Page 3 - Activitatea_1904_08_32
P. 3

Nrul  32                                                               ACTI    V I T A T E  A


                Atât  pnele  tocate  cât  şi  nutreţul  care  venise  de  prin  satele  vecine   La  ora   Pomii  cari  conţin  mult  uleiu  sunt  foarte  amiralul  r
           murat,  pentru  a  fi  date  vitelor  în  con­  12l/a  serviciul  religios  a  fost  termina'.  La  orele   mult  as'guraţi  contra  pericolului  trăsnetului,  lui  Ludovic
                                                      6  şi  jum.  se.ua  o  ploaie  uşoară  a  căzut  în
           sumaţie  se  pregătesc  astfel:  Intr’un  com­                                        pe  fând  pomii  săraci  în  uleiu  şi  bogaţi  în  pească  norii,  o
                                                      capitală.
           partiment,  făcut  în  mărime  după  nu                                               scrobeau,  sunt  txpu.şi   trăsnetului.   Pomii,  bastimentul  sfeu  ,
           merul  vitelor,  iar’  în  lipsă  de  ciment,   D esch id ere  d e  ospătărie.  In  casele   cari  conţin  mu't  uleiu  sunt  nucii  şi  fagii;   Marchizul  de
           se  poate  face  de  lemn  bine  imbibat,   dini  T e  d o r  D o b o i   din  Haţeg,  în  faţă  cu   pomii  cari  conţin  puţin  uliei  şi  multă  scio-   din  timpul  restauraţiu.
           se  aşterne  un  strat  de  tocătură  de  pae   podul  de  fer,  s’a  des  his  »Ho t e l *  c a l e  nea  bealâ  sunt  sP ju ul,  ralcea,  plopul  paltim  il,   aşezate  în  munţi,  cari  j.
           gros  ca  de  16— 20  c.  m.,  după  care   şi  r e s t a u r a n t   sub  numirea  ■•Hnnyadi*.   alunul,  liliacul,  ulmii,  frăgaml,  păducelul  şi   ficeau  sfe  se  spargă  norii  ş.
            vine  un  strat  de  nutreţ  murat  bine  fă­  Ospătar:  Carol  Sdrulleri.           frasinul.  Dacă  punem  acuma  pomii  după  gra­  Toate  acestea  fenomene
            râmat,  alt  strat  de  pae  de  grâu  şi  aşa                                       dul  de  peiicol  căruia  sunt  expuşi  din  partea
                                                                                                                                           după  cum  a  constatat-o  şi  contre   ago
            se  urmează  până  se  .umple  comparti­       U g m e n .  Azi  Joi,  18  August  a  condus   trăsnetului,  găs'm  următoarea  ordine:  în  1837,  în  virtutea  faptului  că  prii.   uernile
           mentul,  potrivin 1  că  deasupra  de  tot   la  altar  dl  Eugen  P/ocinkiewicz  pe  d-şoara   Mii  şutiţi  de  trăsnet  sunt  nucul  şi  fa­  exploz ţiuiţii  de  iarbă  de  puşcă,  se  produce
           să  vină  tocătură  de  pae,  piste  care  se   Maximiliana  Bonhauser.  Primească  tinfer a  gul;  ceva  mai  r-xpuşi  trăsnetul  sunt  moliftul   emestecarea  păturilor  de  aer  superioare,  cari
           toarnă  apă  pe  toată  suprafaţa  acestei   păreche  felicitările  noastreI          si  tisa  (taxus),  pericol  mare  oferă,  bradul,   sunt  mai  reci,  cu  cele  inferioare  cari  sunt
            mestecături,  atât  cât  tri bue  să | ă t undă                                      ear’  cel  mai  mare,  stejarul,  salcia,  plopul  şi
                                                           —  Dl  Dr.  Ioan  Margiia,  advocat  în                                         mai  calde,  din  care  cauză  vaporii  de  apă  din
           până  jos  la  ultimul  strat  de  tocătură  şi                                       toţi  pomii  mai  sus  înşiraţi.
                                                      Gsoagiu,  s’a  fidanţat  cu  d-şoara  Aurelia  Ser­                                  atmosferă  (norii),  se  condensează  dând  naş­
            astfel  se  lasă  timp  de  24  ore,  în  care
                                                      bau  din  Sântohalm.  Felicitările  noastre)                                         tere  ploilor.
            timp  să  dospeşte  tot  acest  amestec,  că­
                                                                                                      P lo i  artificiale.  —  Originea  acestei   Acest  fenomen,  fiind  dar’  demostrat
            pătând  un  gust  şi  aromă  toarte  deli­
                                                           N ecrolog.  Din cţiunea institutului  «Au­  curioase  medod-.-  de  a  face  sfe  cadă  ploi  după  compiectamente,  s’a  pus  în  practică  în  Ame­
            cioasă  şi  constituind  cea  mai  bună  hrană   răria»,  cassâ  de  economii  societate  pe  acţi­  voir.ţi,  nu  t  de  loc  americană,  cum  s’ar  crede,  rica  prin  exploziuni  de  cartuşe  de  dinamită
            pentru  vite.                             uni  în  Abrud,  cu  adâncă  durere  anunţă,  că
                                                                                                 după  zelul  cu  care  se  p  actică  în  continetul  în  baloane  captive.
                 »Pentru  a  avea  în    continuitate   acţionarul  şi   fostul  cassar   al  institutului   de  care  ne  desparte  oceanul  Atlantic;  este
                                                      Alexandru  Ciur a  paroch  gr.-cat.  al  Abrudu­                                          Procedeul  e  foarte  simplu.  Cartuşul  de
           acest  nutriment,  tr  buesc  2  comparti­                                            curat  franceză.  Cei  cari  au  contribmt  la  ino-
                                                      lui  şi  viceprotopop  onorar,  după  un  morb                                       dinamită  dela  nacela  balonului,  e  pus în  con­
           mente,  ca  unul  când  se  consumă  cela­  scurt,  în  7  August  a.  c.  a  încetat  din  viaţă  vaţiunea  şi  punerea  în  practică  a  ploilor  ar-   tact  cu  un  fir  metalic  prin  care  cu  o  maşină
            lalt  să aibă  timpul  necesar  pentru  a  se  în  etate  de  58  de  ani.  Abrud,  8  August  tificeale  au  fost  aproape  toţi  Francezi.
                                                                                                                                           de  induc ţiune  de  pe  păment,  se  poate  trece
           dospi  şi  a  înlocui  pe  cel  consumat.  1904.  Fie-i  ţferina  uşoară  şi  memora  bine­  Această  decop< rire  a  pornit  dela  obser-
                                                      cuvântată I                                                                          un  curent  electric  ce  va  da  foc  dinamitei.
                 »Cu  nutreţul  pregătit  în  felul  ară­                                        vaţiunile  militare,  cari  au  vfezut,  în  mod  con­
                                                                                                                                           Atunci  se produce  detunaţiunea,  norii  se  con­
           tat  se  pot  hrăni  vitele  în  ori  ce  timp   —   Subscrişii  în  numele  lor,  şi  al  celor­ stant,  că  zdele  ce  urmează  după  exerciţiile   densează  şi  începe  sfe  plouă.
           al  anului,  ba chiar  preferindu-1  —  vitele   lalţi  consângeni  si  amici  cu  sufletul  sdrobit   de  tir,  cum  şi  în  zilele  de  rfesboiu,  seara  sau
                                                      de  durere  anunţă,  că  preaiubita  lor  mamă,
           —  înaintea, păşunilor.                                                               dimineaţa  următoare  se  produc  ploi.  Ast-fel
                                                      soră,  buniuă,  soacră  etc.,  Mai ia  Voina  născ.
                 »Cu  acest  regim  alimentar  dl  Dr.  La zar  după  un  morb  îndelungat,  în  1  Au­
           Ioan  Cavaler  de  Flondor,  cel  mai  dis­ gust  v.,  în  etate  de  56  ani,  prevăzută  cu
           tins  crescător  de  vite  din  Bucovina,  în­  Sf.  Taine  ale  mur bunz.lor,  deplânsă  de  nr-
                                                      cons  ilab-1-»  familie,  s’a  mutat  l.r  ei-le  et-  i ne
           cepe  îngrăşaţi  1  boilor  pentru  comerciu.
                                                      R£mă.;iţi4e-i  pămfente -ti  s’au  aşez-t  s| re  re­
                 »In  lipsă  de  tărâţe  de  grâu  se  pausul  etern  în  cimiterul  gr.  cat.  d n  Pricas,
           poate  da  vitelor  şi  numai  paele  tocate  Marţi  în  3  August  v.  a.  r.  la  2  ore  după.
           amestecate  cu  nutreţul  murat,  tot  cu   amirz;.  Pricas,  2  August  v.  1904.                                       1 1
                                                          Nic.  Lazir,  preot  gr.-cat,  frate  Sima  Ca-
           folos.                                                                                  IN S T IT U T   D E  C R E D IT   Şl  E C O N O M II,  S O C IE T A T E   PE  A C ŢII  ÎN  O R Ă ŞTIE
                                                      rolma,  soră.  Nicolan  Voim,  înv.  fiiu,  Aurelia
                 »Acl  este,  cred,  locul  să  ne  rea­  Voina,  noră.  Remus  H.  Voina,  nepot.
           mintim  că  paele  şi  toată  pleava,  care,    Fie-i  ţfetîna  uşoaiă  şi  memoria  neuitată!
           la  noi,  adesea  ori  sunt  prada  focului,                                                         T .   T .
           după  ce  s’au  învechit  de  vremuri,  pre-    Exposiţia  de  vite  de  prăsilă  a  14-a  Avem  onoare  a  vfe  recomanda  apa  noastră  minerală  apre-
           gâtindu-se  raţional  pentru  hrana  vitelor,   Expos'ţia  de  vite  de  prăs lă  anuală  a  «Reu­          ţiată  şi  cualificată  de  cel  mai  chemat  organ  al  ţerii  noastre.
           îşi  câştigă  o  deosebită  valoare,  referin-   niune!  române  de  agricultură  din  comitatul
           du-se  cu  mai  mult  sold  la  echilibrarea   Sbiiu»,  precum  ; flărn,  în  anul  aresta  se  va        ANALISA               CHEMICA
           bilanţului  solului  arabil  prin  contribuirea  ţinea  în  fruntaşa  comună  R fi hă u,  dm  părţile
                                                                                                 A  APEI  ACRE „ISVORUL-DACIA“  DIN  ŞOIMUŞUL-MUREŞULUI, LÂNGĂ  DEVA.
           lor  la  nutrementul  vitelor  cari  îşi  îndo-   Sebeşului-săsesc.  Biroul  Reuniunei  s'a  adresat
           esc  puterea  de  muncă,  înmu!ţindu-se  de  cu  vreme  fruntaşilor  din  partea  locului                                                       în  1000  grame  apă
           şi  gunoiul  prin  care  trebue  să  redăm  pentru  constituirea  comitetului  aranjator  local,
                                                                                                      Calcium  hydrocarbonat...................................................................   1.0542
           forţele pământului,  ce i-le-am  ridicat  prin   pentru  designa-ea  comunelor,  ce  sfe  se  ad­  Magnesium  hydrocarbonat..............................................................  0.3497
           recolta  cerealelor.                       mită  cu  vitele  la  exposiţie  etc.  Exposiţia   Calcium  su lfa t......................................................................................  0 2316
                 «Timpul  reclamă  fără  nici  o  întâr­ după  toată  prob.ilitatei  se  va  ţinea  în  una   Natrium  h yd rocarbon at...................................................................0.1705
           ziere  să  punem  în  practică  acest  lucru«.  din  lunile  de  toamnă.  Premii  se  vor  împărţi   Ferum  hydrocarbonat........................................................................  0.0390
                                                                                                      Kalium  chlorid......................................................................................  0.0520
             (Storojinetz  —  Bucovina)   Oh.  Manolescu.  în  valoare  de  200  cor.                 Mangan  h yd rocarb on at...................................................................00154
                                                                                                      Kalium  h y d ro ca rb o n at...................................................................  0.0094
                                                           L ip să   de  fe m e i.  In  America  au  tot   Lithium  hyd rocarb on at...................................................................0.0019
                       NOUTĂŢI                        emigrat  bărbaţi,  aşa  că  a  ajuns  ţara  cea  mai   Silicium  d i o x i d ..................................................................................  0.0096

                                                      bogată  în  toate,  dar’  săracă  de  femei.  O  sta­  Suma  substanţelor  s o lid e .............................................................. 1.9333  grame  apă
                                                      tistică  a  Statelor-Unite  spune  că  în  unele   Acid  carbonic  liber............................................................................   2.3953   »   >
                                                      locuri  numferul  femeilor  şi  fetelor  e  abia  de   Volumul  acidului  carbonic  l i b e r ................................................1214‘6  c.  c.
                D ep u ta ţi  p e n tru   universitatea,
                                                      a  treia  parte  din  populaţ:une._  In  Cal fornia
           sâscaseă  au  fost  aleşi:  în  cercul  Rornosulu                                               Precum  dovedeşte  analisa,  „ lsv o ru l-D a cia “  din  Şoimuşul-Murfeşan  (apă
           dl  Dr.  A u r e l   VI a d,  ear1  în  Orâştie,  di   sunt  230.504  bărbaţi  gata  de  însurat  şi  caută   acră  de  Pauliş)  e  a  se  numfera  în  grupa  acelor  ape  acre  pămfentoase,  cari  conţin  fer.
           S i mo n  F e r e n c z ,   dir.  colegiului  reformat,   o  soţie  în  cele  88.745  de  fete.  In  Idaco  pe   După  caracterul  seu  chemic,  format  din  cantitatea  şi  proporţia  părţilor  sale  constitu­
           neavfend  nici  unul  nici  altul  contra  candidat.  lângă  3546  de  fete  sfe  învârtesc  23.421  de   tive,  isvorul  acesta  face  parte  din  grupa  apelor  mai  renumite.  Are  un  prea  plă­
                                                      băeţi.  La  balurile  ce  să  dau  în  Montano,
                                                                                                 cut  gust  şi  fiindcă  conţine  deosebit  inult  acid  carbonic  —  în  privinţa  căruia  , ,îs -
                 C onservator.  Dl  profesor  de  musicS,  fiecare  fată  are  trei  cavaleri,  de  aici  resultă   v o ru l-D a cia (t  ocupă  un  loc  între  apele  acre  mai  de  frunte  —  prin  limpezimea  sa  e  o
           dela  coltgiu  uf.  Kurthy  Sândor,  a  pus  l-t  că  numferul  bărbaţilor  este  întreit.  In  Ore-   excelentă  apă  de  beut.  Pentru  locuitorii  părţilor  lipsite  de  darul  unei  ape  sănătoase:  apa
           cale,  pe  spesele  s.de  proprii,  infi nţarea  unui  gou  bâeţ'.i  sunt  de  patru-ori  mulţi  ca  fetele,   ,lsv o ru lu i-D a cia (i  e  de  nepreţuit.  Din  composiţia  potrivită  a  apei  sfe  poate  deduce,
            Conservator  privat  (scoală  de  rnusică).  Loca­  ear’  în  Washington  de  cinci-oti.  că  şi  pentru  praxa  medicală  „Isv o rul-D a cia *1  va  fi  un  factor  important.
           litatea  este  dija  aranjată  după  toate  recerin-
                                                                                                           Conform  actului  alăturat,  apa  trimisă  spre  analisare  s’a  scos  şi  sigilat  în  faţa
           ţeleîn  str.  Berăriei,  în  faţă  cu  instit.  „Dacia1!   liîs   cu   o ri  ce  p re ţ.  E  vorba  de
                                                                                                 antistiei  comunale.
           A  angajat  artişti  specialişti  în  arta  musicală  foile  şovinişt  .  Nu  ştii  ce  sfe  faci:  sfe  rîzi  de
                                                                                                           B u d a p e s t a ,   la  3  Martie  1903.
           cari  sub  conducerea  d-sale  îşi  vor  începe  ele  sau  sfe  le  compătimeşti:  In  nr-ul  81  am
           prelegerile  cu  1  Septemvrie.            adus  după  «G.iz.  Trans.»  înformaţiunea,  că                                    9i)r.  Jfcitiko  Viftnos  m. p.,
                                                      3  tineri  români  sunt  pe  o  corabie  iaponiză:
                P ă d u re   în  fo c.  încă  Marţi,  la  16  1   Geoige  Fănuţă,  A1.  Bacheru  şi  George  Do-   (L .  S.)   profesor  de  chemie  fa  şcoafa  reafă  superioară  de  sfaf a cercului
                                                                                                                               II-lea  din fB.-fPesla,  membru af academiei  maghiare  de  ştiinţe.
           c.  s’a  aprins  pădurea  oraşului  «Vale*  şi  pe  nici.  Foile  şoviniste  cetind  ştirea  aceasta,  au
           lângă  tot  ajutorul  dat  de  miliţie  şi  locuitori  falsificat-o  şi  au  dat-o  ca  noutate  sensaţio-   Institutul  nostru  a  îngrijit,  ca  aceasta  apă  distinsă  şi  răcoritoare,  care  beută
           ai  oraşului,  până  aseară  17  1.  c.  nu  a  putut  fi  nală  cetitorilor  lor mai  naivi.  Au  maghiarisat  c u r a t ă ,  cu  vin  ori  s i r up  este  tot  asemenea  de  excelentă  sfe  fie  pusă  la  disposiţia
           focul  localisat.  Paguba  este  însemnată,  întru­  numele  celor  3  tineri  români:  în  loc  de  Al.   onoratului  public  şi  anume  cu  un  preţ  foarte  ieftin:
           cât  a  nimeit  tăetura  cea  mai  frumoasă  a  Becheru  au  scris  Bekeru  Sândor,  în  loc  de
                                                                                                                   a)  1  ladă   cu 25  sticle de  1  ltr. franco  gara  Deva  Cor.  6'25
           oraşului  şi  duplă,  că  a  ars  şi  iarba,  ce  prin­  George  Donici  au  scris  Domics  Gybigy  şi în
                                                                                                                   bj  1  „   „ 50   ,,   ,,  1  „   ,,   „   „   ,,  14 50
           dea  pe  aceste  vremi  foarte  bine  vitelor  lip­  loc  de  George  Fănuţă  au  scris  Tankd  (!)
                                                                                                                   cl  1  ladă cu  25  sticle  de  1 /3  ltr.  franco  gara  Deva  Cor.  5'50
           site  de  nutremfent.                      Ggorgy.  Ear’  ca  titlu  sensaţicnal  au  scris:
                                                                                                                   dj  1   „   ,, 50   „   ,,  r, a  „   „   „   „   I,   13
                                                      «Băeţi  maghiari  în  serviciu  iaponez  de  rfes-
                Procesiune  de  ploaie  In  Bucureşti.
           In  2  August  a  avut  loc  în  capitala  Româ­  boiu*.  Aşa  fac  foile  şoviniste,  cari  îmbată  pe   la  retrimiterea  ambalagiului  (ladă,  sticlă  şi  tioc  franco  gara  Deva)  se  restitue
           niei  o  mare  procesiune   religioasă  pentru   cetitori  cu  apă  rece.  Se  nu  te  miri,  că  mâne   ad:  <i)    Cor.  4’50   ad :  0.                      Cor.  4 —
           ploaie.  Moaştele  sf.  Dumitru  împreună  cu  poimâne  scriu,  că  Kuroki, Oku,  Nodzu,  Togo                        „  11 —        ‘f)                         „  10-
           icoan.le  conduse  de  P.  S.  Sa  Arclrereul  sunt  maghiari  neaoşi  din  vieaţa  lui  Arpad   *)
           Sofrome  Vulpescu  Craiovcanul  încunjurat  de   sau  Tuhutum.  E  greu  sfe ţi  stăpâneşti  rîsul,   C o m a n d e le ,  plăţile  şi  re cla m e le   se  fa c  la  a d re s a   jo s   scrisă .
           o  mulţime  de  preoţi  dela  bisericile  din  capi­  când  ceteşti  astfel  de  bazaconii.
           tală,  au  plecat  dela  Metropolie,  au  străbătut                                             Ca  intreprindere folositoare,  apelăm la  binevoitorul D-voastră  spri­
           plaiul Brâncovenesc,  str.  Carol  şi  calea  Moşilor                                 jin,  rugdndu-vă  a  ne  onora  cu  comande  cât  de  multe.
           până  in  câmpul  Moşilor,  und ■  s’a  oficiat   C are p o m i  su n t  m a i e x p u şi  tră s­
                                                                                                           De va ,   Martie  1904.                           „S)acia“
           serviciul  religios.  Toate  magazinele  din  capi­ n etu lu i?  Este  cunoscut,  că  pericolul  trăs­
           tală  au  fost  închise  până  la  ora  1  d.  a.  Pro­  netului  este  cu  mult  mai  mare  pentru  stejari,                         intreprindere  de  apă  minerală  în  2)eva.
           cesiunea  a  fost  urmată  până  în  câmpul  Mo­  de  cât  pentru  fagi.  Experienţele  şi  cercetările
           şilor  de  foarte  multă  lume,  care  să  adunase
           de  dimineaţă  la  Metropolie,  ear’  acolo  era   făt ute  până  acuma  au  dat  următoarele  resul-
           aşteptată  de  o  mulţime  imensă  de  lume,  tate:
   1   2   3   4