Page 1 - Activitatea_1904_08_32
P. 1

Anul  IV.                                                    Orăştie,  18  August  n.  1904.                                                             Nr.  32




                                     ACIIYIIAIEĂ                                                                                                                 4  coroane.
                INSERTIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
          se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  %  an  3  cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                         Pentru  plugari— ţărani  pe an
          Manuscriptele sura a se adresa
          redacţiei  şi  acelea  nu  se  îna­
                                                                                                                                                                România  şi  străinătate:
                    poiază.                                                                                                                              Pentru  Pe  an  16  franci.

          Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani,


             EDITOR,  PR O PR IETA R  ŞI  ŞEF-RED A C TO R:                                                                                            REDACTO R  RESPO N SA BIL :
                                                                          A p a re   în  fie c a re   Jo i.
               D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L A U R I A N  B E R C I A N


          ()  problemă  ce                           au  absolvat  o  şcoală  poporală,  respec­ nea  acasă  şi  nu  va  fi  silit  să  ia  lumea   Datorinţele  lor  să  cuprind  în  cine
                                                     tive  au  frecuentat  şcoala  până  la  împli­ în  cap.                              capitle,  Cu  plată  cad  în  clasa  X.  şi
                   trebue  resolvită.                nirea  anului  de  etate  14.                  In  preajma  adunării  generale  a    parte  în  XI.  a  funcţionarilor  de  stat
                                                                                               Ăsociaţiunii  apoi  a  directorilor        financiali.
                                                          Planul  învăţământului  este  urmă­                                                  Locuri  însemnate  aceste,  la  cari
                                                                                               d e  bCLUCâ  recomandăm  aceste  vederi,
                             iu.                     torul;  limba  maternă,  maghiară,  mate­                                            pot  compenta comercialişti absoluţi,  dacă
                                                                                               declarând sus  fi  tare,  că 0  'problemă
               Cu  provocare  la  datele  statistice   matică  (geometrie,  măsuratul  pământu­  ce  trebue  resoloitâ,  ca  aceasta,  fi   au,  sau  să  supun  la  examenul  de  stat
          ale  ţării  bune,  rele  ce  ne  stau  la  dis   lui  şi  aritmetica),  desemnul,  istoria, geo­                                financial.  Avis  celor  interesaţi!
                                                                                               atât  de  arzătoare  noi  nu  avem I
          posiţi,  constatăm,  că  două  tetţialităţi  a   grafia,  istoria  naturală,  (zoologie,  bota­
          poporaţiunii  să  ocupă  cu  agricultura.   nica,  excursiuni  pentru  botanică  şi  zo­           -----------           f
                                                                                                                                            Nutreţul  tocat  (tăiat).
          Aceasta  dovedeşte  pe  deplin,  că  statul   ologie,  mineralogia)  fisica,  chemia  (neor­      Revisori  pretoriali*
          nostru  este  agrar.                       ganică,  organică,  agriculturală,  industria
                                                                                                    In  urma  art.  de  lege  III.  din  anul
               Dacă  statul  ca  atare  este  agrar,   agriculturică,  praxa  laboratoricâ),  cu­                                              Agricultorii noştri  întrebuinţează  ca
                                                                                               1902,  referitor  la  statificarea  caselor
          ce  să  zicem  despre  ai  noştri?  Aci  pu­  noştinţele  agronomice  (plautologia,  cu­                                        nutreţ  —   chiar  şi  în  anii  cei  buni  —
                                                                                               comitatense,  ministrul  de  interne  a  dis­
          tem  afirma  cu  toată  positivitatea,  că   noaştere  recuisitelor  şi  maşinelor,  vete-   pus  întregirea  a  272  locuri  cu  revisori   paele  şi  pâşii  de  cucuruz.  De  aceste
          90%   s£  ocupă  exclusiv  numai  cu  cul­  rinaria,  creşterea  vitelor,  comptabilita-  pretoriali,  pentru   comitatele:   Arad,   soiuri  de  nutreţ  ei  fac  însă  adesea  cea
          tivarea  pământului.  Pe lângă  toate  aceste   tea,  viticultura,  pomologia,  apicultura,  Bâcs-Bodrog,  Baronya,  Bars,  Bereg,  Bi­ mai  rea  întrebuinţare.  Paele  sau  le dau
          nici  chiar  o  şcoală  agronomică.        grădinăritul)  demonstraţiuni  şi  praxă,   hor,  Braşov,  Csik,  Făgăraş,  Gomor,  goale  şi  întregi,  cum  ies  din  maşina  de
                                                                                               Hâromszăk,  Heves,  Hont,  Hunedoara,
               Pentru  orientarea  celor  chemaţi    gimnastică.                                                                          treerat,  ceea-ce  e  procedură  cât  de
                                                                                               Târnava-mică, Cluj,  Caraş-Severin,  Lipto,
          în  afacere  înşirăm  unele  date  din  ra­     Tot  atâtea  studii  şi   cunoştinşe  Maramurăş,  Murăş-Turda,  Târnava-mare,   greşită.  Tot  atât  de  greşit  e  şi  modul
          portul  anual  a  şcoalei  agronomice  să­  reale,  despre  cari  poporul  nostru  nu  Nogrâd,  Pest-Pilis-Szolt-Kiskun,  Sâros,   cum  se  dau  vitelor  pâşii  de  cucuruz
          seşti  din  Mediaş.                        are  nici  ide  şi  vai!  câtă  lipsă  are  de   Szatmâr,  Selagiu,  Timiş,  Turda-Arieş,   (jipii).
               Aceasta  şcoală  are  un  teritor  de   ele  şi  cu  cât  mai  mult  folos  le-ar  şti   Torontal,  Trencsăn,   Turocz,  Ugocsa,   Acestui  rău  trebue  să  i-se  pună
          40  jugăre,  provăzută  cu  supraedificatele   trage.                                Vas,  Veszprem,  Zemplen,  şi  Zolyom      stavilă,  şi  anul  acesta  atât  de  lipsit  de
          de  lipsă.  Teritorul  este  împărţit  după                                               Restul  de  26  comitate,  cari  nu  sunt  nutreţ  ne  va  constrânge,  cred,  să  înce­
                                                          Chemarea  Asociaţnmii este  ă  pune  aci  înşirate,  adecă  alţi  147  revisori  pen­
          soiurile  de  cultuiâ  în  tăblii  corespun­                                                                                    pem  o  îngrijire  mai  raţională  a  vitelor
                                                     la  cale  înfiinţarea  unei  şcoale  agrono­ tru  tot  atâtea  preturi  se  vor  institui  în
          zătoare.  Are  10— 16  capete  de  vite                                                                                         şi  o  cruţare  a  nutreţului.
                                                     mice  centrală,  provezută  cu  toate  re-   anul  vitor.
          pentru  prăsilâ.                                                                          Concursele  pentru  aceste  posturi        Cum  să  începem?
                                                     cerinţele  moderne,  în  care  să  se  crească
               învăţământul  este  împărţit  în  trei                                          sunt  publicate  cu  terminul  până  la  24     înainte  de  toate  vom  trebui  să
                                                     tineretul  pentru  plugăria  raţională,  apoi
          clase  de  câte  un  an.  Are  an  de  an                                            August  a.  c  şi  sunt  a  se  aşterne  la  adunăm  şi  păstrăm  cu  cea  mai  mare
                                                     cu  timpul  nici  un  centru  românesc  să   ministrul  de  finanţe.
          35 —46  şcolari  internaţi.                                                                                                     îngrijire:  pae,  pleavă,   turnumeată  şi
                                                     nu  întrelase  a  înfiinţa  şcoli  agronomice   Controlorii  de  comptabilitate,  ofi­ pâşi  de  cucuruz.
               Şcoala  o  conduce  un  director  cu
                >                                    cu  câte  două  cursuri,  ca bună  oară ceia  cialii  de  comput,  revisorii   pretoriali,
          6  învăţători  cualificaţi,  un  veterinar  şi                                                                                       Unde  nu  s’a  introdus  încă  ori
                                                     din  Bistriţa  şi  Feldioara,  lângă  Braşov. pentru că  aşa  să  vor  chema,  care  după
          un  împletitor  de  corfe.                                                           cum  va  fi  denumit,  sunt  împărţiţi  pe   sunt  de  tot  puţine  maşini   de  tăiat
               Institutul  stă  sub  supraveghierea       Cât  bine  s’ar  revărsa  asupra  obştei   lângă  pretori,  unde  fac  serivţi  de  refe­  nutreţ,  oamenii  să  se  întovărăşească
          unui  curatoriu  de  5  membrii.           româneşti  numai  timpul  cel  mai  apro­ renţi  în  toţi  ramii  de  comptabilitate,  câte  5 — 10  şi  să  cumpere  câte  o  ast­
               Cheltuelile  unui  an  şcolar  fac  cam   piat  ar  dovedi.  Concenterese  ajutoarele  fie  de  stat,  fie  comitatenşi,  fie  comu­ fel  de  maşină,  care  face  servicii  pre­
                                                                                               nali  sau  corporaţiuni  morali.  Cu  un  cu­  ţioasă  nu  numai  în  anii  cei  răi  dar’  şi
          17— 18  mii  coroane,  cari  aproape  toate   băncilor  româneşti   spre   acest  scop
                                                                                               vânt  toate  revisiile  să  împlinesc  numai
          se  acoper  din  dotaţiunea  universităţii   real,  apoi  putem  zice  că  vom  avea  po­                                       în  anii  cei  mai  buni.
                                                                                               prin  acestea,  chiar  şi  fonduri  biseri­
          săseşti.                                   porul  la  mână  şi  îndemână  în  toate   ceşti  şi  şcolastici,  la  cas  de  exmitere   Dând  vitelor  paele,  pâşii  de  cu­
               In  acest  institut  agronomic  se  pri­  ale  noastre  treburi,  ear’  el  poporul,  cu   din  partea  ministrului  de  culte,  încă   curuz  etc.  în  stare  amănunţită,  cruţăm
          mesc  tineri,  cari  au  împlinit  15  ani  şi  care  mulţi  guralivi  să  laudă,  va  rămâ­ sunt  chemaţi  a  revisui.         mult  nutreţ  vitele  se  nutresc  mai  bine

                                                           Inima  în  mine  creşte             tr’o  parte  şi  din  alta  pe  întrecute,  totuşi  ca­  Fiind  regimentul  încă   din  10  Maiu
                  F OIŞOARA                                Şi  dă  mugur  de  ’nfLorit,        binetele  nu  încetau  cu  notele lor  diplomatice.  a visat  că  In  17  Maiu  va  porni  cătră  câmpul

                                                           Şi  ca  mine  voiniceşte,           Ultimul  răspuns  al  Prusiei  din  15  Aprilie  de  răsboiu,  în  ziua  aceasta  la  4  ore  dimi­
                                                           Cme  ’n  muncă-i  potrivit?         care  pretindea  desarmarea  Austriei,  nu  putea  neaţa  am  părăsit  Viena  în  sunetul  musicei
                  (Eâritecu.1  ogorului.                                                       fi  sincer,  fără  a  făcut  mai  mult  peutru  ochii  şi  acoperiţi  de  o  mulţime  de  fiori  şi  buchete
                                                           Şi  ca  mine  cine-şi  poartă
                                                                                               celorlalte  puteri,  ca  să  nu  apară  ca  parte  ce  ni-se  aruncau  de  mâni  g ngaşe  din  feres-
                                                           Floarea  hărniciei  lui ?           provocătoare;  la  ea  acasă  înarmarea  o  con­ trile  stradelor  ce  le  precurgeam.  Abia  putea
                                                           Cui  îi  bate  sporu’n  poartă      tinua  cu  mare  grabă  şi  în  8  Aprilie încheiase  străbate  regimentul  prin  mulţimea  aceea  de
                Am  o  ţară,  am  o  casă,
                                                           Cum  îmi  bate  mie,  —   cui ?     şi  tractatul  de  alinţă  cu  Italia.     cetăţeni  vienezi,  cari  veniseră  să-şi  ia  rămas
                Am  un  neam,  am  un  ogor...
                                                                                                    Cu  începutul  lui  Maiu  1866  să  schimbă  bun  dela  noi  şi  să  ne  dorească  re’ntoarcere
                Cui  mă  plânge  zicu-i:  »lasâ,           Doamne,  ţine-1  temelie
                                                                                               şi  fisonomia  de  până  acum  a  capitalei  şi  victorioasă.
                Nu  mă  tem  de  viitor» I                 Vieţei  noastre,  tuturor,  —
                                                                                               garnisoanei  noastre  Viena.  Carăle  de  muniţii
                                                           Că  prescura  sfântă,  —  ţie                                                       In  decursul  marşului  pe  care  îl  făcea
                                                                                               de  nutreţ  şi  caii  cu  duruitul  şi  tropotul  lor,
                Drag  sunt  ţării  —  ea  mie  dragă;      Ţi-o  aducem  din  ogor 1                                                      pe  jos,  arătau  feciorii  noştri  o  astfel  de  dis-
                                                                                               ce-i  întâlneşti  pe  tot  pasul  pe  strade,  pre­
                Casa,  —  nu  pot  fără  ea;                                N.  Rădulescu-Niger.                                          posiţie  an mată,  de-ţi  părea  că  nu  merg  la
                                                                                               vestesc  evenimente  extraordinare.  Porţile  de-
                Neamul,  —   ’mi  inima  ’ntreagă,                                                                                        »bătae«  fără  la  o  excursiune  plăcută.  Crescuţi
                                                                                               pourilor  şi  magazinelor  să  deschid  pentru-ca
                Ear’  ogorul  vieaţa  mea.                                                                                                în  aerul  liber  al  naturei  şi  dedaţi  la  muncă
                                                                                               fiecare  trupă  să  se  provadă  cu  recuisltele  şi
                                                                      dia  aaui  1866                                                     grea,  fatigele  celor  30  klm.  cari  de  regulă
                                                                                               muniţia  de  lipsă.  Comandanţii  regimentelor
                In  ogor  le  văd  pe  toate,                                                                                             le  făceau  pe  zi,  nu  le  alteia  nici  cât  de  pu­
                                                    de  Ioan  Mihaiu,  p ro p rie ta r  în   O ră ştie   împart  vestmintele  cele  mai  bune  soldaţilor,
                El,  la  toate-i  legământ:                                                                                               ţin  umorul  lor  natural.  Cu  doine  şi  cântări
                                                                                               îi  proved  cu  2  rânduri  de  încălţăminte  şi  cu
                Să-mi  încapă  ’ntr’însul  poate      (Urmare)                            (3)                                             naţionale  apoi  poveşti  din  păţaniile  lor  de
                                                                                               căldările  de  lipsă  pentru  pregătirea  menagei.
                Bucuria  pe  pământ.                                                                                                      acasă  şi  de  pe  câmpul  de  răsboiu,  la  cari
                                                             Acestor  trupe  a  opus:               In  10  Maiu  se  face  avensarea  generală
                                                                                                                                          cei  mai  bătrâni  luaseră  parte,  şi  scurtau  mo­
                                                          Italia  314.331  ostaşi,  33.103  cai  şi  450  pentru  umplerea  locurilor  de  oficieri  în  urma   notonia  marşului.
                Desub  nea  când  mi-j’arată
                                                    tunuri;  din  aceştia  erau  combatanţi:  270.680  punerii  armatei  pe  picior  de  râsboiu;  17  că­
                Ici  cu  grâul  înfrăţit,                                                                                                      Astfel  am  precurs  —  din  staţie  în  sta­
                                                    ostaşi  şi  10080  cai  sub  comanda  personală  deţi  ai  regimentului  nostru  sunt  înaintaţi  la
                Icî  cu  faţa  lui  curată                                                                                                ţie  —  Austria,  Moravia  şi  în  29  Iunie  ne
                                                    a  regelui,  ear’  voluntarii:  36.000  ostaşi,  665  rangul  de  sublocotenenţi.  O  surprindere  plă­
                De  tărâm  întinerit;                                                                                                     aflam  în  castrul  dela  Ples  lângă  Josefstadt
                                                    cai  şi  40  tunuri  sub  comanda  generalului  cută  era  a  vedea  sutele  acele  de  oficieri  nou
                                                                                                                                          în  Boemia,  care  a  şi  fost  ultima  zi  înaintea
                                                     Garibaldi».                               avansaţi,  cari  pe  cât  te  atrăgeau  cu  noua  lor
                Şi  cu  ochiul  când  îi  face           Prusia:  295.594  ostaşi  şi  846  tunuri,  uniformă,  pe  atât  te  încântau  cu  feţele  lor   întrării  regimentului  în  luptă.
                Pluguleţului  de  zor,              ear’  contra  ceealaltă  Germanie:  49.352  ostaşi  strălucitoare  de  bucurie  şi  cu  resoluţia  ce  să            (Va  urma).
                Să-i  dea  brazda  ce-1  preface    şi  66  tunuri.                            vedea  din  toată  atitudinea  lor  de  a  se  dis­
                Sin  de  maică  roditor.  —              Deşî  înarmările  să  făceau  acum  şi  din-  tinge  pe  câmpul  de  luptă.
   1   2   3   4