Page 2 - Activitatea_1904_09_34
P. 2

Pag-  2 .                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  34

              veţi  da  seamă  Atotputernicului  de  ma­      La  alte  naţiuni  beletristica  are  ratura  noastră  nu  să  găteşte  acasă.  presbiter  despre  importanţa  moralisăloare  s
              rea  misiune  ce  vi-s’a  încredinţaţi?   cercul  ei  de  aderenţă  în  deosebi  la  fe­ Este  mic,  foarte  mic,  numărul  acelora,  naţională  a  teatrului.  Lumea  mul  ă  —  domnii
                   Un  interesant  fenomen  ne  ofere  li­  mei.  La  noi  cercul  acesta  este  cât  s6  pe  a  căror  masă  de  cetit,  găseşti  o  şi  ţăianii  —   nu  încăpeau  în  biserică.
              teratura  noastră.  Sermana,  este  atât  de   poate  de  îngust.  In  lipsa  de  creştere  carte  sau  o  revistă  românească.  Mai   La  11  ore  des  h de  adunarea  g>n.  dl
              mică  şi  săracă,  încât  nu  o  putem  numi   românească,  cele  mai  multe  dame  ro­ cu  seamă  la  foste  eleve  ale  şcoalelor  academician  I.  Vulcan  cu  un  discurs  magistral.
              decât:  început  de  literatură.          mâne  nu  cetesc  româneşte.  Şi  dacă-  civile  de  fete  înfiinţate  în  timpul  din     Voibirea  plină  de  sentiment,  ilustrată
                   E  mică  şi  sgracă,  dar’  se  nu  ne   dau  oareşi  care  sprijin  ideilor  noastre  urmă.                               cu  cele  mai  vii  colori  din  viaţa  noastră  ro­
              mirăm  de  starea  ei  înapoiată,  căci  cine   culturale,  sprijinul  acesta  se  manifestă   Când  femeea  română  inteligentă   mânească,  prin  care  descrie  în  mod  vădit
              o  sprijineşte?  Aproape  nimeni.  Ea  se   numai  prin  prezentarea  lor  la  balurile   va  avea  o  cultură  mai  românească,   torte  ale  noastre  scăderi,  ce  de  un  timp  în­
              naşte  şi-şi  târeşte  zilele  ca  orfana  pă­  româneşti.                           atunci  şi  beletristica  noastră  va  înflori.  coace  bântuie  societatea  românească  mai  în
              răsită.  Ar  avea  să-şi  împlinească  misiu­   Femeia  română  încă  nu  este  La                       *                      toate  localităţ.h',  este  ascultată  cu  încordată
              nea,  dar’  nu  poate,  n’are  cu  ce  să  tră­  înălţimea  misiunii sale  culturale.  Vorbă   Ochirea  ce  am  făcut  asupra  stării   luare  aminte  şi  aplaudată  cu  mare  emusiasm.
              iască  şi  moare  de  foame.              îndrăsneaţă  aceasta  în  faţa  toasturilor   noastre  culturale  să  ne  pună  pe  gân­   A  dovedit  până  Ia  evidenţă,  ci  *Rca-
                   Mai  de  mult,  par’că  publicul  nos­  obicinuite  pentru  preamărirea  «femeii   duri  şi  să  căutăm  cu  toţii  mijloacele   lismr/l*  aievea  este  încarnaţiunea  intereselor
              tru  sprijinea  mai  călduros  literatura  ro­  române».   Vorbă  cutezată,  dar’  înte­  de  îndreptare,  ca  astfel  să  putem  ridica   personale.  Că  »Discordia*  a  a plat  teren  mai
                                                        meiată.                                                                               îmbelşugat pe  lângă  bănci’ .
              mână.  Când  răposatul  Gavra  începu  să                                            neamul  nostru  la  nivelul  dorit
                                                             Priviţi  charta  neamului  românesc
              scoată  la  lumină  «Teatrul«  seu  şi  «Cro­                                             Elemente  cu  cari  putem  se  fa­         Un  discu  s,  cr.re  ar  trebui  multipl cat
                                                        şi  aveţi  se  v&  convingeţi.                                                       ş'  împărţ't  la  toată  suflarea  românrascâ, pen-
              nica»  lui  Şincai,  nu  era  preot  de  pe                                          cem  urcuşul  aesta,  avem  destule.  Să
              vremuri  în  a  cărui  casă  modestă  să       Intraţi  în  saloanele  de  dincolo  de,   deşteptăm  curajul  de  iniţiativă,  să  în­  tru-că  conţine  purul adevăr,  (: u  bucurie  i-am
              nu  le  fi  aflat.  Aztăzi  trece  drept  rari­  Carpaţi  şi  vi-se  va  părea  că  sunteţi   chegăm  forţele  de  muncă,  să  insuflăm   dat  loc  în  fruntea  foii,  R.)
                                                        în  Francia.  Damele  conversează  şi  ce­
              tate  Ia  clasa  aşa  numită  »inteligentă«                                          convingerea  datoriei,  să  înarmăm  pe         Cuvântul  preş», d nti-lui  şi  bunavenire  a
                                                        tesc  numai  franţuzeşte.
              care  cumpără  câte  o  carte  românească.                                           toţi  cu  credinţa  victoriei  şi  succesul   oasprţ lor  a  fost  salutat  cu  cuvinte  alese din
                                                             Dincoace  de  Carpaţi,  de-alungul                                              partea  dlui  profesor  Dr.  Pavel  Oprişn.
                   Ceea-ce  am  zis  în  general  despre                                           are  să  fie  strălucit.
              literatură,  se  poate  aplica  în  special  la   graniţei  spre  România,  cultura  damelor   Suntem  un  neam  de  oameni  nu      In  numele  „A-ociaţiunii"  societatea  de
              presa  noastră,  La  alte  naţiuni,  presa   noastre  din  pătura  mai  aventată  este   prea  mulţi,  în  m;j!ocul  naţiunilor  mari.   teatru  a  fost  salutată  prin  dl  dir.  g.mnas.
                                                        germană.  Pretutindeni  numai  cărţi  şi                                             Pă'ău.
              este  un  ram  industrial  foarte  rentabil;                                         Dar’  numărul  mic  să  nu  ne  descurajeze.
                                                        reviste  germane.  Ele  vorbesc  şi  româ­                                                Sentimentul  de  gr.thtudine   exprimat
              la  noi  un  mijloc  să-ţi  istoveşti  vieaţa                                        In  cursul  stăruinţelor  noastre  să  ne
                                                        neşte,  dar’  limba  de  intimitate  a  lor                                          f-ţă  de  memoria  fostului  prea dinte  Ios<f  IIo-
              şi  să-ţi  cheltueşti  paralele.  In  ceea-ce                                        inspire  vecinie  curaj  profetice  cuvinte
                                                        este  cea  germană.                                                                  doş  a  fost  la  culme  şi-a  etnoţ onat  pe  cei
              mai  diferim  de  lumea  străină,  este  pro­                                        ale  augustei  regine-poete  Carmen  Sylva:
                                                             Odată  am  avut  o  disuţie  foarte in­                                         de  f .ţă.
              ductul  special  al  publicului  românesc,                                           «Nu  trebue  ţărmuri  mari,  trebue  numai
              care  să  numeşte  «abonent  restanţier«.  teresată  cu  o  damă  din  părţile  acelea.  inima  mare«!  Nu  trebue  ca  o  naţiune   S’a  încasat  cu  ac, st  pr legiu  aproape
                   In  starea  aceasta  tristă,  ce  ne  ofere   —   Pofteşte  în  biblioteca  mea,  —   să  fie  mare,  e  destul  să  aibă  numai   1000  cor.  Resultat  peste  toate  aşteptările.
              indolenţa  clasei  nostre  inteligente,  ne   mi-a  zis  densa  —   şi  ai  să  vezi  că   oameni  cu  inimă  mare,  pentru  ca  ea   Laudă  să  cuvine  înaintaşilor  din  părţile  zâ-
              licăreşte  ca  o  lumină  salvatoare  deş­  critica  d-tale  e  prea  severă.  Eu  am   să  înflorească  şi  să  fie  fericită.  răndene  şi celor-ce  au  dat  ascultare  cuvinte­
              teptarea  poporului.  Dacă  «intellginţa»   şi  productele  literare  române  mai  de     Oameni  cu  inimă  mare  îţi  doresc   lor  de  aur  auzite  din  rostul  valorosului  pre­
              nu  cumpără  cărţ  româneşti  şi  nu  spri­  seamă.                                  ţie,  scumpul  meu  neam  românesc!       şedinte.
             jineşte  ziaristica,  avem  nespusa  mân-       Şi  dându-i  braţul,  întrarăm  în  bi­                                              La  banchet  au  paiticipat  130  persoane
              găere şi plăcere să vedem cu câtă bucurie   blioteca  ei,  un  salonaş  cochet,  în  mij­  Cu  aceasta  dorinţă  deschid  adu­  —  Concertul  şi  hâtrul  asan ence  a  suc;es.
              poporul  nostru  ştiutor  de  carte  îşi  dă   locul  căruia  se  afla  un  etager  cu  cărţi   narea  generală.                    Luni,  în  II.  şedinţă  s’a  ales  comitetul,
              bănişorii  pentru  productele  presei  po­  legate  luxos.                                                                     tot  cei  vechi,  cassar  s’a  ales:  dl  Dr.  N.  Ve-
              porale,  cum  să  răspândesc  prin  toate      Dau  o  privire  repede  asupra  raf­            Adunarea                       cerdea,  în  locul  dlui  P.  Petrescu,  abzis  —
              satele  române  —   cu  conducători  har­  tului  dinaintea  mea.  Şi  cetesc  cu  voce                                        ear’  în  comit,  dl  Dr.  George  Dobrin,  în  lo­
              nici  —   broşurele  şi  organele  de  pu­  înnaltă:                                 gen. de teatru în Brad.                   cul  dlui  E.  Ungurean,  abz s.
              blicitate  menite  pentru  popor.              —   Schiler,  Heine...                                                               Adunarea  gen.  s’a  închis  cu  cuvinte
                   Ceea-ce  mai  trebue  să  accentuăm       Dar’  dama  mă  întrerupe,  arătând        Cuprins  de  cele  mai  calde  emoţiuni,   pline  de  emoţiune.
              in  favorul  poporului  nostru,  este,  afir­  alte  volume:                        mă  grăbesc  a  vă  raporta  pe  scurt  despre   Balul  de  Luni  scara  a  fost  splend d.
              marea  sa  pe  terenul  teatral.  Câtă  vreme   —   Eminescu,  Coşbuc...            adunarea  generală  a  societăţii  pentru  cr.ar  a   Exposiţia  lucrurilor  de  mâni  fcmeeşti  a  fost
              clasa  noastră  mai  ridicată  numai  icî-     Şi  se  uita  la  mine  cu  un  aer  unui  fond  de  teatru,  la  care  avui  fericirea   pitorească.
              colo  dă  câte-o  representaţie  teatrală,   triumfător.                            a  participia.                                  Marţi  a  fost  excursiune  la  gorcrul  Iui
              poporul  în  toate  părţile  urcă  scena  şi   Eu  luai  în  mână  volumele  să  le       Deja  pr imirea  vrn.  preşedinte  şi  a oas­  Horia  şi  mormântul  lui  lancu.
              surprinde  lumea  cu  talentul  seu.  Ra­  frunzăresc.  Schiler  şi  mai  cu  seamă  peţilor  a  fost  un  augur  bun  şi  a  prevestit,   încheiem  cu  aceea  dorinţă:  că  D-zeu
              portul  presentat  în  ficare  an  de  secre­  Heine  să  vedea  că  a  fost  mult  cetit,  că  ea  va  fi  peste  toate  aşteptările.  să  ţină  mulţi  ani  pe  neobositul  preşedinte  în
              tarul  societăţii  noastre,  arată  că  repre   căci  să  cunoşteau  urmele  mânilor  pe   Cu  toate,  că  o  ploaie  binefăcătoare  să   fruntea  act stei  societăţi I
             sentaţiile  teatrale  date  de  popor  să   fiecare  pagină.   Eminescu  şi  Coşbuc  revărsa  asupra  ţinutului,  seara  de  cunoştinţă        ______________     Hap.
             tot  înmulţesc  şi  că  ele  formează  marea   era  curat  curăţel,  par’că  tocmai  atunci  a  fost  binecercetată,  încât  nu  mai  aflai  mei
              majoritate  a  tuturor  representanţiilor   ar  fi  eşit  de  sub  teasc.           un  loc.                                               A   n  u  n   ţ  .
              de  diletanţi.                                 Arătând  aceste  volume  doamnei,          La  gară  voibi  dl  protopresbiter  V.  Da-
                   Aceasta  constatare,  în  faţa  deca­  îi  ziseiu:                             mian,  căruia  îi  răspunse  dl   preşedinte  I.   Anul  şcolar  1904— 1905  la  gimna­
                                                                                                                                             stul  român  gr-or.  din  Brad  se  va  începe
             denţei  ce  ne  isbeşte  din  partea  pâturei   —   Curăţenia  acestor  volume  arată  Vulcan.  Salutul  de  bună  sosire  la  seara  de
             mai  culte,  ne  indică  unde  avem  să  cău­  devotamentul  înnalt  ce  simţiţi  pentru  cunoştinţă  îl  ţină  dl  profesor  St.  Albu.  I-a   cu  1  Septemvrie  st.  v.  înscrierile  şi  exa­
             tăm  tăria  noastră  în  viitor.  Poporul  ne   literatura  română.                  răspuns  tot  dl  preşedinte.              menele  de  emendare  se  vor  face  din
             este  mântuinţa.  Lui  si  ne  închinăm l       Doamna  a  înroşit  şi  n’a  mai  zis      Veselia  era animată  şi  Chiuţ  din Abrud   I— 5  Sept.
                  Reîntorcendu-ne  la  literatura  noas­  nici  un  cuvent...                     a  fermecat  publicul  cu  piesele  româneşti,  ce   Tinerii,  cari  doresc  a  fi  primiţi  în
             tră  şi  în  special  la  literatura  beletris­  întocmai  cum  în  părţile  mărginaşe  numai  el  le  ştie  mai  b ne  trage.  cl  I.  gimnasială,  sau  în  clasele  normali,
             tică,  putem  să  afirmăm  că  pricina  pen­  cultura  damelor  române  este  germană,     Duminecă  a  ui mat  servciul  divin  în  sunt  datori  a  se  presenta  la  direcţiunea
              tru  care  ea  nu  poate  lua  un  avent,   astfel  la  cele  mai  din  lâuntrul  ţării  este  biserica  românească.           gimnasială,  însoţiţi  de  părinţii  sau  tu­
             este  lipsa  sprijinului femeesc.          ungurească.  Nici  acolo,  nici  aicea,  lite­  O  predică  avântată  o  ţinut  dl  proto-  torii  lor  şi  pro văzuţi  cu  extrase  de bo-


                     FOIŞOARA                           jur  împrejur  nu vedeai  alt-ceva,  decât:  bucăţi  năvală  asnpra  jumătăţii  de  armată  a  prinţu­ fiir  Armee  unvermeidlieh«.  (Rog  pe  Maesta-
                                                        de  pâne,  franzele,  cârnaţi,  slănină  şi  sticle  lui  de  coroană  prusac,  care  era  isolată  şi  în  tea  voastră  urgent,  ca  cu  ori-ce  preţ  să  în­
                                                        sparte.  Bietul  om  în  spaima  lui  nu  se  mai  apropierea  noastră;  d n  contră  a  opus  inimi­ cheiaţi  pace.  Catastrofa  pentru  armată  ntîn-
                siT ^m iatiri  di a   ariul   1866      gândi  la  paguba  suferită,  fără-’şi  desprinsă  cului  covlrşitor  la  număr  corpuri  de  armată  cunjurabilă).
                                                        caii  şi  o  luă  la  sănătoasa;  eară  feciorii  căror  singuratice  fitră  insttucţii  clare  şi  sosite  la   Răspunsul  telegrafia  al  M'iestăţi  Sale
             de  Ioan  Mihaiu,  proprietar  în  Orăştie.                                                                                     e  următorul:  «Eineufrieden  zn  schliessen  un-
                                                        întâmplarea  asta  le  procură  un  dejun  gratuit  timp.  Urmarea  a  fost  regretab.lele  desastre
               (Urmare)        __  __             (5)                                                                                        miiglich.  Ich  befehleinen  unau sivele hlichder
                                                        şi  neaşteptat  —  îşi  făceau  mult  haz  dm  ne­  ale  armatei  noastre,  până  când  inimicul  re­
                                                                                                                                             Riickzng  in  grbsten  Ordnung  an  zutretern
                  Ori  că  s’a  convins  inimicul  de  imposi­  norocirea  sărmanului  precupeţ  chiar  şi  în  purta  cu  uşărătate  un  trimf  după  altul  peste
             bilitatea  luărei  ofensivei,  ori  că  a  avut  inten­  mijlocul  gloanţelor  inimice.  corpurile  isolate  austriaco,  succedându-’i  a   .Imposibil  a  încheia  o  pace.  Dacă  e  neîn-
             ţia  numai  să  ne  neliniştească  şi  să  constate   1  fi  2  Iulie  1866.         efectul  în  faţa  armatei  noastre  greaua  ma­  cunjurat  demând  ca  să  începi  retragerea  în
             puterea  numerică  a  noastră,  cătră  9  ore  a.   In  acestea  2  zile  s’ati petrecut  pe teatrul   nevră  a  împreunării  sale».  (Precum  să  ştie   ordinea  cea  mai  mare«).
                                                                                                                                                  Tot-odată  a  dispus  Maiestatea  Sa  împă­
             m.  a  încetat  cu  focul  şi  noi  ne-am  retras  răsboiului  evenimente  de  o  gravitate  netăgă­  inimicul  Intrase  pe  3  căi  în  Boemia).  ratul  —   de  sigur  în  urma  nemulţumii ii  Sale
             eară  în  castrul  nostru  de  mai  înainte.  duită,  dar’  nu  prin  arme,  fără  în  birourile   »5  Corpuri  —   aşadară  mai  mult  ca
                  Scena  aceasta  s’a repetat  şi după  amiazi   comandantului  de  armată  mareşalului  com-   jumătate  din  armată  luptaseră  deja  şi  4  din   cu  mersul  răsboiului  şi  a  profundei  întristări
             cătră  4  ore,  când  inimicul  din  nou  începu   pestru  Benedek,  ev  :v;n-  n'e  caii  prevesteau   acestea  avură  perdei;  extraordinare,  cari  după   ce  va  fi  simţit  pentru  atâtea  perderi  —  ca
             comanda  şi  aşa  siliţi  am  fost  şi  noi  a  ne   cu  siguranţă  desastrul  ce  avea  să  îndure   rapoartele  sosite  să  urcau  peste  30.000  os­  .locotenent  — mareşalul  baron  HonigsHn  —
             reocupa  posiţiile  de  luptă  avute  deja.  Dacă  armata.                           taşi,  asemenea  picaseră  în  mânile  inimicului   şeful  statului  major  austriac  şi  al  întregei
                                                                                                                                             armate,  generalul  Krismanik  —   şeful  cance­
             şi  de  astă-dată  după  2  ore  a  încetat  cu  fo­  Pentru  ilustrarea  situaţiei  referitoare  la  mai  multe  tunuri,  steaguri  şi  stindarte».
                                                                                                                                             lariei  de  operaţiune  şi  generalul contele Clam-
             cul  artileriei  sale,  la  care  noi  numai  rar  răs­ starea  armatei  şi  disposif ile  comandantului   >Toate  corpurile  fără  deosebire  erau
                                                                                                                                             Gallas  —t  comandant  de  corp  —  să  fie  tri­
             pundeam,  şi  aşa  pentru  a  doua-oară  ne-am  voiu  cita  din  opul  statului  major  austriac  ostenite  ş;  di novate  şi  prin  nesuccesele  de
                                                                                                                                             mişi  la  Viena  şi  înlocuiţi  prin  alţii».
             retras  în  castrele  noastre.             »Osterreichs-Kămpfe  im  Jahre  1866»  urmă­  pân’acum  de  bună  seamă  şi  descurăgiate.   Pe  lângă  toate  neajunsurile   acestea
                  Perderile  noastre  au  fost:  majorul  For-   toarele  apieţieri.              Timpul  ploios,  star. a  rea  a  comunicaţiilor  şi   comandantul  Benedek  a  crezut  să-’şi  mai  în­
             macher  a  cărui  picior  l-a  frânt  o  bucată  de   »Ore  grele  au  venit  peste  cepul  co-  urmarea  naturală  a  fost:  întâizierile,  crucişe-
                                                                                                                                             cerce  odată  norocul  armelor.   Spre  acest
             obuz  şi  vre-o  câţi-va  feciori  răniţi  din  al  3  mandei  de  armată;  după  cele  15  lupte  pei-  rile  de  trupe,  opăcehle  precum  şi  osteneala
                                                                                                                                             sfirşit  s’a  si  «compus  în  noaptea  din  2  Iulie
             batalion.  Ţin  a  aminti  şi  o  Întâmplare  haz   dute  în  timpul  din  26 -3 0   Iunie,  nu  mai pu­ generală».
                                                                                                                                             în  cuartirul  principal  dela  Koniggraetz  or­
             lie  ce  a  ocurs  cu  ocasiunea  acestei  lupte.  tea  fi  un  moment  de  îndoială,  că  planurile   Acestea  stări  triste  se  vede  că  au  şi
                                                                                                                                             dinea  generală  de  bătae,  care  apoi  s’a  tri-
             Una  din  proectilele  inimicului  nimeri  adecă  sale  sunt  crucişate  şi   operaţiunile  total  determinat  pe  comandantul  Benedek  a  tri­
                                                                                                                                             nvs  în  3  Iulie,  la  2  ore  dimineaţa,  prin  cu­
             carul  unui  vânzător  cu  de  ale  mâncărei  ce  nereuşite.  Cea  mai  gravă  greşală  s’a  co­  mite  la  1  Iulie  împăratului  următoarea  tele­
                                                                                                                                             rieri  tuturor  comandanţilor  de  corpuri».
             se  afla  în  apropiere  de  castrul  nostru  şi  mis  atunci,  când  în  27  şi  28  Iunie  au  lă­ gramă:  > Bit te  Enre  Maestăt  dringend,  mn
                                                                                                                                                                            (Va  urma)
             împrăştiă  toate  victualele  ce  le  avea  pe  car;  sat  să  treacă  nefolosită  ocasiunea  de  a  da jeden  Preis frienden zu schliessen. Katastrophe
   1   2   3   4