Page 1 - Activitatea_1904_09_35
P. 1
Anul IV. Or ăst ie, 8 Septemvrie n. 1904. Nr. 35
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cot.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele simt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancatc nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITO R, PR O P R IE T A R ŞI ŞEF-RED A CTO R : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L A U R I A N B E R C I A N
Dacă se ea în socotinţă şi terenul că acest neam abia de câteva decenii tism, pe când la Ruşi dominează numai
Rusia şi Japopia. greoi, ce avură a pătrunde, apoi mul s’au pus pe carte şi învăţătură Este despotismul supremaţia, arbitriu şi po
tele rîuri şi fluvii însemnate, dealuri şi imposibil, că în timp aşa scurt un po runca împărechiată cu silnicie.
La sfârşitul actelor parlamentare, munţi nestrăbătuţi până acum trebue por să presteze atâtea fapte pline de Aceasta împrejurare tristă poate
ce s6 perondară în primăvara anului se li-se recunoască, chiar şi de duşmanii cumenţenie. Cultura lor nesocotită pănâ servi de busolă la ori şi ce stat, că
de faţă între acestea douâ neamuri, lor, dibăcia şi o superioritate în ale acum trebue să aibă obârşi cu mult mai unde lipseşte adevăratul patriotism, iu
am fost informat pe cetitorii noştri des resboirii. — Istoria va fi silită se în vechi. Rasa aceasta dovedeşte calităţi birea de ţară ţi neam, acolo militaris
pre poporul Japonez, care ne mai pu şire vrend-nevrend, obstaculile aceste nepreţuite, îşi respectează ţeara şi nea mul este un mechanism lipsit de puterea
tând suferi purtarea agresivă a Rusiei, în firul iei neparţial şi să le puie ase mul, are voinţă tare şi posede inteliginţâ portativă, de spiritul curat, ce înalţă
fu silit s6 sară la luptă pe viaţă şi menea de resboiul unui Hamibal, Alex aevea europeană. Numai un atare popor pe combatant în zile de grele cercări.
moarte. andru cel mare şi Napoleon. şi neam poate presta atari fapte şi pote Acasta este spiritul timpului de
Lucru natural, că am luat parte învingerea glorioasă dela 1 Sep produce generali ca: Oiama, Kuroki, azi şi fiecare întrebă: pentru ce ? şi pen
pe lângă cel mai slab şi am făcuto temvrie st. n. şi înivngerea genera- Ocu şi Nodzu. tru cine?
aceasta singur numai din motive morale lismului Kuropatkin dela Liao-Iang este O dovadă : un tinăr universitar ne po-
după ce ne-am convins despre aro desevârşită. Victoria Japonezilor este vestisă în zile aceste, cum o bibliotecă a unui
ganţa nemărginită cu care tracta pu complectă şi distrugerea armatei ruseşti universitar japonez, coleg al sâu, îl surprinsă ; Festivităţile dela Brad.
ternicul imperiu pe de trei ori mai pu complinită. Le-a succes japonezilor cum aceea era organisată şi se afla în ea zeci — —
de tomuri despre literatura şi cultura japo-
ţinii Japonezi. să bombardeze oraşul cu însăşi tunu nesă; bbliotecă, pe care universitarul japonez Brad, 30 August 1904.
Am privit la amendoue părţile rile luate dela Ruşi. Ear’ oraşul lăsat o poartă cu el dela răsăritul soarelui pănă Vineri în 26 şi Sâmbătă în 27,
în miezul germaniei. Apoi să mai zică cineva,
numai omul, nu originea, nu naţionali în flăcări, a fost ocupat. Ruşii învinşi că japonezul se ocupă cu cartea de ieri ne sosise oaspele mult aşteptat: ploua
tatea şi nu religia, sau : nu pe creştinul, o luară spre Mukden, unde nu vor pu alaltăeri. de v6rsa. Un fel de deprimare ne cu
nu pe păgânul. tea ajunge fiindcă generalul Oku cu ar Dacă privim posiţia Ruşilor, ce o lu prinse pe Brădeni, credeam, că aduna
mata sa le-a tăiat drumul şi îi aşteaptă rea pentru fond de teatru va fi puţin
Ochii tuturor priveau cu viu in aseră în ultima luptă dela Liao-Jang, în cercetată; dar’ deprimarea iute a dis
alt desastru, Eventualitatea unui revans
teres cursul resboiului, mai întâiu pe semicerc convex, faţă de Japonesi, apoi a părut. La 7 ore seara public numeros
nu mai este astfel pe jnultă vreme
apă, şi resultatele Japonezilor încunu Japonesilor în semicerc concav, faţă de din Brad şi jur se afla la gara din
îndedărtatâ.
nate de izbânzi, se adscriau dibăciei Ruşi trebue, să constatăm spre ruşinea Brad. Aşteptau sosirea presidentului şi
Acestui desastru asemenea va urma a oaspeţilor din părţile Aradului.
lor, îns6 cei mai mulţi din privitori îşi celor ce au dispus din partea Ruşilor,
acum şi caderea Port-Arthurului, ceia-ce
ziceau, da, pe apă sunt superiori Ruşilor aceasta nosiţie, că ea a fost dela înce Sosirea.
numai natural poate fi.
pe uscat vor fi inse învinşi şi nimi put o nefericire, prin care s’a dovedit
După nimicirea puternicei flote ru La orele 7 seara — Sâmbătă —
ciţi, lipsândule chiar şi phisicul faţă de nepricepere în ale tacticei — pentrucâ trenul întră în gară. Ploaia curgea bine
sească, urma-ta în curând şi pe neaş
muscani. aici de strategie nu poate fi nici vorbă, şi întunerecul o însoţea. Uşile vagoa
teptate nimicirea armatei şi pe uscat.
Cunoaştem şi anumite rămăşaguri, după cum foarte mulţi nu ştiu deosebi nelor să deschid, şi cei-ce aşteptam
Amar s’a răsbunat aroganţa diplo
ce să încheiată întră unii şi alţii pentru una de ceealaltă — şi anume: posiţia suntem plăcut surprinşi. Veneratul pre-
matică a Rusiei, care a desconsiderat
Japonezi şi pentru Ruşi. în linie convexă, faţă de duşman, este sident dl Iosif Vulcan împreună cu M.
şi despreţuit pe Japonezi privindu-i cu Ştim. Doamnă deschide în mijlocul
Avansarea Japonezilor pe uscat prismă miroscopicâ! Că Rusia să află cea mai rea, expusă şi periculoasă, de nostru, însoţiţi de mai mulţi oaspeţi
până d-easupra colinelor împrejurul acum în decepţie şi că multă vreme oarece duşmanul în linie concavă te ia marcanţi. Erau Dr. Emanuil Ungurean,
Port-Arthurului, devenită cea mai mare uu să va putea reculege, nu încape în în foc cruciş şi însuţi îţi dai spatele Vasile Goldiş cu soţia, George Dobrin,
întăritură pe lume; apoi înaintarea tru doială. — Coastele nordice din Asia pradă. Aşa a fost aci şi trebue se admiri Dr. V. Branişte, advocaţii Dr. Grozda,
pelor de peste 300 mii, cari au traver şi navigaţia pe pacific a costat-o mult aşa o posiţie bădărană. Dr. Marcus cu soţia, Petru Câlciunariu
sat Coreea şi au ajuns aproape de mar şi în timp de pace, acum însă o plătit-o In răsboiul Ruso Japones, de altcum dela Orşova, Dr. Iancu, Eugen Simonca,
când. de advocat, Victor Popoviciu,
ginea vestică a Madgiuriei, a fost ad peste toată aşteptarea. şi peste toate, este hotărîtor «Patriotis preot din Ciaba cu soţia, Filip Lenea,
mirată de toată lumea, deşi teritorul Tragem la îndoială acele informări mul « care la Japonesi preponderează, preot cu soţia, înv. A. Baicu din Ghi-
pas de pas a trebuit cucerit dela Ruşi. unilaterali, ce se scrisese despre Japonesi, nu numai, dar este împăreekiat cu fana- roc, D na Murfişan şi fiica din Beiuş,
emifi. Aceasta veste — precum s’a dovedit Feciorii des de dimineaţă 'şi procuraseră ordinul de plecare. In urma asta feciorii nos
FOIŞOARA mai târziu — era colportată cu intenţia d’a cele necesarii pentru facerea menagei şi căl trii — fără d’a mai aştepta vr-o comandă —
ridica disposiţia sufletească in armată şi într’- dările cu carnea erau deja puse la foc. Oficerii îmbracă mantelele, încătărămează viţeii pe
adevăr, că nu a greşit ţinta. cari tocma ’şi primiră salariu pe luna lui spate şi-’şi pun chiverele pe cap ; iară bucă
siT^miritin dia aaul 1666 Nici nu înserase bine şi sute de focuri Iuliu aproape duplu ce în timp de pace — tarii — aparţinând şi ei combatanţilor — răs
de Ioan Mihaiu, p ro p rie ta r în O răştie. să aprinseră ; era un aspect imposant a vedea nu manifestau disposiţia aceea veselă, care, toarnă căldările cu menag^a şi le leagă d’asupra
(Urmare) (6) şirurile acelea de focuri aşezate în linii para de regulă se observă la ei la astfeliu de oca- viţelului, uitându-se a milă la bucăţile acele
lele cu castrele şi luminând tot ţ:nutul cu siuni, fără cu o vădită nepăsare ’şi puneau de câine ferte jumătate şi aşternute pe pământ.
Ce priveşte al I corp de armată acesta flăcările lor bâlbăitoare. In jurul focurilor şe noaule bancnote în portmonee şi fiecare ’şi Era comic a vedea pe unii din feciorii mai
primise ordinul, ca în 1 Iuliu să păiăsească deau feciorii în cercuri îndesuite şi’şi petre zicea în gândul său: Ce folos că acum am flamânjoşi luâud câte o astfel de bucată de
castelul dela Salney; am şi pornit d’acila 1 oară ceau timpul cu poveşti şi cântări; abia cătrâ bani şi n’am ce face cu ei I carne, rozând la ea şi atârnândule pănă la brâu.
noaptea în cea mai mare linişte »fără sunet tnezul nopţii se retraseră feciorii spre repaus Trecuse deja 7 ore când dinspre sud- Orologiul arată 7s/4 când urmă comanda :
de tobă şi trimbiţă» şi după ameaz am ajuns fiecare în apropiere de puşca sa, focurile se vest să aude o durduitură dară aşa de slabă »E<greift das Gevehr» (Prindeţi puştile). Fe-
în Trotina pe un câmp delos ş ’n partea cea potloiră şi o linişte mormântală să întinsă încât nu puteai distinge de e sunetul unui ciorii-’şi luară puştile ce sta în piramide şi
mai mare sămănat cu holde de grâu bine ro tun seau se apropie vr’o tempestate. Îndo
peste întreg ţinutul. regimentului arătâdtii-se direcţiunea o luă peste
dite şi aproape de coacere, în care, ne-am iala aceasta numai decât dispăru, căci tune câmpurile în partea cea mai mare cu holde
aşezat castrele noastre ; precum să vede B ă tă lia dela K on igqraetx tului aceluia urmară altele şi din ce în ce de grâu, pe cari feciorii le rupea cu peptu-
făcusem o concentrare retrogradă. Aproape 3. Iu liu 1866' mai dese. Toţi ascultam cu cea mai 'încordată rile şi patul pustei spre a-ş’i croi calea. Un
2 zile petrecurăm aci şi feciorii nostrii într’atât O zi de mare doliu în istoria luptelor atenţie când căpitanul Ioanovici — coman marş de tot ostenicios; hainele soldaţilor ce
să restauraseră şi-şi veniră în voie bună, armatei austriace I dantul dela 1 companie — întierupând tăce veniseră în atingere cu spicele ploate să în
încât în 2 Iuliu d. a. Ia 4 oare îndată după Era 6 ore dimineaţa când o ploaie rea ne zice: «Domnilor să ştiţi ca astăzi iară greunaseră, ear’ pământul muiat prin ploaie
publicarea poruncei de zi să puseră la joc şi măruntă ne trezi din culcuşurile nonstre. ne încăerăm» şi după oare-care pausă adsgă: şi alunecos încă causa destule greutăţi.
să întreceau Mureşanii cil H iţeganii şi Zaran- Colibuţa ce o făcuseră feciorii din nişte pari >Am paiticipat pănă acum la 29 lupte, dar’ După un marş de 2 ore ajunserăm în
denii în producţiumle lor cu figuri de joc de gard şi acoperită cu grâul ce-’l calcasem în niciodată nu am avut un presimţ ca acum, posiţiile ce ne erau designate prin disposiţia
din cele mai cutezătoaie şi str'găiuri originale picioare pe sama oficierilor — era atât de că eu nu mă voiu mai re’nto-rrce*. de luptă pe care comandantul corpului nos
ca : «Puşculiţa’mi e mândruţa, pStrântaşu’mi e îngustă şi scurtă, încât numai jumătate din Un zgomot se produce prin castrele tru o primise la 4 ore dimimaţa şi suna:
nanaşul etc.« La disposiţia aceasta veselă a corpurile noastre erau încâtva scutite de ploaie- mai îndepărtate, toţi căutam înti acolo să ve • corpul II. de armată se postează între Elba
contribuit de sigur vestea ce să lăţise printră Neguri dese umpleau văile şi acoperiau dealu dem că ce s’a întâmplat ; neastâmpărul nos şi al IV. corp, formând aripa dreaptă cea
ostaşi, că prusacii s'au rugat de pace cerând rile din jurul nostru; cu un cuvânt era o zi tru nu dură lung, căci punându-se unele re mai extremă».
un termin de 14 zile pentru deşertarea Bo- posomorită şi tomnatică. gimente în marş era evident, că se dăduse Terenul pe care corpul să desfăşură în