răs­  se  vor  cnita  pe  cale  ziaristică.   1.  Sâ   căutăm  a  îndelunga  cât
          urmare,  se  ard  multe  lemne,  ar  face   pândite în judeţele: Iaşi,  Suceava, Neamţ,                                         mai  mult  timpul  nutrirei  dobitoacelor
          multă  treabă  dară  ar  strânge  toată    Bacău  şi  dau,  după  împrejurări,  un        A n u a r u l   s e ra le i c o m e rc ia le  r o m .   cu  nutreţ  verde  la  toamnă  şi  sâ  pro­
          cenuşa  şi  ap  1  ar  întrebuinţa-o  cum   câştig  destul  de  bun  proprietarilor  de I   d i n   B ra şo v   pe  anul  şcolar  1903— 4  con­
                                                     livezi  de  prune.  Aceste  lozniţe,  fiind                                          ducem  ţ rovisie  de  nutreţ pentru  iarnă;
          trebue.                                                                              ţine,  afară  de  datele  şcolare,  un  tiactat  des­
                                                     însă  defectuos  construite,  produc  o                                                   2.  Sâ  cultivăm  astfel  de  plante
               D-nii  înveţâtori  rari  au  grădini                                            pre  «Curierele  ••.bitiirknţilor* *  de  d r.  Arsenal   cu  cari  în  primăvara  anului  viitor  sâ
          şcolare  de  asemenea  ar  face  bine  sâ   marfă  inferioară,  de  multe  ori  stricată   Vliic,  apoi  2)  Chestiunea  cursului  practic   putem  începe  nutrirea  cu  nutreţ  verde
          demonstreze  aceasta  copiilor,  îngrăşând   ne-egal  de  uscată  şi  în  ori-ce  cas  ne­  special  pentru  cualificaţiunea  oficial'lor  de
                                                     întrunind   calitatea   prunei   bosniace,                                           cât  mai  de  timpuriu;
          câte  o  tarla  cu  cenuşe,                                                           bancă.  Din  datele  şcolare  extragem  urmă-
                                                     sârbeşti,  sau  Iranceze.  Prunele  româ­  toa-ele:  personalul  didactic  se  compune  din   3.  Sâ  întrebuinţăm  în  scopul  nutri­
             (> Câm pul«)                   lle x    neşti,  uscate  pe  lozniţe,  nu  sunt  cău­                                         rei  pentru  iarnă  toate  materiile,  cari  au
                                                                                                11  profesori.  Au  fost  înmatriculaţi  în  anul
                                                     tate  nici-odată  pe  pieţele  cele  mari,   şcolar  1903—04  83  şcolari.  Au dat  examenul   putere  hrănitoare.
              Industrializarea  fructelor.           consumarea  lor  limitându-se  mai  mult                                                  Presupunând  aşa  dară,  că  în  tim­
                                                                                                de  maturitate  23  absolvenţi.  Societatea  de
                                                     în  straturile  ţărăneşti  din  România  şi                                          pul  verii  vor  fi  ploi  îndeajuns,  nutrirea
                                                                                                lectură  a  elevilor  a  fort  condusă  de  dl  prof.
                                                     Galiţia.                                                                             dobitoacelor  cu  nutreţ    verde  sâ  va
                Cultura  pomilor  roditori  este  veche                                         A.  Bd  seanu.  Ea  are  avere  de  1659  cor.  81
           în  ţitra  noastră,  mai  ales  în  regiunea    Oare  noi,  n’am  putea  face  ceea-ce   bani  şi  bibliotecă  de  388  volume.  putea  face  timp  îndelungat  şi  totodată
           colinelor.  De  altfel  arborii  fructiferi cresc   fac  vecinii  nostii  Sârbii  şi  Bosniacii,                               sâ  vor  putea  produce  şi  plante  de
           mai  peste  tot  locul,  şi  mulţi  din  pro­  cari  scot  an  cu  an  din  livezile  lor  de   L a   f o n d u r i l e   * I ie u n iu u e i  n o d a ­  nutreţ:  cucuruz  verde,  mohor,   mei,
           prietarii  noştri  îşi  fac  o  ocupaţiune  se­  pruni  peste  10  milioane  lei,  când  în  lilo r  r o m â n i  d i n   S i b i i u *  au  mai  dă­  hrişcă,  muştar,  şpargă,  mazâre  de  pri­
           rioasă  din  creşterea  pomilor  roditori.  ţările  lor  sunt  chiar  mai  puţine  livezi  ruit  următorii:  Neconsolabila  doamnă  Emilia   măvară  şi  orz  de  toamnă.
                Dela  un  timp  încoace,    ca  mai   de  pruni  decât  la  noi?                Dr.  Raţiu,  a  binevoit  a  dărui  în  memoria
           toate   culturile   accesorii   agriculturii,   De  bună  seamă  că  şi  noi  vom    adoratei  fiice  Dorina  şi  spre  odichna  sufle­  Sz.  3244/1904  tjkv.
           creşterea  pomilor  a  început  să  ia  o  scoate  poate  întreit,  când  vom  şti  ce   tului  ei  suma  de  50  cor.,  din  care  fondului
           mare  desvoltare.  Era  natural  ca  para­ trebue  să  facem  şi  când  ne  vom  încre­  de  20  bani,  înfiinţat  pintru  cumpărare.<  unc   ÂRVERESIHIRDETM ENY  KIVONAT
           lel  cu  înmulţirea plantaţiunilor  de  pomi  dinţa  ca,  afară  de  ţuică,  se  mai  poate   case  cu  hală  de  vânzare  pe  seama  meseria
           roditori,  să  crească  şi  producţia  şi  deci  scoate  şi  alt-ceva  din  prune.   şilor  români  40  cor.,  ear’  fondului  văduvelor   A  szâszvârosi  kir.  jbirosâg  mint
                                                                                                şi  orfanilor  10  cor.;  dl  lufu  Bardoşy,  ins­ tkv.  hatosâg  kozhirrâ  teszi,  hogy  Dr.
           se  ivea  grija  desfacerii  produselor.        Trebue  dar’  a  se  învăţa  ţăranii
                                                                                                pector  teg.  de  scoale  pens.,  din  inudmtul  Muntean  Aurel  iigyvednek  vegrehajtato-
                Astăzi  când  lumea  s’a  înmulţit,  şi  cu  industrializarea  fructelor.
                                                                                                sărbăsu  botezului nepotului seu  Ciiu,  fnui  căpi­ nak  Roth Janosne  Ek.  Roth  Lâslo  vegre-
           trebuinţele  noastre  s’au  mărit,  trebue   („Albina")             Ion  K aliudcru.
           să  căutăm  mijloace  de  a  întrebuinţa                                             tanului  auditor  c.  r.  din  Braşov  Cornel  Ba-  hajtâst  szenvedo'  elleni  90  kor.  to'ke-
                                                                                                 do  y  şi  al  soţiei  sale  Ileana  n.  Duman,  ja  koveteles es jâr.  irânti  vâgrehajtăsi  iigyâ-
           cu  mai  mult  rost  ori-ce  fel  de  roade                                           dăruit  fondului  de  20  bani,  suma  de  5  cor.;  ben a devai kir. torvenyszek (a szâszvârosi
            ne  dă  pământul.                                    N 0 U T  A T I
                                                                                                 la  acest  fond  au  mai  dăuiit  d  na  Ana  I’e   kir.  jârâsbirosâg)  teriileten  levo  a  Kud-
                 Este  de  netăgăduit  un  lucru  îm­                                            truţ  şi  fiica  sa  d-na  Anuţa Soreanu  (Craiova)  zsiron  fekvo  a  kudzsiri  337  sz.  tjkvben
            bucurător,  că  o  parte  din  producţia
                                                            U n iv ersita tea   săsească.  Akgeiile  2  cor.;  »Bilet  de  peron»,  Dr.  Lucian  Borcia,  a  f  2  rd.  5228  hr.  sz.  ingatlanra  116
            fructelor  noastre  se  desface  în  străină­
                                                      pentruu  universitatea  săsească  ss  fac  la  16  adv.,  Lr.  Preda,  director,  Alexandru  Simo-  kor.,  a  f  3  rd.  5589  hr.  sz.  ingatlanra
            tate  şi  că  acest  export  de  producte   August  se  n.  De  pe  întreg  fundul  regiu  să  nrscu  şi  Victor  Tordăşfanu,  fiecare  câte  20  116  kor.,  a  f  4  rd.  6168,  6169,  6170
            proaspete  a  crescut  într’un  chip  simţi­
                                                      aleg  21  deputaţi  pe  un  ciclu  nou  de  3  ani  ban  ;  protopresbiterul  Hunedoarei,  dl  Avram  hr.  sz.  ingatlanra  202  kor.,  es  az  u.  o.
            tor  în  ultimii  12  ani;  aşa,  consultând   Orăştia  alege  unul,  ear’  cercul  —  cele  13  P.  Păcurariu,  a  dăruit  »fondului  de  20  bani»,  1213  sz.  tjkvben  a  f  1  rd.  595,  597
            comerciul  exterior  al  ţării  noastre  ve­
                                                      omune  din    fostul  senun  al  Orăştiei   »fondului  văduvelor*,  «fondului  Dr.  D.  P.  hr.  sz.  ingatlanra  352  koronâban  az
            dem,  că,  pe  când  în  periodul  dela   alege  earâ  unul  A ’egerea  din  urmă  să  ţine  Barciunu»,  la  fiecare  câte  2  cor.,  ear’  ia  ârverest  ezennel  megâlapitot  kikiâltâsi
            1890  până  la  1894,  media  exportului
                                                      în  comuna  Romos  şi  să  începe  dimineaţa  «fondul  Darul  de  Crăciun  săracilor  noştri»,  ârban  elrendelte,  es  hogy  a  fenneb
            anual  era  de  679.395  kg.,  media  anilor
                                                       la  8  ore  şi  ţine  până  ia  6  ore  seara.  cor.  P20.                           megjelolt  ingatlanok  az  1904.  dvi  au-
            1898  până  la  1902  a fost  de  2,628.425                                                                                     gusztus  ho  23-ik  napjân  clei e.  p  ârakor
            kg.  Totuşi  sunt  ani,  în  cari  producţia
                                                            * J îe u n in n e a   d e   a g r ic u lt u r ă   d in                          Kudzsir  kozsCg  hdzdndl  megtartando
            pomilor  este  atât  de  ubondentă,  încât                                                  E C O N O M I E
                                                       co m ita tu l S ib iiu *   — p r e m ia t ă .  «Asoria-                              nyilvânos  ârveresen  a  megâllapitott  ki-
            tot  mai  rămân  multe  fructe  neutilisate.
                                                       ţiunea  română  pentru  înaintarea  şi  răspân­                                      kiâltasi  âron  aiul  is  el  fognak  adatni.
            Transformarea  fructelor  e  foarte  res-
                                                       direa  şti nţelor  din  Bucureşti,  a  distins  »R- u-   ln  lipsă  de  nutreţ.           Ârverezni  szândekozok tartoznak az
            trînsă  la  noi.  Te  când  Serbia  şi  Bos­
                                                       niunea  română  de  agricultură  din  comitatul                                      ingatlanok  becsârânak  10% -ât  kâsz-
            nia  scot  sume  mari  din  exportul  lor                                                 In  anul  de  faţă  vom  avea,  puţine
                                                       Sibiiu*  pentru  cărţile  ed tate  în  «Biblioteca                                   penzben,  v.  az  1881.  LX.  t.-cz.  42.
            de  prune  uscate  şi  de  magiun  de  prune,                                        nutreţe.  Sâ  ne  încordăm  deci  toate pu­
                                                       Reuniune!«  şi  expuse  la  exposiţia  aranjată                                      § âban  jelzet  ârfolyammal  szâmitott  âs
            la  noi  acest  export  nu  există.                                                  terile,  ca  fără  pagube  mai  însemnate
                                                       de  numita  > Asociaţiune»  în  1903, cu  diplomă,                                   az  1881.  âvi  november ho  1-ân  3333  sz.
                  Caisele  uscate  se  pot  de  aseme­                                            sâ  îndurăm  lipsele  âstui  an.
                                                       cu  medalie  de  aur  şi  cu  medalie  de  co­                                       a.  kelt  igazsâgugyiminiszteri  rendelet  8.
             nea  vinde  cu  preţ  bun  în  toată  lumea.                                              Cu  economisire  înţeleaptă  şi  cu
                                                       laborator.                                                                           §-âban  kijelolt  ovadâkkâpes  ârtâkpapir-
             Noi  nu  exportăm  caise  uscate;  din                                               precăutare  sâ  ne  întocmim  daraverile   ban  a  kikuldott  kezâhez  letenni,  avagy
            contră,  cantităţile  ce  se  consumă  în                                             gospodăriei,  ca  din  pricina  rodului  slab
                                                             U r m ă r ile   secetei.  Pe  când  preţul                                     az  1881.  LX.  t.-cz.  170.  §-a  ârtclmâ-
             ţară,  sunt  aduse  din  depărtata  Cali­  bucatelor  şi  a  nutreţului  pe  zi  ce  merge  tot   sâ  nu  ne  perdem  şi  muît-puţinui  ce-’l   ben  a  bânatpenznek  a  birosâgnâl  elo-
             fornie.                                   creşte,  pe  atunci  pieţul  vitelor  şi  hoarelor   mai  avem.                      leges.  elhelyezesero'l  kiâllitott  szabâly-
                  Anglia  consumă  cantităţi  colosale                                                 Ne  sosesc  ştiri  din  multe  părţi,
                                                       tot  mereu  scade.  —  In  piaţa  Orăştiei  a  fost                                  szeru  elismervânyt  âtszolgâltattni.
             de  peltele,  de  fructe  preparate  fără                                            că  din  lipsa  nutreţului  oamenii  îşi  vînd
                                                       grâul,  măsura  de  30  litre,  cu  4  cor,  80 bani,                                     A  kir.  jârâsbirosâg  mint  telekkvi
             zăhar,  cari  întră  chiar  în  raţiunea  sol­                                       vitele.  Este  un  lucru  cât  se  poate  de
                                                       cucuruzul  cu  3  cor.  70  bani,  ovfisul  cu  2                                    hatosâg.
             daţilor.                                                                             nesocotit,  care  sâ  nu-’l  faceţi.
                                                       cor.  70  bani.                                                                            Kelt  Szâszvâroson,  1904.  evi  mâjus
                  Am  putea  să  exportăm  ori  cât  de      Carni a  de  porc  să  vinde  chila  cu  1  cor   Ministru  de  agricultură  s’a  îngrijit,
             mult  de  acest jam,  dar’  din  contră  pu­  12  bani,  de  vită  coinâtă  cu  64  bani,  de   ca  lipsa  de  nutreţ  sâ  nu  nimicească   ho  19-en.
             ţinul  ce  se  mănâncă  la  noi  e  adus  din   viţel  cu  60  bani,  oaie  cu  36  bani.  existinţa  economilor  mici.  A  dat  voe,                        Sohalmy,
                                                                                                                                                                          kir.  albirii.
             Anglia.                                         Purcel  de  fript  cu  1  cor.  50  bani,  pă-   ca  economii  sâ-’şi  adune  frunzişe  din
                                                                                                  toate  pădurile  erariale.  Se  poate  cosi
                  Pe  toate  Domeniile  Coroanei,  pe  rechea  de  gâşte  cu  2  cor.  60  bani,  părechea
                                                                                                  şi  fânul  de  pe  luminişele  pădurilor  şi   Sz.  3625/1904.  tjkv.
             lângă  grădinile  de  pomi  roditori  ce  de  pud  cu  1  cor.
                                                                                                  s’a  îngăduit  şi  păşunatul  în  pădurile,
             am  înfiinţat  şi  din  cari  dăm  fără  plată,   Unde  vom  ajunge  cu  aceste  schimbări                                      ÂRVERESI  HIRDETMENY  KIVONAT
                                                                                                  unde  păşunatul  nu  pricinueşte  pagube
             pomi  pe  la  locuitori,  se  fac  asemenea  creşteri  şi  scăderi  de  preţuri,  numai  Dzeu
                                                                                                  mari.  Astfel  în  cele  mai  multe  părţi
             plantaţiuni  pe  toată  întinderea  moşiilor,  poate  şti.  Şi  toate  acestea  lovesc  mai  cu                                      A  szâszvârosi  kir.  jbirosâg  mint
                                                                                                  ale  ţerii,  pe  unde  sâ  găsesc  păduri,
             pe  liniile  dintarlale,  aşa  că  producţiu-  seamă  în  bieţii  noştri  plugari,  cari  îngrijoraţi                           telekkonyvi  hatosâg  kozhirre  teszi,  hogy
                                                                                                  economii  vor  avea  un  ajutor  nepreţuit.
             nea  poamelor  va  creşte,  fără  îndoială,  nu  ştiu  încâtrău  să  apuce.  Intru  adevăr  băn­                                Krecsiun  Nicolae  âs  tsa  vhajtatonak  Diz-
             din  ce  în  ce  mai  mult.                cilor  româneşti  au  o  datorinţă  sfântă  să  în­  Economii,  cari  locuesc  mai  departe  de
                                                                                                   păduri,  îşi  pot  trimite  acolo  vitele,  ca   macsek  Mihâly  es  Adolf  vhajtâst  szen­
                   In  special   la  prune,  întinderea  grijească  de  cu  vreme  de  clientela  lor,  cel
                                                                                                   se  pască.  Ce  e  drept,  lucru  merge  cam  vedo  elleni  46  kor.  80  fiii.  tokekovcte-
             plantaţiunilor  a  crescut  după  statistica  puţin  până  la  recoltele  anului  viitor.  —   Dacă
                                                                                                   greu,  ear’  totuşi  vom  putea  scăpa  vi   lâs  âs  jâr.  irânti  vhajtâsi  iigyâben  a
              agricolă  a  Ministerului  Domeniilor,  dela  fkşte-care  institut  va  lua  sub  scutul  seu  pe
                                                                                                   tele  noatre  de  perire.
              56.170  hectare  în  1899,  la   80784  ai  sei,  împlineşte  numai  problema,  ce  stă                                        devai  kir.  torvenyszâk  (a  szâszvârosi
              hectare  în  1903.                        în  fruntea  fiecărui  statut  al  acelor  bănci:                                    kir.  jbirâsâg)  teriiletân  levo  a  Sebes-
                   Trebuia  să  se  găsească  şi  o  pu    »Mai  cu  scamă  ajutorarea  ţ?rănimei<!    înlăturarea  lipsei  de  nutreţ.      helyen  fekvo'  a  sebeshelyi  564  sz.  tjkv­
              nere  în  valoare  mai  rentabilă,  decât                                                                                      ben  a  f  1  rd.  2925/2,  2925/3  hr.
                                                             Adunarea  generală  a  16  a  a  «Reuniu   Seceta  neobirinuit  de  mare  din
              transformarea  în  ţuică,  sau  desfacerea                                                                                     sz.  ingatlan  epiilet  tulajdoni  jogâra  862
                                                        nei  române  de  agricultură  din  comitatul  anul  acesta  a  avut  astfel  de  influinţă
              în  stare  proaspătă.  Acest  mijloc  este
                                                        Sibiiu»,  în  conformitate  cu  hotarîrea  corni   stricâcioasă  asupra  plantelor  de  nutri ţ,  koronâra  ezennel  a  megâllapitot  kikiâl­
              uscarea  fructelor,  o  industrie  care  cere
                                                        tetului  central  al  numitei  Reuniuni,  se  va  că  în  unele  părţi  ale  ţerii  poate  sâ  ur­
              mai  multă  pricepere  şi  bună-voinţă  de­                                                                                    tâsi  ârban  elrendeltetik,  a  hogy  a  fen.
                                                        ţinea  în  comuna  Reciu.                  meze  mare  lipsă  de  nutreţ,  dacă  după
              cât  capital,  şi  care  în  Serbia,  în  Bos­                                                                                 nebb  megjelolt  ingatlanok  az  1904.  dvi
              nia,  în  Ungaria,  a  ajuns  la  un  neaştep­  Petrecere  de  vară  arangeazâ  tineri­  putinţă  nu  vom  lua  mâsuri  de  apârare   agusztus  hd  ir-ik  napjân  ddl  e.  9 ora-
              tat  grad  de  desvoltare.                mea  română  din  Turda  şi  împrejurime  Du­  împotriva  aceleia.                    kor  Sebsshely  kdzsdg  hdzdndl  megtar­
                                                                                                        Dl  ministru  de  agricultură  dorind
                   In  Francia,  din  vremuri  depărtate  minecă  in  28  August  st.  n.  1904,  în  sala                                    tando  nyilvânos  ârverâsen  a  megâllapi­
                                                                                                   se  ajute  agricultorii  în  aceasta  împreju­
              se  prepară  şi  se  expoartă  calităţi,  re­ hotelului  «Europa*  din  Turda.  Cu  ocasiunea
                                                                                                   rare  foarte  nefavorabilă,  a  tipărit  o  în­ tott  kikiâltâsi  âron  aiul  is  elfognak
              lativ  scumpe,  de  prune  uscate,  şi  de  i  adunării  generală  a  despăţămăntului  XXIII,
                                                                                                   drumare,  care  a  împârţit-o  în  cercuri  adatni.
              cât-va  timp  şi  California,  unde  tot  ce  j (Turda)  a  »Asociaţumii  pentru  literatura  şi
                                                                                                   foarte  largi,  dând  în  ea  poveţe  cum  sâ
              priveşte  cultura  şi  utilizarea  fructelor  cultura  poporului  român*.  începutul  la  8  ore                                     Ârverezni  szândekozok  tartoznak
                                                                                                   se  provază  oamenii  după  putinţă  cu
              a  luat  o  desvoltare  colosală,  calcă  în  seara.  Preţul  de  intrare:  de  persoană  1  cor.;                              az  ingatlanok  becsârânak  10% -ât  kesz-
                                                                                                   nutreţul  trebuincios  dobitoacelor  pen­
              aceiaşi  cale.                             60  fii.,  de  familie  de  3  membri  4  cor.,  peste                               penzben  az  1881.  LX.  t.-cz.  42.  §-ban
                   La  noi  în  ţară,  cu  uscarea  prune­ 3  membri  5  cor.  Venitul  curat  este  destinat   tru  iarnă.
                                                                                                        Din  această  îndrumare  aducem  şi   jelzett  ârfolyammal  szâmitott  âs  az  1881.
              lor  s’au  ocupat,  din  străbuni,  mai  mult  pentru  biserica  din  Turda-veche.  Ofertele
   1   2   3   4