Page 3 - Activitatea_1904_08_33
P. 3

Nrul  33                                                                ACTI    VITATE      A                                                                Pag.  3.


            capital,  plugarul  priceput,  trebue  s£  şi-l  trebuie  sămănat  mai  rar,  şi  în  pămân­  Marţi,  la  23,  până  la  ameazi  fu  eară.şi  Rusia.  In  1901  numărul  arestanţilor  în  Rusia
            înmulţească  şi  păzească  de  a  nu-1  perde. tul  slab  (sărac),  mai  des.        cald  şi  un  zăduf  apăsător prevestea,  că  timpul  era  88.207,  dar’  în  anul  acesta  s'a  urcat  la
                 Pe  lângă  hrană  (azot,  acid  fosforic,   3)  Sămânţa  aruncată  în  pământ   are  să  se  sch;mbe.  Pe  la  3%  oare  °  ploie  682.372,  adecă  cu  594.165.  In  acest  period
            potasă  etc.)  şi  apă,  buruenile  mai  iau  trebuie  curăţită  cu  toată  grija  şi  să  nu   torenţială  vărsa  ca  cu  ciubărul  fără  rost  de  de  2  ani  2000  condamnaţi  au  fo:«t  executaţi,
            plantelor  şi  lumina,  fără  de  care  plan­ rămână  amestecată  cu nici  un  bob străin;   picuri,  care  ţinu  aproape  %  oră.  De  aici  ear’  68.237  (10%)  au  fost  internaţi  in spitale.
            tele  nu  mai  au  o  creştere  regulată.  pentru  a  o  curăţi  bine,  trebuie  să  o   încolo  admosfera  să  schimbă  a toamnă,  noap­ E  îngrozitor  numărul  celor  ce  înebunesc  în
                 De  aci  uşor  înţelegem,  că  grânele   trecem  de  2 — 3  ori  prin  trior  şi  atunci   tea  ce  urmă  mai  ploâ  şi  în  24,  nourii  sunt  temmţă,  mai  ales  la  arestanţii  politici.  Unii
            ce  au  împărţit  hrana,  apa  din  păment  nu  numai  că  o  vom  curăţi  bine  de  alte   în  permamenţă.  —  O  bucurie  a  cuprins  pe  înebunesc  în  grad  mai  mic.  Aceştia  nici  nu
            şi  lumina  soarelui,  cu  buruenile  netre-  sămânţe,  dar’  vor  fi  alese  numai  boa­  toţi,  că  căldurile  tropicale  s'cu  sfârşit  şi  cu  mai  sunt  internaţi  în  spital,  ci  rămân  şi  mai
            buincioase,  sunt  de  puţină  va'oare,  căci  bele  cele  mai  mari  şi  grele,  lucru  de   schimbarea  timpului,  nădejdea  ţeranului  şi  departe  în  temniţă.  E  foarte  rău,  că  în  Rusia
            pe  de  o  pai te  nu  şi-au  ajuns  completa  cea  mai  mare  însemnătate  pentru  să­  economului  de  câmp  creşte,  că  cel  puţin  pă­ nici  nu  sunt  temniţe  destule.  Şi  toate  aceste
            lor  creştere,  ear’  pe  de  alta,  nici  aşa  mânţa  de  sămănat;  aceasta  este  basa   şunea  vitelor  va  da  spre  bine,  ear'  sămână-  în  numele  creştinăţul  Apoi  să  mai  aibă  Ruşii
            cum  sunt  de  slabe,  nu  cuprind  toate  agriculturei  »alegerea  sămenţei«,  căci   turile  de  toamnă  se  vor  putea  începe  pe  sub  inimă  de  a  lupta  contra  Japonezilor?!
            părţile  nutritoaie  complecte  (azotoase);  ce  vei  sămăna,  aceea  vei  culege.   auspicii  bune.  Ploia  aceasta  a  ajutat  mult  şi
                                                                                                 la  vii,  care  încă  erau  ameninţate.  Boambele
            astfel  că  pe  lângă  valoarea  scăzută  a     4)  Buruenile  crescute  prin  lanuri,
                                                                                                 pipernicite  să  vor  înmuia  şi  vor  mai  creşte,
            grăunţelor  uşoare,  mai  vine  şi  scăderea  trebuesc  plivite  prin  luna  Aprilie  şi  a                                       Sz  618 —1904.  vht.             1— l
                                                                                                 contragând  umezeală.  —  Doamne  ajutâne
            lor  din  causa  amestecului  cu  seminţe  doaua  oară  chiar  în  Maiu,  când  se  ivesc
            streine  (neghină,  măzeriche  etc.  etc.)  din  nou.  Buruenile  de  prin jurul  lanuri­  cel  puţin  în  ora  a  unsprezecea!       ÂRVERESI  HIRDDTMENY
            Iată  dar’  cum  se  face  că  munca  ţăra­ lor;  cu  deosebire  pălămida,  trebuesc                                                 Alulirott  birdoâgi  vâgregajtd  az  1881.
                                                                                                      C ădeţi  locţiitori  de  oficieri  ro ­
            nului  este  fără  preţ  bun  şi  —  după  un  cosite,  mai  înainte  de înflorire  şi  în  tmi-                                âvi  LX.  t -cz.  102.  §-ai  ârtelmâben  ezen-
                                                                                                 m â n i.  La  şcoala  de  cădeţi  din  S biiti  au
            proverb  ce-1  au  nemţii  —   • buruenile  pul  înflorirei,  spre  a  nu-şi  scutura  să­                                      nel  kOzh rre  teszi,  hogy az algydgyi  kir. jâ'âs-
                                                                                                 fost  numiţi  cu  ziua  de  18  August  n.:  Florian
            mănâncă  din ir o  strachină  cu  ţăranul«.  mânţa,  pe  care  vântul  o  duce  peste                                           birdsâgnak  1900.  âvi Sp. 726/2 szâmu vâgzâse
                                                                                                 Medrea,  Aurel  Bogdan,  Ioan  Lâzăroiu,  Victor
                                *                      toate  ogoarele,  şi  numai  din  câte-va  fire                                      kovetkez’âben  Dr.  Muntean  Aurel  iigyv.  âltal
                              *   *                                                              Macaveiu,  Ovid  Cernea,  Ioan  Popu,  Teodor
                                                       de  pălămidă  şi  câte-va  de  neghină,  se                                          kâpvîselt  Kaliman  Tanâsie  javâra  Zsurzs  Ni-
                 Este  ştiut  că  cu  cât  grâul,  orzul,   umple  un  lan  întreg  de  sâmănătura.  Co!baz;,  Bujor  Voina,  NicoLe  Sâigeoigean   kulae  ăs târsai elien 94 kor. 40 fiii.  s jâr. erejâig
            ovâsul,  etc.,  au  mai  mare  greutatea        5) Prin  arăturile  adânci  din  toamnă   şi  Ioan  Muntean.                    1901.  âvi  januâr  hd  29-en  foganatositott  ki-
            hectolitrică,  cu  atât  şi  preţul  lor  e  mai   şi  grăpatul  de  mai  multe  ori  primăvara                                 elâgitâsi  vâgrehajtâs  utjân  lefoglalt  âs  726
            ridicat;  şi  de  asemenea  cu  cât  sunt   putem  stârpi  toate  buruenile  şi  chiar    A p o teea r  în eb u n it.  Kovâts  Guşti,   koronâra  becsult  kdvetkezd  ingdsâgok  u.  m.:
            mai  bine  curăţite  de  seminţe  străine,                                           apotecar  în  Cugir  de  câteva  z le  a  fost  inter­
                                                      pirul,  care  este  cel  mai  greu  de  stârpit.                                      guzdasâgi  âpiiletek,  juhok,  szekăr  âs  szarvas-
            cu  atât  mai  mult  sunt  căutate  şi  bine                                         nat  în  o  casă  de  nebuni.  —  Avem  informaţie
                                                      Locurile  pline  de  pir,  trebuesc  toamna                                           marhâk  nydvânos  ârverâsen  eladatnak.
            plătite.                                                                             positivă  dala  oameni,  cari  îl  cunoşteu  de
                                                      arate  adânc, primăvara  earâşi  arate  mai   aproape  pe  acest  apoteear,  că  de  un  timp   Mely  ârverâsnek  az  algydgyi  kir.  jâiâs-
                 In  străinătate,  und  ţara  Româ­   la  suprăfaţă  şi  grăpate  de  2 —3  ori,                                            birosâg  1904.  âvi  V.  372/10  szâmu  vâgzâse
            nească,  este  a  treia  din  lumea  întreagă,   până  ce  ese  pirul  deasupra,  care trebue   oare-care  dădea  modicini  de  tot  schimbate   folytâu  94  kor.  40  fiii.  tdkekovetelâs,  ennek
            care  trimite  spre  venzare  cel  mai  mult   scos  afară  de  pe  ogor,  căci  lăsat  pe  loc,   pacienţilor.  Noroc  însă,  că  nu  a  otrăvit  pe   1899.  âvi  november  hd  9.  napjâtdl  jârd  5%
            grâu,  este  judecat  —   grâul  —  şi  plătit,   earâşi  se îmuîţeşte  din  fiecare  nod  de  pe   nime  în  starea  sa  de  haluciaţie.  katn3tai  13%  vâitddij  es  eddig  Osszesen  158
            după  greutatea  hectolitrică  şi  curăţirea   rădăcină,  crescându-i  nou  fir.          A n u a ru l şeoalei co m ercia le  rom .  kor.  40  fiilâiben  biidilag  mâr  megâllapitott
            de  alte  seminţe,  căci  cu  cât  un  grâu    Atunci  când  vom  curăţi  ogoarele  d in   B raşov   pe  anul  şcolar  1903—4  con­ koltsâgek  erejâig  Voja  kozsegâben  a  vhajtâst
            este  mai  greu,  cu  atât  este  mai  hrăni­  de  burueni,  ne  vom  asigura  din  munca  ţine,  afară  de  datele  şcolare,  un  tractat  des­ szenveddk  lakâsân  leendd  eszkoziâsâre  1904.
            tor,  (aved  mai  multe  substanţe  azotoase   noastră  un  bun  câştig  şi  o  hrană  să ­ pre  «Carierele  abitnrienţilor*  de  dir.  Arse-  ivi  szeptember  ho j-ik   napjânak  dilelătti  10
            sau  proteice);  ear’  grânele  uşoare,  fiind   nătoasă                             niti  Vlaicu,  apoi  2)  Chestiunea  cursului  prac­ orăja  hatâriddu!  kituzetik  âs  ahhoz  a  venni
            lipsite  de  părţile  hrănitoare  complecte                                          tic  special  pentru  cualificaţiunea  oficalilor
                                                        („Albina")             Oh.  M ano!eseu.                                             szândâkc.zdk  tzennel  o y  megjegyzâssel  hivat-
            (de  gluten)  dau  o  făină  care  se  lucrează                                      de  barcă.  Din  datele  şcolare  extragem  urmă­  nak  meg,  hogy az  ârintett  ingdsâgok  az  1881.
            greu,  pânea  nu  creşte,  şi  de  aceea  se                                         toarele :  personalul  didactic  se  compune  dn
            plăteşte  totdeauna  ieftin  de  tot.                                                                                           âvi  LX.  t.-cz.  107.  âs  108.  §-ai  ârtelmâben
                                                                  NOUTĂTX                        11  p.ofesori.  Au  fost  inmatricnlaţi  în  anul   keszpânzfiz  tâs  mellett,  a  legtobbet  igârSnek
                 Grâul  ţărănesc,  care  este  de  multe                                         şcolar  1903 — 04 83  şcolari.  Au  dat  examenul   sziigsâg esetân becsâron aiul is el fognak adatni.
            ori  cu  neghină,  pe  lângă  valoarea  mică   F o c u l  d in   C â m p en i.  Mercuri  la   de  maturitate  23  absolvenţi.  Societatea  de   Amjnnyiben  az  elârverezendd  ingdsâgo-
            ce  are  în  comerci,  este  şi  vătămător   17  n.  la  4  ore  d  a.  s’a  iscat  foc în  Câmpeni.   lectură  a  elevilor  a  fost  condusă  de  dl  prof.   kat  mâsok  is  le  âs  felulfoglaltattdk  s  azokra
           sănătăţii,  căci  din  an  în  an  înmulţindu  se   A  ars  aproape  toată  comuna.  A  căzut  jetfă   A.  Bâîseanu.  Ea  are  avere  de  1659  cor.  81   kieiâgifâsi  jogot  nyertek  voina,  ezen  ârverâs
            —   neghina  —   şi  amestecându-se  cu   biserica  gr.-cat.,  şcoala  pretura,  casa  comu­  bani  şi  bibliotecă  de  388  volume.  az  1881.  âvi  LX  t.-cz.  120.  §.  ârtelmâben
            grâul,  pânea  făcută  din  asemenea  grâu,   nală  şi  oficiul  s Ivanal.  Mare  parte  sunt  adă­                             ezek  javâra  is  elrendeîtetik.
            aduce  şi  moartea,  prin  otrava  ce  cu­  postiţi  în  Abiud.                           T em n iţele  ruseşti.  Chinuri  oribile
            prinde  neghina,  sub  numele  de  •sapo-      Publicăm  apelul  celor  buni,  ce  sar  în   au să sufere  condamnaţii  criminali şi politici  în   Kelt  Algydgyon,  1904.  âvi  augusztus hd
           nină«,  după  cum  s’a  întâmplat  săteni   ajutorul  fraţilor  lor.                  temniţele  din  Rusia.  Ministeriul  rusesc  de  13.  napjân.
            lor  din  alte  ţeri.                                                                justiţie  a  scos  o  carte,  din  care  ne  putem                Ruszuly  Im re,
                                                              Prea  On.  Direcţiune!                                                                                 kir.  bir.  vâgrh.
                 Prin  curăţirea  grăunţelor  nu  tre­                                           face  idee  despre  suferinţele  întemniţaţilor  din
                                                           Comuna  Câmpeni  în  17  1.  c.  a  căzut
           bue  să  socotim  numai  valoarea  lor  în
                                                      pradă  flăcărilor.  A  ars  aproape  total,  şi  până
           comerci,  ci  şi  valoarea  lor  ca  sămânţă,
                                                      în  nământ,  nimicindti-se,  în  sensul  strict  al                                                            vor  istorisi  în
           căci  sămănând  o  sămânţă  bună,  într’un                                                   Cărţile^Âurorei:!
                                                      cuvântului,  tot  avutul  celor  nenoticiţi.                                         Cărţile „Aurei11limbă  uşoară
                                                                                                                                                                     o
            pământ  bine  muncit,  vom  putea  ajunge
                                                           Zeci  de  familii  au  rămas pe  strade  fără
            să  ridicăm  greutatea  hectolitrică  a  grâu­                                                                                 > despre  întâmplările  şi  bărbaţii  mari  din
                                                      scut  şi  adăpost,  lipsiţi  chiar  şi  de  pânea  de
            lui  peste  80  kilorame,  şi  numai  atunci                                             D i r e c t o r :  LUCIAN  BOLCAŞ     \ trecutul  neamului  nostru  românesc.  Nu
                                                      toate  zilele.
            vom  putea  vinde  suta  de  kilogreme  cu                                                                                     ’avem  până  acum  asemenea  scrieri,  pe
                                                           Ca  martori  oculari  putem  constata  că   Editura  Tipografiei  „AURORA  11  A.  TODORAN
            15-—16  lei,  pe  care  azi  abia  o  vindem
                                                      catastrofa  e  aproape  fără  păreche  în  istoria                                   | cari  sâ  le  poată  ceti  cu  plăcere şi  folos
            cu  12— 14  lei;  de  asemenea  ridicând                                                 In  G H E R L A   (SZAMOSUJVÂR
                                                      nenorocirilor.                                                                       | toată  obştea,  betrânii  şi  tinerii,  învăţa­
            valoarea  tuturor  soiurile  de  grăunţe
                                                           Comuna  înfloritoare  din  creeri  munţilor   Preţul  unei  serii  de  12  nri  în  abonament   ţii  şi  ştiutorii  de  carte  mai  puţină  şi
            prin  greutate  şi  curăţire,  pe  lângă  un
                                                      este  o  ruină,  care  stoarce  lacrimi  şi  com­       12  cor.  60  bani.
           bun  câştig,  vom  avea  şi  o  hrană  mai                                                                                      | pentru  acea  ne  aşteptăm,  că  toţi  bunii
                                                      pătimire.
            sănătoasă.                                                                            Până  la  31  August  n.  se  primesc  abona­  I români  doritori  de  a  cunoaşte  istoria
                                                           In  faţa  acestei  nenorociri  este  datorinţa   mente  cu  preţ  redus  în  coediţii  uşoare.
                Pentru  stârpirea  buruenilor,  cele                                                                                       ’naţiunei  lor  vor  grăbi  cu  bucurie  a-’şi
                                                      noastră  a  tuturor,  să  sărim  fără  întârziare,
            mai  nimerite  mijloace  sunt:            întru  ajutorarea  celor  nenorociţi.  Apelăm  deci  Prospecte  trimite  la  cerere  tipogr.  editoare 1 ahona  H ă rţile   • A u r o r e i* .   2—4
                 1)  Să  schimbăm  felul  sămănături-  la  simţul  de  jertfă  a  tuturora  şi  mai  ales  a
           lor,  făcând  rotaţiune,  ca  să  vină  într’un  băncilor  noastre,  rugându-ne  să  b nevoiască
           an  plante  prăştioare  (porumb),  cartofi,  a  contribui  cu  obolul  lor  la  alinarea  sufe­
           tutun,  sfecle  de  nutreţ,  de  zahar,  etc) ;  rinţelor.
           într’alt  an:  grâu,  orz,  ovăz,  şi  sub  aces­  Lipsa  este  azHoarc!                            Atelier  Fotografie.
           tea  să  sămănăm  lucerna  sau  trifoiu.        Ofertele  marinimoase  binevoiţi  a  le tri­
           Lucerna  şi trifoiul  având  o  creştere  tim­ mite  la  adresa  dlui  Dr.  Zosi m  Chir  top,
           purie  primăvara  prin  ramurile  şi  foile  advocat  în  Câmpeni  (Topânfalva).
           lor  dese,  fiind  umbroase,  uşor  stârpesc                                                 Aduc  la  plăcuta  cunoştinţă  a  prea  onoratului  public  din  Orăştie
                                                           Abrud,  21  August  1904.
           buruenile  sub  ele,  căci  le  înăbuşesc,  şi                                               XXXXXXXX5COOOCOCX  şi  jur,  că  am  m u t a t   XXXOCOOCCCCOCCCC
                                                       Mihaiu  Cirlea       Dr.  Ştefan  C.  Pop,
           le  ea  toată  lumina.
                                                         notar  public.          advocat.                        „Atelierul  meii  fotografic44
                 2)  La  sămănat  nu  trebuie  să  lăsăm         Dr.  Laurenţiu  Pop,
           ici-colea,  vetre  goale,  căci  aceste  vetre              advocat.                        din  casa  dlui  Herman  In  strada  apei  Nr.  31  lângă  şcoala
           se  umplu  de  burueni  care  răsar  din să-
                                                                                                         xcccocxxxccc.:occ     de  fete  a  Statului,  xxxxxxxxxxxxxxxx
           mânţele  ce  erau  îngropate  şi  scoase        S ch im b a rea   tim p u lu i.  Luni  seara
                                                                                                            In  urma  iluminării  mai  cu  scop  şi  a  aranjării  mai  plăcute  a
           afară  cu  plugul  sau  grapa,  care  pier  22  ale  curentei,  pela  8%   ore  nouri  negri  sâ
                                                                                                       »Atelierului  m eu   Fotografic«,  conform  recerinţelor  timpului,
           înăbuşite,  atunci  când  sâmănătura  ar  fi  iviră  pe  firmament  in  urma  cât ora  deodată
                                                                                                       sunt  pe  deplin  în  stare  a  corespunde  tuturor  dorinţelor  şi  ca  formă,
           potrivită  pe  toată  întinderea  ogorului.  începu  vuetul  unui  vânt  puternic,  care  ţinu
                                                                                                      şi  ca  frumseţe.  Nizuinţa  mea  de  căpetenie  va  fi.  a  dovedi  prea  ono­
           Toamna,  când  s’a  întârziat  sâmănătura  aproape  o  jumătate  de  oră.  Nu  era  suflet
                                                                                                      ratului  public,  că  un  fotograf  provincial Încă  poate  concura  cu  ce-i
           grâul  trebue  sămănat  mai  des,  căci  nu­ de  om  ce  nu  ducea  frica  de  atare  ce  foc,
                                                                                                       din  oraşe  principale.
           mai  are  când  înfrăţi;  ear’  când  se  sa-  care  în  timpul  mai  recent  mistui  atâta  ago­
           mână mai  de  timpuriu  —  între  sf.  Marii,  niseală  de  zeci  de  ani  a  oamenilor  mun­      Pentru  preţuita  părtinire  sâ  roagă  cu  deosebită  stimă
           când este  cel mai  potrivit  timp pentru să-  citori.  Toţi  se  cugetau  la  înfricoşatele  incen-
           mănătura  grâului, trebue sămănat mai ră-  duri  ce  să  vestiră  din  Gydngyos,  Câmpeni  şi                A R T H U R          A D L E R ,            3-4   [g|
                                                                                                 0     E ]
           rişor, căci are tot timpul să înfrăţească şi să  alte  locuri.  —  Curentul  teribil  împrăştie  co­
                                                                                                                                    f o t o g r a f .
           câştige  putere  pentru  a  învinge  buru­ loanele  de nouri  negri  ce  pluteau  asupra  ora­
           enile,  De  asemenea  în  pământul  gras, şului  nostru.                              E f                                                                            ’SI
   1   2   3   4