Page 2 - Activitatea_1904_09_35
P. 2

Pag-  2.                                                                ACTIVI TATEA                                                                        Nrul  35

               şi  Henţu  dela  Sălişte.  Mai  erau  pre­     Dl  Dr.  Pavel  Oprişa  salută  adu­ Constanţa  Hodoş.  Era  mai  potrivită           Premiatele  se  vor  aduce  la  cunoş­
               senţi  d-nii  Dr.  V.  Oniţiu,  Dr.  Blaga  şi   narea  în  numele  Zarandenilor,  ear’  dl  poate  vre-o  comedie.            tinţă  publică  mai  târziu.
               N.  P.  Petrescu  cu  fiiul  Horea,  Z.  Bâr­  George  Părău,  în  numele  Asociaţiunei.   Succes  a  fost  şi  concettul  dat  de
               san,  preotul  N.  Borza  cu  fiiul  din  Viş-   Presidentul  mulţumeşte  în termini  aleşi.  un  cor  improvisat  dintre  câţi-va  peda­                      Balul.
               tea,  —  ce  sosiră  cu  trăsurile  —  la       Notari  sd  aleg:  Vasile  Goldiş  şi  gogi  şi  studenţi  din  Brad  —  sub  con­   Luni  seara  a  fost  balul.  Lume
               amiazi  — venind dela  Deva,  dela  Abrud   Dr.  I.  Blaga.  Presidiul  vorbeşte  în  me­ ducerea  dlui  Mich.  Stoia.  Tot  acest  multă,  încât  la  Quadrilul  prim  abia  s’u
               au  venit  Dr.  David şi  farmacistul Negru,   moria  lui  Dr.  Iosif  Hodoş,  fost  prim-  cor  a  cântat  şi  Ia  serviciul  divin.  putut  juca  câteva  figuri.  Veselia  a  du­
              toţi  aceştia  înpreunată  cu  număros  pu   president  al  societăţii  pentru  teatru                                          rat  până  în  zori  de  zi.
               blic  din  Brad  aşteptau.                român.  Adunarea  prin  ridicare-şi  are                         Şedinţa  a  Il-a
                    Dl  president  Iosif  Vulcan,  şi  cei   sentimentul  de  gratitudine  faţă  de  re-   Luni  la  9  ore.  Să verifică  procesul ver­                 Excursiuni.
              sosiţi,  sunt  salutaţi  de  dl  Vasile  Da­  pausatul  Dr.  Hodoş.                   bal.  Dl  Iosif  Blaga  disertează  despre
               mian,  protopresbiter.  Dl  president  mul­    Se  aleg  apoi  trei  comisiuni.  Prima  »Gust«,  fiind  viu  aplaudat.               Luni  d.  a.  s’au  făcut  excursiuni
               ţumeşte  emoţionat.                                                                                                            la  vestitele  şteampuri  pentru  alegerea
                                                         pentru  censurarea  raportului  general  în     Urmează  apoi  rapoartele.  Dr.  P.  aurului  dela  Gura-Barza,  lângă  Crişcior
                    Trăsurile  sboară  în  fuga  mare  în   persoanele  dlor  Dr.  Branisce,  Dr.  Radu,   Oprişa  raportează,  că  sau’  înscris  12  şi  la  goronul  lui  Horea  în  Cebea.  Tot
               oraş  şi  în  ,/8  oră  oaspeţii  sunt  îm­  V.  Damian,  Ştefan  Albu  şi  N.  Henţu.   membri  fundatori,  13  pe  viaţă  şi  46  asemenea  şi  Marţi  până  la  ameazi  şi
               părţiţi  la  cuartire.                    A  doua  comisiune  pentru  rapoartele     ordinari  şi  mai  mulţi  ajutători.  Aci  ur­ după.  Miercuri  la  ll>/2  ore  a.  m.  ve­
                              Seara  de  cunoştinţă.     cassarului  în  persoanele  dlor  Dr.  Do-   mează  un  incident.  Dl  I.  German  să  nerabilul  president  dl  I.  Vulcan,  cu  M.
                                                         brin,  Dr.  Grozda,  P.  Rimbaş, Ioan  Ger­  roagă  să  fie  trecut  între  membrii  pe  St.  doamnă,  membrii  comitetului  V.
                    Pe  la  orele  81/a  seara,  sala  dela   man  şi  N.  Borza.  Pentru  înscrierea  de   vieaţă,  fiind-că  numărul  13  e  număr  Oniţiu  cu  ştim.  d-nă, V.  Goldiş  cu  ştim.
               «Hotel  Central«  mică  pentru  festivităţi   membri  să  aleg:  Dr.  Oprişa,  Dr.  I.   fatal.  Exemplul  fu  urmat  şi  de  alţii  şi  d-nă,  etc  comitetul  arangiator  din Brad
               mari,  era  tixită  de public.  Oaspeţii  erau   Papp,  Dr.  I. David, A.  Damian  şi  Alex.   numărul  membrilor  pe  viaţă  â  100 cor.  dame  şi  domni,  s’au  fotografat.  Cu  tre­
               număroşi.  Dl  president  cu  M  Ştim.    Draia.                                     taxa,  să  ridică  dela  13  inşi  la  19  inşi.  nul  de  1  oră  p.  m.  dl  Vulcan  a plecat
               doamnă  erau  de  faţă,  şi  cu  toţi  ce      Disertanti  si  insinuă:  Enea  IIo-  Noii  membri  sunt  viu  aclamaţi.  Taxele  spre  Oradea-mare.
               sosiţi.  Să  începe  veselia  ca  şi  la  zii   doş,  Suveniri  dela  şcoala  maghiară  din   dela  membrii  şi  venitul  dela  teatru  si
              de  sărbătoare.  Banda  lui  Tiuţ  dela    Brad;  Dr.  P.  Oprişa,  Înfiinţarea gim-  ridică  la  suma  de  6000*)  coroane.          Adunarea  a  fost  una  din  cele mai
              Abrud,  a  delectat  publicul  cu  frumoa­  nasului  din  Brad;  Dr.  Blaga,  despre  Un  resultat  neajuns  până  aci.         reuşite.  Festivităţile  au  decurs  în ordine
              sele  lui  melodii  româneşti.  Dl  Ştefan   ngustv.;  şi  Dr.  V.  Branisce,  despre                                           şi  cu  demnitate.  Comitetul  societăţii  în
              Albu,  prof.,  ţine  salutul  festiv.  Dl  preş.   »biserică  şi  teatru«.                 Să  cetesc  apoi  rapoartele,  faţă  de  frunte  cu  dl  president  şi  ştim.  doamnă
              Iosif  Vulcan  mulţumeşte  în  termini                                                cassă  şi  faţă  de  raportul  comitetului  şi  au  făcut  visite  la  întreaga  inteliginţâ
               aleşi.  Veselia  a  durat  la  cei  tineri  până   Dr.  Oprişa  îşi  ceteşte  schiţa  sa   să  primesc.  Dl  Nicolau  Petra  Petrescu  română  din  Brad,  lăsând  cele  mai  plă­
               la  ziuă.                                 istorică,  ce  e  ascultată  cu  mare  aten­  roagă  adunarea  că  la  alegerea  de  cas-  cute  suveniri.
                                         Duminecă.       ţiune.  Apoi  secretarul  V.  Goldiş ceteşte   sar  să  nu  se  mai  reflecteze  la  per­                 Iuon  dela  răspântii.
                                                         disertaţia  dlui  Enea  Hodoş  —  care     soana  dânsului;  eară  dl  Emanuil  Un­
                    Serviciul  divin  l’a  celebrat  proto-   lipsea.  Disertaţia  a  produs  vie  ilaritate.  gurean  nu  mai  reflectă  de  membru  în
               presbiterul  Vasile  Damian,  asistat  de       La  masă  ziaristica  era  represen-   comitet.
               preoţii  P.  Rimbaş  din  Brad,  Victor   tatâ:  »Drapelul«  prin  Dr.  Branisce,         Examinată  ordinea  de  zi,  să  pur­  Dela  Reuniunea română de agricultură
               Popovici  din  Ciaba  şi  diaconul  Enea.                                            cede  la  alegerea  comitetului,  să  realeg       din comitatul Sibiiului.
               Biserica  era  îndesată  de  ţărani  şi  ţă­  »Gazeta  Transilvaniei«  prin  stipendiatul   cei  vechi  ear’  membru  nou Dr.  G.  Do-
               rance.  întreg  comitetul  şi  foarte  mulţi   Z.  Bârsan,  »Luceafărul«  prin  dl  Horea   brin.  Cassar:  Dr.  N. Vecedea, din  Bra­
                                                         Petrescu,  «Poporul  Român«  prin  dl
               oaspeţi  au  luat parte.  Predica  a  ţinut-o   Birăuţ,  »Tribuna«  prin  Dr.  Suciu,  dela   şov.  Presidentul  cu  lacremi  în  ochi,   Onorabilă  primărie  comunală.
               protopresb.  V.  Damian.  După  finirea   Arad,  ear’  pentru  »Activitatea«  am  luat   mulţumit  de resultatele obţinute închide
               serviciului  divin,  s’a  ridicat  aşa  numitul                                      adunarea.  Dl  V.  Damian  mulţumeşte           In vederea  lipsei  de bucate  şi de  nutreţ,
               »Paus«  pentru  sufletul  răposaţilor,  Ţă­  eu  rolul  de  a  raporta.              presidentului  şi  oaspeţilor ce  ne-au  ono­  pricinuite  de  seceta  îndelungată  din  anul  de
               ranii  şi  ţărancele  au  rămas  la  paus,                             Banchet.      rat  cu  presenţa.                         faţă,  căpeteniile  comitatului  nostru  hotărâre
               care  să  ridică  înaintea  bisericii;  ear’                                                                                    au  luat  a  sări  după  putinţă  în  ajutorul  celor
               comitetul  pentru  fond  de  teatru  îm­       Banchetul  s’a  ţinut  în  „Hotel Cen-              Exposiţia de lncrnri femeeşti.  mai  lipsiţi pe deoparte,  ear’  de alta de a  căuta
               preună  cu  inteliginţa  pleacă  spre  sala   tral“,  cu  vre-o  125  inşi,  între  cari  pro-                                  ocupaţiune  (de  lucru)  pentru  muncitorii  fără
               de  gimnastică  a  gimnasului.            topretorul  Krasznay  Oliver  şi  pretorul      Una  din  şalele  dela  gimnas  era  de  lucru.
                                                         Vaier  Candrea.  Toastele  îndatinate  nu   plină  tot  felul  de  lucruri  femeeşti       Drept  aceea  ne  adresăm  cătră  Onora­
                                          Şedinţa  I.    au  lipsit.  Primul  toast  îl  ţine  dl  pesi-   din  Zarand,  lucrate  cu  mult  gust.  Ex­ bila  Primărie,  cu  frăţeasca  rugare  să binevo-
                                           f
                                                »
                    In  sala  de  gimnastică  publicul  in   dent  pentru  M.  Sa  Regele,  dl  V.  Da   posiţia  a  stat  deschisă  Duminecă  dela  iască  a  ne  arăta  în termin  de cel  mult  8  zile:
                                                                                                                                                    I.  Câte  hectolitre  de bucate  s'au produs
                                                                                                    orele  3—6  d.  a.  şi  Luni  după  amezi.
               teligent  —  dame  şi  domni  —  să adună   mian  pentru  president,  V.  Oniţiu  pen­  Un  public  număros  a  luat  parte,  ră­ în  hotarul  comunei  în  anul  de  faţă,  anume:
               în  număr  frumos.  La  orele  12  a.  m.   tru  Brădeni  şi  comitetul  arangiator,  dl   mânând  încântat.  Exposiţia  s’a  ţinut       a)  câte  hectolitre  de  grâu ?
               presidentul  deschide  adunarea  cu  un   Ioan  German  pentru  comitetul societăţii,   la  iniţiativa  St.  D-ne  Elena  Pop  m.                             săcară ?
               discurs  magistral.  Vorbeşte  cum  dânsul   dl  Vasile  Boneu  pentru  şefii  adminis-   Hosszu-Longin, presidentă  a  «Reuniunei        b)   îl    »>       orz ?
               ştie  vorbi  —  despre  teatru  —  idealis­  traţiunei,  ce  erau  presenţi,  dl  V.  Goldiş   femeilor  rom.  din  corn.  Hunedoarei«.   0    1t    n        ovăs?
                                                                                                                                                         d)
               mul  părinţilor  noştri,  despre  marea   pentru  poporul  român,  dl  Dr.  Suciu    Doamna Elena  Pop  Hosszu-Longin  a  şi                                  fasole ?
               boală  românească,  despre  invidia,  des­  pentru  dl  Goldiş  şi  în  fine  dl  P.  Căl-   donat  20  cor.  din  partea  sa,  ear’  30      >1              mazere ?
               pre  entusiasmu!  din  timpul  renaşterii   ciunariu  dela  Orşova  —  după-ce  zice   cor.  din  partea  «Reuniunei femeilor rom.       /)   ♦J           M linte ?
               noastre,  despre  sprijinul  ce  să  dă  pre­  că  combate  pe  toţi  şi  toate  —  toas­  din  corn.  Hunedoarei«,  pentru-ca  să  se    S)  n      i»
               sei  noastre,  arăta  cum  femeia  română   tează  pentru  fapt e  şi  nu  vorbe.  Fi­  împartă  premii  la  exponontele  ce  vor    II.  Câte cară  de nutreţ s’au  produs
               nu  este  încă  la  culmea  misiunei  sale,   nea  toastului  o  face  prin  o  colectă  în                                     anul  de  faţă,  anume:
               şi  fineşte  cu  expresiune:  «Oameni  cu   favorul  teatrului  cu  un  resultat  de  74  fi  avut  lucruri  mai  frumoase.               a)  câte  cară de fân ?
               inimă  mare  îţi  doresc  ţie  scumpul meu   cor.,  dl  Henţu  toastează  pentru  direc­  *)  Eroarea  de  tipar  din  numărul  trecut    b)  „    „   „  otavă?
               neam  românesc«!  Poblicul  adânc impre­  torul  minelor  de  aur:  Dr.  Menking.    o  rectificăm  în  firul  acestui raport accentuând   c)   „   „   „  trifoiu?
               sionat  erumpe  în  aplause  la  adresa         Seara  a  fost  concert  şi  teatru.  S’a  că  venitele  au  fost 6000 cor., şi nu 1000 cor.  d)  „   „   „  luţernâ?
               presidentului.                            jucat  bine  piesa  dramatică:  »Aur«  de                                     Red.              e)   „   „   „  napi?

               ordine  de  bătae  era  o  luncă de curând cosi ă  1000 paşi. Brigada noastră — Generalul Iaffran  de  corpuri  mutilate,  a  căror  membre  se  mai   Pe  ceriul  limpede  apare
               şi  destul  de  spaţioasă,  pentru-ca  se poţi privi  —  să  îndreaptă  spre  ost  de  satul  Maslowed  sbăteau  încă,  un fior îţi zgudue tot corpul, dat'   Luna  ’n  raze  aurite,
               peste  cele  32,000  ostaşi,  cari  stăteau  îchegaţi  în  neşte  grădini  cu  pruni,  unde  cu miile sbu-  în  momentul  următor  icoana  asta  este  gonită   Şi  n  resfir  stele  —  argintite
               ca  nişte  ziduri  ale  unei  cetăţi  înnegrite  de  rau  acum  gloanţele  inimicului  fără  a  causa  prin altele deasemenea;  în fine devenim apatici   Pe  boaită  sus  îşi  fac  cărare.  ..
               vechimea  timpului.                       vr’o stricăciune şi  atunci când loveau în feciori,  şi  nici  sutele  acelea  de  morţi  pe  lângă  care   Câte  stele  nu-’s  zărite,
                    Acum  nu  mai puteam fi  departe  de locul   veniud  precum  se  vede  din mare îndepărtare.  călcam,  nu  te  mai  impresionează.  Pe  —  atât vor fi ş’-  inimi cernite ... ? 1
              pe  care  decurgea  una  din  cele  mai  teribile  Formaţiunea  ei  pentru  asalt  o  făcu  în  urmă-                (Va  urma).
               lupte  ale  seolului  trecut.  Era  o  ferbere  şi  clo-  toriul  chip :  »In linia întâi de luptă regimentul                        Din  turn  o  voce  de  aramă
               cotitură,  un  vuet  şi  un fremăt  de-'ţi  părea  că  nostru,  în  a  doaua  liniă  regimentul  Holstein   Seara  la  sat           Tremură  ’n  linişte a  jale :
               st prăpădeşte  lumea ; nici atotputernica natură   eară  al  11  batalion  de  vânători  la  flancul                                 Cătră  Dumnezeu  e  glasul
               dar  fi  fost  în  stare  a produce  ceva  mai  în­ drept  al  regimentului  nostru,  după care urma                                 Pe  toţi  din  paşii  lor  ce-i  cheamă
              grozitorul  şi  internai!                  artileria  şi  al  6  regiment  de  ulani«.     De  zarea  soarelui  ce-apune              Sfinte  cruci  pentru  —  ale  sale
                    In  faţa acestei scene grozave feciorii stau   După  o  pausă  de  vr’o  jumătate  de  oră   In  departe  după  dealuri         Să-'şi  facă  ’n  drum  rostind  credenl ...
                                                                                                         In  amurg  vremea  să  plânge.. .
               tăcuţi  şi  îngânduraţi  în  şirurile  lor;  toate  brigada  porni  spre  a  îndeplini  mandatul  ce
                                                                                                         De-o  zi  perdută  ’n  griji  ne  spune
               sentimentele  le  sunt  încordate  spre  a  afla  că  i-se  dase.  Batalionul  I. al regimentului ca  unul                           Ca  ş’-un  paiangen  seara-’şi  lasă
                                                                                                         Lângă  drum  apa  ’ntre  maluri,
               ce  are  se  urmeze.  Nici  musicele  celor  8  re­ ce  era  dispus  în  întâia  linie  de  luptă  şi  cu                            Vălul  seu  ţăsut  din  clipe,
                                                                                                         Ce  par’  că  ’n  ud  lumina  stânge ...
               gimente  ale  corpului  —  deşi  cântă  cele  mai  care  mă  voi  ocupa  mai  în  special  —  făcând                                 Inmrejind  în  negru  satul.
               însufleţitoare  şi  naţionale  piese  —  nu  sunt  şi  eu  lupta  în  şirurile  lui  —  silit  fu  se  per-   Şi-apleacă  capul  păpuşoiul,  Lumini  aprind  cei  de  pe-acasă,
               în  stare  a  produce  vr’o  schimbare  în  atitu­ curgă cu  paşi  reptzi  distanţa  până  la pădure,   Joai ă  de  vântul  de  seară   Ear’  la  fumul  de  prin  pipe
               dinea  lor.  In  astfel  de  momente sufletul omu­ fiindcă  în  front  erau  expuşi  gloanţelor  de   Tot  frunzişu  ’n  jur  în  tremur,  Bătrânii  —  aşa  ceartă-’şi  urîtul  :
               lui  î’l  percurg  ca  săgeata  mii  de  suveniri  şi  puşcă,  eară  în  flancul  drept  unei  baterii   Ear’  de  pe  câmp  pleacă  cu  toiul
               fiecare  e  preocupat  de  gândul,  că  ziua  de  inimice.                                Lucrătorii  ’n  zi  de  vară               Ca’u  fost  vremuri  cu  mult  mai  bune;
               astăzi  va  decide asupra fiinţei ori  nefiinţei sale.  Asemenea  unei  grindine  veneau  acum   Pe  vechile  cărări  cu  ’ncunjur.  Plină-i  însă  de  amaruri
                    Cătră  11  ore  se  dete  ordinul  de înain­ şuerând gloanţele  din partea  inimicului  şi pe                                   Lumea  ce-o  trăesc  rămaşii,
               tare;  cele  4  brigade  ale  corpului  se  puseră  tot pasul  vedeai  cum  st  rostogoleau  feciorii   De  doine  ’n  sbor  ţinţarii  saltă   Ca  soarele  frumos  ce-apune
                                                                                                                                                    Poate  mâne  —  aduce  veacuri
               în  marş  şi  luară  formaţiunea  pentru  asalt.  loviţi  de  acestea,  abia  mai  scoţind  din  gură   Strinşi  cu  miile  în  straturi
               Problema  era:  »Inpedecarea  inimicului  d’a  un  slăbuţ  iau*  şi  »vai*.  O  bombă  loveşte ca   Plutitoare  —  u;or  ca  ’n  valuri,  De  furtuni  ce-ajung  urmaşii .. .
               eşl  din  pădurea  Swiep, respective respingerea  un  tresnet  într’o  coloană  a  I. companie  şi  în-   Şi  —  armonic  broaştele  din  baltă            Moteaneă.
               lui«;  aceasta  pădure  era  situată  spre  vest  de  tr'un  moment  e  stinsă  viaţa  la  vro i§ feciori.   Intonează  ’n  coruri  imnuri,
               satul  Maslowed  într’o  depărtare  de  circa Când  am  trecut pe  lângă  aceasta  grămadă  Răpind  tăcerea  ’n  jur  cu  glasuri...
   1   2   3   4