Page 1 - Activitatea_1904_08_33
P. 1

Anul  IV.                                                    Or ă st ie,  25  August  n.  1904.                                                         Nr.  33



              INSERŢ1UNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
                                                                                                                                                        Pe  an  6 cor.  pe  1/g  an  3 cor.
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte-
                  reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe. an
                                                                                                                                                                4  coroane.
        Manuscriptele surit a .ec adresa
        redacţiei  şi  acelea  nu  se  îna­
                                                                                                                                                        P entru    R om ânia  şi  stră in ă ta te :
                  poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.

        Epis<ole nefrancatu  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani



            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL r
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
              D r.  A u r e l  M un tean                                                                                                           L a u r i a n  B e r c i a n


         Promovătorii Thaliei Române la Brad.                                                            Convocare.                                  Mijloacele

                                                                                                                                           de  a  prevedea  timpul.
                                                                                                   In  sensul  §§-lor  23  şi  26  din  statute
                                                                                              membrii  »Asociaţiunii  pentru  literatura  ro­
                                                                                                                                              «Agricutorul,  grădinarul,  vierul,  au
              Duminecă  şi  Luni  «Societatea  pen­ a  zis  odinioară  înţeleptul  Socrates.  A-  mână  şi  cultura   poporului  român»  se
                                                                                                                                         adesea  necesitate  de  a  cunoaşte  timpul
         tru  înfiinţarea  urtui  teatru  român«  îşi  ceasta  i-a  servit  şi  dlui  I o s i f  V u l c a n  convoacă  în               a  doaua  sau  a  treia  zi,  pentru  a  şti
         ţine  adunarea  generală  anuală  în  opi-   drept  busolă  în  acţiunea  sa,  ce  de  atâ­  Adunare  generală  ordinară        cum  să-şi  deriveze  lucrările  lor.
         dul  Brad,  care  singur  a  fost  locul  de  ţia  ani  desvoaltă  pe  lângă  ţinta  ce-’şi                                          «Instrumentele  meteologice  pot  a-
                                                                                              la  Timişoara  pe  zilele  21  şi  22  Septemvrie
         scenă  teatrală  a  unei  drame  sfăşiitoare,  propusese.  Se  va  fi  convins  de  atâtea-   st.  n.  1904.                    reta,  aproape  cu  precisiune  starea  ac­
         a  căruia  actori  plătiră  cu  viaţa  rolul  ori,  că  rădăcinile  muncii  sunt  amare,   Programul  adunării  este:           tuală  a  timpului, însă  nu  pot  să  prevadă
         lor,  parte  în  capetul  din  jos  al  Devei  ear’  urmaşii  sei  se  vor  convinge,  că  cu                                   şi  ce  are  să  se  întemple  peste  două
                                                                                                            Ş e d i n ţ a  I.            sau  trei  zile.
         şi  căpeteniile  în  Alba-Itilia.          atât  mai  dulci  vor  fi  fructele  ei.
                                                                                              Meicmi,  la  2/  Sept.  1904,  la  orele  11  a.  m.   «Intr’un  climat  atât  de  variabil  ca
              Fraţii  noştri  din  părţile  istoricului   Tot  de  dorul  acesta  sunt  cuprinşi         O r d i n e a   de  zi:         al  nostru,  prevederea  timpului  e  ceva
         Zarand  vor  avea  pribj  a  auzi  din  ros­ şi  sfetnicii,  ce  sunt  daţi  de  ajutor  iubi   1.  Deschiderea  adunării  generale.  greu  şi reunesc diferitele cunoştinţi  locale
         tul  viu  a  academicianului-preşedinte,  cu­ lantelui  preşedinte.  Iei  toţi  poartă  în   2.  înscrierea  delegaţilor  presenţi.  sau  observaţiuni  generale,  pe  care  voi
         vintele  înălţătoare  despre  scopul  acestfi  inima  lor  focul  iubirii  de  neam  şi  con-   3.  Raportul  general al  comitetului  central.  căuta  a  le  schiţa  cât  mai  pe  scurt.
                                                                                                 4.  Alegerea  comisiunilor:
         instituţiuni,  pe  cari  numai  el  le  ştie  lucrâ  din  puteri  încordate,  ca  scopul                                             Prevederea  timpului  cu  ajîitorul
                                                                                                   a) pentru examinarea raportului general;   instrumentelor.  Dintre  care  cel  mai prin­
         spune  cu  atâta  căldură,  pătrundere  a-  se  fie  ajuns  mai  curend  de  cât  s’ar
                                                                                                   bj  pentru  censurarea  închierii  conturi­  cipal  e  Barometru.  Barometrul  se  com­
         dâncâ  şi  iubire  de  neam.               aştepta.  Aşa  ne  şi  place  a  vedea  luce­  lor  anului  1903  şi  a  proectului  de  budget   pune  dintr’un  tub  de  sticlă  ce  conţine
              Convingerea  nestrămutată  eară  va   ferii  Thaliei  Române  în  jur  de  farul  pentru  anul  1905;                      mercur  şi  un  strat  de  aer.  El  indică
         fi  vestită  cu  glas  tremurător,  îns6  plin   luminător,  ca  împreună  să  reverse  lu­  c)  pentru  înscrierea  membrilor.  precisiunea  acestei  coloane de aer asupra
         de  duioşie,  ce  te  mişcă  şi  captivează   mina  binefăcătore  asupra  s< menilor  lor.  5.  Presentarea  propunerilor  eventuale.  mercurului  şi  variaţiunile acestei  presiuni,
                                                                                                   La  orele  5  după  am iaz  şedinţa  festivă  sunt  strâns  legate  de  diverse  alte  feno­
         pentru  Thalia  Română,  a  căreia  stin­       Şi  acum  după  ce  cunoaştem  rîvna,
                                                                                              a  secţiunilor  ştiinţifice-literare.   '  mene  atmosferice.  Alte  barometre  se
         dard  el  l’a  arborat  şi-’l  duce  falnic  din  ce  fiecare  zarandean  o  poartă  în  sufle­
                                                                                                            Ş e d i n ţ a  II.           basează  pe  proprietatea  ce  au  firele  de
         resârit  de  soare  cătră  apus  şi  dela  tul  seu  pentru  tot  ce  este  bun,  fo­
                                                                                               J o i,  la  22  Sept.  st  n.  1904.,  la orile  10 a.  m.  păr  de  a  să  lungi  sau  micşora,  când
         miză-zi  cătră  miază-noapte,  pe  tot  locul  lositor  şi  înălţător,  suntem  convinşi,  că                                   atmosfera  devine  umedă  sau  uscată.
                                                                                                         O r d i n e a   de   zi:
         unde  suflarea  românească  este  dornică  mic  cu  mare,  cărturar  şi  ţăran,  se  vor   1.  Raportul  comisiunilor,               De  ordinar  barometrul  se  urcă  mai
         de  înaintare  pe  terenul  cultural.      grupa  în  jurul  conducătorului  natural    2.  Alegerea  comitetului  central  şi  a  func­ mult  sau  mai  puţin  dimineaţa,  între  oa­
              Ilustrul  bărbat  poartă  în  peptul  şi  a  cârmaciului  dibaciu,  a  Prea  Ono­ ţionarilor  Asociaţiunii.                rele  9 — 10,  şi  dppă  ameazi  între  2 —4
         seu  convingerea,  că  între  toate  soiurile   ratului  Protopn sbiter  Vasile  Dâmian   3.  Fixarea  locului  pentru  adunarea  gene­ începe  a  se  cobori  din  nou  când începe
                                                                                               rală  din  1905.                          a  se  urca  eară.  O  mişcare  contrară
         de  poesii,  teatrul  ocupă  locul  întâiu,  în  şi  împreună  vor  face,  ca  «Societatea
                                                                                                 4.  Disposiţiuni  pentru  verificarea  proce­ acestea  e  semn  de  schimbare  a  timpu­
         cadrele  lui  se  unesc:  oratoria,  cântul-  pentru  fondul  de  teatru  naţional  ro­  sului  verbal.                         lui.  Când  barometrul  fiind  deja  la  varia­
         musica  şi  pictura,  nu  este  numai  cel  mâni»  să  aibă  succes  strălucit  întru   5.  închiderea  adunării  generale.     bil;  coboară,  anunţă  ploaie.  Mercurul
         mai  nobil  şi  de  folos,  fără  în  timpul   toate.                                      Se  obseivă,  că  eventualele propuneri  au  se  urcă  întotdeauna  când  timpul  va
                                                                                               să fie  p> esentate  în  scris  presidiului  Asocia­ deveni  frumos.  Ventul  despre  miază­
         de  acum  este  cea  mai  universală  şi  mai   Din  partea  noastră  dorim  celor
                                                                                               ţiunii  (în  Sibiin,  Strada  Morii  Nr.  8),  cu  8  noapte  şi  miază-noapte  şi  apus,  ţin  ba­
         influinţătoare  petrecere,  pentru-că  in­ întruniţi  resultat  îmbelşugat,  atât  ma­
                                                                                               zile  înainte  de  adunarea  generala.    rometrul    de-asupra  înâlţimei  mijlocii,
         durează  distractive  asupra  inimii  şi  spi­ terial,  cât  mai  vărtos  moral.
                                                                                                    Sibiiu,  din  şedinţa  comitetului  central  acel  dela  miază zi  îl  ţin  de  dedesbut.
         ritului;  ne  învaţă  cunoaşterea  omului,      Acela,  ce  a  stat  la  leagănul  socie­ al  »Asociaţiunii  pentru  literatura  română  şi  Când  se  va  întămpla  un  uragan,  agita­
         ne  apără  de  viclenii  şi  vesteşte  morală.   tăţii,  se-i  ajute  Atotputernicul  să  ajungă   cultura  poporului  român»,  ţinută  la  28  Iu­ ţiunile  barometrului  sunt  mai  active,  el
         Teatrul  este  cea  mai  bună  şcoală  de   şi  la  botezul  Thaliei  Române!!        lie  1904.                                se  urcă  repede  când  uraganul  e  pe  sfâr­
         viaţă  filosofică-practică.                                                             Iosif  St.  Ş u lu ţiu   m.  p.,        şite.  Când  mercurul  se  coboară  vara  pe
                                                         Steaua  conducătoare  a  vieţii  Sale I!       vicepresident.                   un  timp  cald  sunt  semne  de  furtună,
               Prin  muncă  şi  perseveranţă  s’a  a-
                                                                                                            Dr.  C.  D iacon ovioh  m.  p.,  când  se  urcă  earna  e  semn  de  frig.
         juns  la  multe  fapte  bune  şi  frumoase,                                                                prim-secretar,       Dacă  se  coboară  pe  timp  friguros  e

                  FOIŞOARA                          curări  întimp nau  feciorii  de  muite-ori  mari  tare:  decurge  adecă  lupta  dela  Koniginhof.   Ear’  nu  mult  ne-am  putut  bucura  de
                                                    greutăţi,  mai  ales  când  lipseau  în  apropiere  Pe  la  5  ore  d.  a.  când  au  ajuns  pe  înălţi­ odichna  aceasta,  căci  în  urma  unui  ordin
                                                    păduriie,  lemnele  trebuincioase  erau  siliţi  să  mile  platoului  dela  Salney,  lupta  eia  deja  primit  cătră  11  ore  noaptea  partea  cea  mai
                                                    şi-le  caute  în  satele  învecinate  rupându-le  decisă  şi  cu  ochianul  puteai  observa,  că  ar­
                           dia  aaui  1666                                                                                                mare  a  regimentului  trebue  să  stea  cu  puşca
                                                    din  garduri  şi  chiar  clădiri  economice.  mata  noastră  se  află  în  deplină  retragere;  la  picior  (Bereitschaft)  eară  1  şi  2  compenie
         de  Ioan  Mihaiu,  proprietar  în  Orăştie
                                                         Pregătirea  menagiei  trebuia  făcută  cu  era  evident  că  am  sosit  prea  târziu  pentru-ca  porniră  spre  locul  ce  li-s’au  fost  destinat
           (Urmare)        __  __              (4)  toată  posibila  grăbire,  pentru-că  în  tot  mo­ succursul  corpului  nostru  de  armată  se  mai   pentru  patrulare.  Oidinul  acesta  s’a  dat  si
                                                    mentul  putea  urma  porunca  de  plecare  cu  poată  contribui  la  o  schimbare  tavorabilă  a   altor  trupe,  căci  am  observat  în  decursul
                     I.  l u p t ă :                atât  mai  vârtos,  că  declararea  răsboiului  din  luptei.  Cu  toate  acestea  luasem  o  poziţie  de  marşului  nostru,  cum  piopirii  şi  Cei  dela
                                                    partea  Prusiei  să  făcuse  deja  în  21  Iunie,  lutpă  şi  stăm  g.ta  ca  în  tot momentul  sâ pă­ geinu  lucrau  la  aeptarea  terenului  pentru
                  C ano n a da   dela  Salney.
                                                    eară  din  26  Iunie  —  de  când  principele  de  şim  în  acţiune.  Dar’  să  vede  că  şi  inimicul  plasarea  tunurilor;  să  provedea  lupta  ce avea
               înainte  de  a  mă  demite  la  descrierea
                                                    coroană  al  PrusH  Fridrich  Wilhelm  coman­ din  causa  oboselei  nu  a  mai  înceicat  diver­ să  urmeze  mâne.  Şi  într’adevăr,  că  nici  nu
          acestei  lupte  în  cate  regimentul  nostru  a
                                                    dantul  armatei  II.  trecând  frontierele Boemiei  siunea  ce  presupuneam  că  ar  intenţiona-o  se  crepase  de  ziuă  şi  inimicul  începu  o  co­
          primit  botezul  de  sânge,  aflu  de  lipsă a arăta   şi  luându-şi  cartirnl  principal  în  Braunau  —  contra  noastră  şi  aşa  sfîrşiudu-se  lupta  câttâ   mandă  teribilă;  unde  dm  pioectele  sale  lo­
          legătura  tactică  în  care  să  afla  regimentul;
                                                    luptele  se  ţineau  lanţ.  Abia  gătaseră  feciorii  8  ore sara, s’a  putut concede soldaţilor odichna  vi, ă  diept  în  cast.u!  nostru  unde  feciorii  se
          el  aparţinea  la  al  II.  corp  de  armată  sub
                                                    cu  mâncarea  menagiei  şi  sosi  porunca  de  de  care  aveau  atâta  trebuinţă.     aflau  pe  lângă  focurile  la  care  ferbeau  căl­
          comanda locotenent  mareşalului  contele Thun-   plecare.  Un  marş  anevoios  ne  sta  înainte;
          Hohenstein  şi  cu  regimentul  de  infanterie   era  o  căldură  ameţitoare  şi  o  pulbere  pe   Cum  şi-au  pus  feciorii  puştile  în  pira­  dările  cu  menagea.  In  pripa  cea  mai  mare
          Prinz  zu  Holstein  nr.  80,  apoi  al  11-lea  ba­  drum,  de-’ţi  părea  că  feciorii  sunt  ninşi  de   mide  s’au  culcat  pe  pământ  şi erau  ca  amor­  se  puse  regimentul  în  marş  şi  ocupă  posiţiile
         talion  de  vânători  adecă:  7  batalioane  şi  o   zăpadă.  Influinţa  acestor  împrejurări  nefavo­  ţiţi.  Abia  după  1  oră  de  repaus  vedea-i  cî-   ce  i-se  asigurase  pentru  caşul  unui  atac
          baterie  cu  7209  ostaşi,  323  cai şi  8  tunuri  —   rabile  a  şi  avut  triste  urmări;  căci  mai  la   coiea  câte  unul  ridicându-se  şi  scuturându-’şi   In  prima  aceasta  luptă  regimentul  nu
          forma brigada  general-majorului baron Saffran.  toată  suta  de  paşi  întâlniai  grămezi  de  sol­  extremităţile înţepenite ale corpului. Exemplu­  a  avut  un  rol  mai  însemnat fiindcă  __  aflân-
               Aflându-ne  dară  în  29  Iunie  în  castrul                                    lui  acestora  urmau  apoi  şi  ceialalţi  şi  mult   du-se  corpul  nostru  de  armată  într’o  posiţie
                                                     daţi  loviţi  de  insolaţie  şi  picaţi  la  pământ                                  foarte  acomodată  pentru  defensivă,  __  jnj.
          dela  Pless  —  precum  amintii  mai  sus  —  di­  din  regimuntele  ce  porniseră  naintea  noastră.   după  2  ore  erau  reculeşi  şi  dispărută  ori-ce
          mineaţa  pe  la  6  ore  să  şi  luară  disposiţii   Chiar  şi  în  regimenlul  nostru  s’au  întâmplat   urmă  de  oboseală.  îmi  aduc  şi  astăzi  cu   micul  nu  a  cutezat  a  încerca  vr’o  respingere
          pentru  pregătirea  menagei.  Spre  acest  scop   mai  multe  asemenea  caşuri,  din  cari  unele   plăcere  aminte  de  părul  stufos  şi  cu  crengile   a  noastră,  bine  văzând,  că  aceasta  nu  numai
          unii  feciori  porniră  pentru  a  procura  lemne   s’au  terminat  cu  decese.      râsiăţite  sub  care  ne-am  aşezat  noi  vr’o  15   că  i-ar  succede,  fără  ar  plăti-o  şi  c.i  mari
          alţii  pentru  a  aduce  apă  şi  eară  alţii  pentru   Aveam  încă  o  distanţă  bunicică  de  per-  oficeri  şi  care  ne-au  seivit  de  bun  adăpost   perderi,  şi  aşa  lupta  în  partea  cea  mai  mare
                                                                                                                                          s’a  desfăşurat  în  jurul  artileriei.
          a  primi  urezul  şi  carnea  ce  să  tăia  şi  împâr.  curt  până  la  locul  destlnaţiunei  noastre  şi  chiar  şi  în  contra  unei  ploi  mărunte  ce  ve-
                                                                                                                                                                         (Va  urma).
          ţia  la  faţa  locului.  Cu  ocasiunea  acestor  pro­  bubuitul  tunurilor  să  auzea  din  ce  în  ce mai nia  în  dese  inter valuri.
   1   2   3   4