Page 2 - Activitatea_1904_08_32
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 32
şi chiar se îngraşe; astfel obţinem un serbare şi mai ales despre sârbarea co Prospet şi Invitare la Abonament în toată ţara, de îngrozitoarea secetă,
memorativă din 3/16 Iulie dela Putna. ce ne anunţă iarăşi criza din 1899.
câştig evident în economie. Ear’ în
Aceste colecţiuni se vor dona mă- Cărţile „Auro?ei'1 vor istorisi în o «Pentru a ne pune la adăpost,
anul acesta aşa de rău e indispensa
nâstirei Putua spre a fi păstrate în limbă uşoară despre întâmplările şi- în asemenea triste cazuri cu hrana vi
bil se introducem pretutindenea măşina j archiva acestei mănăstiri în amintirea bărbaţii mari din Ircculul neamului telor, căci vitele sunt, în prima linie,
de tăiat. memorabilei sârbări. nostru românesc. obectivul unei explotaţiurii raţionale, fie
In nutreţul tăiat trebue se între Un dar frumos ar fi acesta, închi Nu aveam până acum asemenea mare fie mică, ele dând valoarea pă
tot ce rămâne neconsumat în esle şi nat mănăstirei unde zac osemintele ma scrieri, pe cari sâ le poată ceti cu plă mântului, trebue să luăm măsuri seri
ce a căzut lângă ele, pâşii de cucuruz, relui Voevod. cere şi folos toată obştea, bătrânii şi oase şi totdeauna de prevedere, cu un
paele şi mai ales cele de oves şi de Spre a 1 putea face însâ toţi cei tinerii, învăţaţii şi ştiutorii de carte an înainte, pregătindu-le şi asigurându le
chemaţi ar trebui se dea concursul lor. mai puţină. Şi pentru acea ne aşteptăm, hrana în modul următor.
orz, vrăjii de fasole, paele rămase din
Rugăm deci pe onor. p. t. domni că toţi bunii, români doritori de a cu »Se sapă o groapă în lungime
treeratul trifoiului ş. a.
autori şi editori, onor. redacţiuni ale noaşte istoria naţiunei lor vor grăbi după cantitatea de nutreţ ce are să fie
Acest nutreţ tăiat vitele nu-’l cu bucurie a să abona la Cărţile „Au adusă în ea, dându-i la fund o lărgime
tuturor ziarelor şi revistelor, comitetele
mănâncă bucuros, dacă li-se dă fără a organisătoare de serbări etc., sâ bine- rorei". de 1 m. 50, la nivelul (de-asupra) de 2
fi anume pregătit prin fermentaţiune voiască a da concursul domniilor sale, C ărţile „A u rorei'" m. şi o adâncime de 1 m. 50. c. m.
sau dospire care se face în modul oferind pentru scopul amintit respec să vor scoate în doue serii, cuprinzând: Aci se aduce trifoiul sau lucerna ce au
următor: tivele opuri, scrieri, reviste, numere de Seria I. fost lăsate după coasă 5 — 6 ore la soare
ziare etc. în câte 2 exemplare, pe cari spre a se păli, se aşterne în fundul
Nutreţul tăiat se aşează în puţine I. Impâratul Traian, urzitorul nea
le vor trimite la adresa subsenată groapei un strat subţire de pae; peste
(căzi) mari (mărimea lor depinde dela mului românesc. 2. Retragerea legiuni pae începe a se întinte trifoiul sau lu
adecă:
numătul vitelor de nutrit) astfel că pe lor şi invaziunile barbare. 3. Descăle cerna, trebuind bine îndesate după fie
Redacţiunea ziarului
fund să vină un strat de astfel de carea lui Negru-Vodă. 4. Impârăţia ro- care strat şi spre a asigura această
* D E Ş T E P T A REA* mâno-bulgară. 5 Ştefan cel Mare. 6. îndesare, este nimerit: a trece cu o pă-
nutreţ în grosime de circa 10 centi
metri (cam de o palmă), peste acest Ccrnăuţ. Horia, Cloşca şi Crişan. 7. Tudor Vladi- reche de boi de 2 —-3 ori după fiecare
(Bucovina) mirescu. 8. Răpirea Basarabiei. 9. Uni strar. Intre straturile de trifoi sau lu
strat se preseră de tot puţină tocătură
rea bisericească în Transilvania. 10. carnă, ca să folosim cu deosebire pleava,
de napi de nutreţ sau de napi de mi- Unirea principatelor. 11. Procesul Me care, pe lângă nutreţul verde, capătă
Cărţile „Aurorei“
reşte, ori de cartofi, etc. După aceea morandului. Lupta prin pasivitate par un gust acrişor, un miros plăcut şi să
se preseră puţine tărîţe. Urmează apoi Director: Liman Bol caş. lamentară. 12 Carol I. imbibă de must. Astfel întocmit strat
ear’ un strat de nutreţ tăiat (pae etc.) Editura tipografiei „Aurora 11 A. Todoran în Scria II. după strat se urmează până la supra
şi peste el napi tăiaţi şi puţine tărîţe, Gherla (Szamosdjvâr) faţa gro :pei, unde se mai lasă un loc
1. Resboaiele cu Dacii şi colonni- gol cam de 30 c. m. Peste ultimul strat
cnotinuându-se astfel până s’a umplut
zarea. 2. Venirea Ungurilor. 3.. Descă care trebue potrivit să fie de pleavă,
vasul. In fine nutreţul se îndeasă cu lurările în Moldova. 4. Râsboaiele Ro se începe a aşterne pământ care earâşi
A P E L
un pisâlug anume de lemn, şi apoi se mânilor. 5. Mihai Viteazul. 6. Ioan Huni- se bate şi sâ joacă puternic până se
toarnă cu o cană de udat 2— 3 ferii ade ieroul creştinătăţii. 7. Avram Iancu. acoperă groapa de tot. După un an de
Adese ori gândul nostru se întoarce
de apă ferbinte — după mărimea va 8. Răpirea Bucovinei. 9. Deşteptarea zile nutreţul îşi schimbă compoziţia sa,
înapoi spre veacurile asfinţite, căutând naţională în Transilvania şi luptele din transformându se într’un aliment destul
sului — şi pe urmă vasul se acopere cu sete mărirea lor, ori minunata trăi 1848. 10. Râsboiul prentru neatârnare. de plăcut vitelor, de o coloare gălbue,
cu un straiu. nicie a neamului nostru, care cu toate 11. Soartea Românilo din ţârile înde dând aceleaşi calităţi şi plevei cu care
După trei zile acest nutreţ bun neputinţele noastre ne-a scos învingători părtate. 12. Cartea Mărirei Neamului este amestecat. Acest nutreţ murat (en-
este pregătit îndeajuns, vitele îl mănâncă peste urgiile vremilor. Atunci decschi- românesc a celei din trecut şi a celei silat) este mult mai bun în anul al II-
dem cu evlavie şi cetim cărţile trecu
cu cea mai mare plăcere până la ulti viitoare. lea şi să poate păstra cu aceleaşi cali
tului, scoţând din ele nădejdi mândre
mul fir. Chiar şi porcii, ce se ţin pentru viitor şi tărie în greul zilelor In fiecare lună, la început, va ieşi tăţi şi al III lea an, schimbădu-şi numai
peste iarnă consumă foarte bucuros de faţă. o broşură de 160— 200 pagini 8° mic, coloarea din gălbue într’un cafeniu în
chis.
acest nutreţ. Adecă le ceteşte cine le are şi Broşura I. va ieşi la începutul lunei
Octomvrie a, c. „Tot astfel se pregăteşte mai bine
îndată ce se începe nutrirea din cine le înţelege...
Dacă sâ va abona un numâr în- şi porumbul de nutreţ murat; însă mai
un vas, se umple în modul arătat cela Căci au scris Xenopol şi Bariţiu înainte de a-1 îngropa trebue lăsat pe
destulitor de exemplare, cărţile vor fi
lalt vas, ca astfel de nutreţ să nu se în cărţi mari, unul istoria din toate ilustrate. câmp sâ se usuce pe jumătate şi apoi
tâmpurile a neamului nostru întreg, ear’ tăiat cu tocătoarea de pae în lungime
gate. In vânzare cu numârul preţul unei
altul istoria pe 200 ani a Transilvaniei, de 5 c. m. căci numai astfel vom fi
Fân sau otavă sâ se dee în por broşuri va fi: / coroană 20 bani.
şi au mai scris şi alţii. Dar’ nici întoc siguri de reuşita lui deplină, prin buna
ţiuni mici numai înainte de adăpât. mirea acelor cărţi cu toate amănuntele, Până la 31 August st. n. a c. ti şi uniforma îndesare.
Cailor se li-se dee ovâsul ameste cari nu se pot ţinea în minte, nici scri pografia editoare primeşte abonamente «Prin acest mijloc putem folosi ori
cat în nutreţul tocat (tăiat). sul lor nu este pe înţelesul tuturor, şi cu preţul de 12 coroane 60 bani, pen ce iarbă, otavă etc., cari, din causă de
tru 12 numeri, ori în douâ rate â 6
La început sâ se dee din nutreţul lumina aprinsă de acele luminează nu timp, din diferite împrejurări, etc.. nu
mai celor mai învâţaţi ai neamului nostru corane 40 bani. Şi în cazul din urmă s’ar putea usca şi am fi hasardaţi să o
numit de trei ori la zi, fiecărei vite nu însâ abonamentul e obligator pentru o
şi acelor, pe cari îndeletnicirile de toate perdem. De asemenea, prin acest mij
mai câte o Jitrâ: mai târziu, după ce zilele nu îi opresc de a se adânci timp întreagă serie de 12 numeri. loc, putem să asigurăm trifoiul şi lu
sau obicinuit cu el, câte 2, 3, 4 litre mai lung în cetirea şi pătrunderea căi Numele (la cerere expresă numai cerna, când d'n causa ploilor nu s’ar
şi se poate ridica până la 60 litre ţilor trecutului. iniţialele ori pseudonimele) tuturor abo putea usca în câmp şi la capră, sau
naţilor, cu al căror concurs se vor
pe zi. Ear’ acum ţinta noasrtă aceasta este, sub şoproane ar fi greu de uscat. Pleava,
Cine nutreşte vitele astfel, cruţă ca în câte-va cărţi sâ arătăm figurile scoate Căţile „Aurorei", împreună cu care la noi mai totdeauna este lăsată
sumele plătite, se vor însâmna într’un în descompunere, sau arsă, aci îşi ca
mult fân (în acest an trebue neapărat şi faptele mari ale neamului nostru tu catalog, care se va tipări pe paginile
sâ cruţăm) neavând de unde cumpăra, turor spre plâcece şi înţeles. Gândul din urmă ale broşurei nr. 12. pătă valoarea ei maximă.
cel dintâi, care ne va îndrepta la scri «Spre a feri groapa de apă, tot
vitele nu vor slăbi, ci se vor îngrăşa Gherla, Iulie 1904.
erea cărţilor, pe care le vom numi deauna locul trebue ales acolo, unde
şi vacile nu vor împuţina laptele. Tipografia „Aurora" A. Todoran. în timpurile cele mai ploiasă ştim că
Cărţile »Aurorei«, va fi, ca aceste sâ
Acest mod de nutrire, se înţelege, fie spre învâţătură şi însufleţire popo nu bălteşte apa.
costă mult, foarte mult — nu bani — rului, care este talpa ţârii şi tineretului «Nutreţul murat nu trebue dat la
ci lucru. Lipsa însâ ne va împintena care e speranţa naţiunei. Dar’ de multe Hrănirea raţională a vitelor. vite nicio-dată în stare brută, mai cu
şi trebue sâ ne împintene la lucru mai ori fruntaşii neamului: preoţii, advocaţii, osebire cel de trifoiu şi lucernă, vitelor
dascălii, medicii şi toţi ceialalţi oameni în gestaţie (cu viţel în pântece) care
mult; iarna şi aşa nu ne prea îmbul Dl Gh. Manolescu, autorul acestui
cu care vor afla în Cărţile »Aurorei« le provoacă avorturi, fiind prea acru, ci
zesc alte lucruri. cu mai puţină căutare ce vor dori sâ articol, face practică de agricultura în totdeauna mestecat cu pae tocate.
»R. E.« Bucovină, pe domeniile, Dlui Dr. Ion «Paele de grâu şi orz, precum şi
ştie din trecut şi astfel nădăjduim sâ
Cavaler de Flondor. D şa arată cum
fim de folos cu cărţile noastre întregu cocenii (strujenii) uscaţi de porumb, se
se hrănesc vitele şi cum se prepară toacă prin maşini speciale, cari sâ gă
In amintirea sgrbării dela Putna. lui neam. hrana lor pe acest domeniu. Inbunâtă- sesc la toate magasinele de istrumente
Despre însămnătatea unei aseme ţirea vitelor ne dă mult de gândit în şi maşiui agricole, din ţara noastră, în
nea întreprinderi nu mai voim sâ facem România. Seceta pe care o străbatem
A P E L vorbă multă, presupunând că acea în- sâ ne îndemne la lucru: sâ adoptăm vârtite de mână şi de vapoarele dela
morile de abur. Nici-o dată nu trebuesc
cătrâ onoraţii p. t. domni autori şi sămnătate va fi de toţi simţită. în hrana vitelor topinamburii, recoman tocate mai scurte de 2 c. m, căci mai
editori, onoratele redacţiuni ale diferite Şi când apelăm la toţi românii de daţi şi introduşi de d-1 Dim. Hagi Theo- mici, ar fi înghiţite de vite cu lăcomie,
doracky, membru în comitetul Societă-
lor ziare şi reviste, comitete organisă- bine, ca sâ ne sprijinc-ască, şi la toţi neamestecate cu salivă, producându le
toare de serbare etc etc. luminătorii şi povăţuitorii neamului, ca ţei centrale agricole, cartofi, sfeclele astfel colici.
Redacţiunea ziarului nostru «Deş sâ ne ajute cu cuvântul, cu fapta şi cu furajere, porumbul de nutreţ, secara şi «Nu se pot toca bine paele, când
teptarea» a fost din multe părţi rugată pilda lor înaintemergâtoare; credem, că alte plante. Fără hrană îndestulătoare, sunt ude, înfundându-se maşina de to
ca se iniţieze o colecţiune a tuturor pe cei mai aleşi şi mai luminaţi îi vom îmbunătăţirea rasei vitelor nu poate fi cat, stricându-se şi cuţitele; deci tot
opurilor şi scrieririlor publicate cu oca- avea în ajutor. de loc concepută. deauna paele trebuesc bine conservate
siunea sârbării comemorative a cente- Cu Dumnezeu şi cu aceştia înainte! Iată ce scrie din Bucovina, d-1 Gh. şi uscate, ear’ într’un caz când am fi
narulut al patrălea al morţii Voevodu- Manolescu: nevoiţi ca să tocăm şi oare care can
lui Ştefan-cel-Mare, apoi şi o colecţiune Sân-Georgiul-Român, Iulie n. 1904. „O pildă vie săpată cu adâncă titate de pae mai jilave, trebue să le
a acelor numeri din diferite ziare şi Lucian Boleaş. durere în inima tuturor agricoltorilor dăm întâiu pe ele în consumaţie, căci
reviste în cari sunt publicate scrieri mari şi mici, este anul acesta, cu lipsa lăsate mai mult se mucegăesc şi prici-
ocasionale, dări de seamă despre această hranei vitelor, păşunele fiind compromise nuesc vitelor boalc.