Page 2 - Activitatea_1904_09_35
P. 2
Pag- 2. ACTIVI TATEA Nrul 35
şi Henţu dela Sălişte. Mai erau pre Dl Dr. Pavel Oprişa salută adu Constanţa Hodoş. Era mai potrivită Premiatele se vor aduce la cunoş
senţi d-nii Dr. V. Oniţiu, Dr. Blaga şi narea în numele Zarandenilor, ear’ dl poate vre-o comedie. tinţă publică mai târziu.
N. P. Petrescu cu fiiul Horea, Z. Bâr George Părău, în numele Asociaţiunei. Succes a fost şi concettul dat de
san, preotul N. Borza cu fiiul din Viş- Presidentul mulţumeşte în termini aleşi. un cor improvisat dintre câţi-va peda Balul.
tea, — ce sosiră cu trăsurile — la Notari sd aleg: Vasile Goldiş şi gogi şi studenţi din Brad — sub con Luni seara a fost balul. Lume
amiazi — venind dela Deva, dela Abrud Dr. I. Blaga. Presidiul vorbeşte în me ducerea dlui Mich. Stoia. Tot acest multă, încât la Quadrilul prim abia s’u
au venit Dr. David şi farmacistul Negru, moria lui Dr. Iosif Hodoş, fost prim- cor a cântat şi Ia serviciul divin. putut juca câteva figuri. Veselia a du
toţi aceştia înpreunată cu număros pu president al societăţii pentru teatru rat până în zori de zi.
blic din Brad aşteptau. român. Adunarea prin ridicare-şi are Şedinţa a Il-a
Dl president Iosif Vulcan, şi cei sentimentul de gratitudine faţă de re- Luni la 9 ore. Să verifică procesul ver Excursiuni.
sosiţi, sunt salutaţi de dl Vasile Da pausatul Dr. Hodoş. bal. Dl Iosif Blaga disertează despre
mian, protopresbiter. Dl president mul Se aleg apoi trei comisiuni. Prima »Gust«, fiind viu aplaudat. Luni d. a. s’au făcut excursiuni
ţumeşte emoţionat. la vestitele şteampuri pentru alegerea
pentru censurarea raportului general în Urmează apoi rapoartele. Dr. P. aurului dela Gura-Barza, lângă Crişcior
Trăsurile sboară în fuga mare în persoanele dlor Dr. Branisce, Dr. Radu, Oprişa raportează, că sau’ înscris 12 şi la goronul lui Horea în Cebea. Tot
oraş şi în ,/8 oră oaspeţii sunt îm V. Damian, Ştefan Albu şi N. Henţu. membri fundatori, 13 pe viaţă şi 46 asemenea şi Marţi până la ameazi şi
părţiţi la cuartire. A doua comisiune pentru rapoartele ordinari şi mai mulţi ajutători. Aci ur după. Miercuri la ll>/2 ore a. m. ve
Seara de cunoştinţă. cassarului în persoanele dlor Dr. Do- mează un incident. Dl I. German să nerabilul president dl I. Vulcan, cu M.
brin, Dr. Grozda, P. Rimbaş, Ioan Ger roagă să fie trecut între membrii pe St. doamnă, membrii comitetului V.
Pe la orele 81/a seara, sala dela man şi N. Borza. Pentru înscrierea de vieaţă, fiind-că numărul 13 e număr Oniţiu cu ştim. d-nă, V. Goldiş cu ştim.
«Hotel Central« mică pentru festivităţi membri să aleg: Dr. Oprişa, Dr. I. fatal. Exemplul fu urmat şi de alţii şi d-nă, etc comitetul arangiator din Brad
mari, era tixită de public. Oaspeţii erau Papp, Dr. I. David, A. Damian şi Alex. numărul membrilor pe viaţă â 100 cor. dame şi domni, s’au fotografat. Cu tre
număroşi. Dl president cu M Ştim. Draia. taxa, să ridică dela 13 inşi la 19 inşi. nul de 1 oră p. m. dl Vulcan a plecat
doamnă erau de faţă, şi cu toţi ce Disertanti si insinuă: Enea IIo- Noii membri sunt viu aclamaţi. Taxele spre Oradea-mare.
sosiţi. Să începe veselia ca şi la zii doş, Suveniri dela şcoala maghiară din dela membrii şi venitul dela teatru si
de sărbătoare. Banda lui Tiuţ dela Brad; Dr. P. Oprişa, Înfiinţarea gim- ridică la suma de 6000*) coroane. Adunarea a fost una din cele mai
Abrud, a delectat publicul cu frumoa nasului din Brad; Dr. Blaga, despre Un resultat neajuns până aci. reuşite. Festivităţile au decurs în ordine
sele lui melodii româneşti. Dl Ştefan ngustv.; şi Dr. V. Branisce, despre şi cu demnitate. Comitetul societăţii în
Albu, prof., ţine salutul festiv. Dl preş. »biserică şi teatru«. Să cetesc apoi rapoartele, faţă de frunte cu dl president şi ştim. doamnă
Iosif Vulcan mulţumeşte în termini cassă şi faţă de raportul comitetului şi au făcut visite la întreaga inteliginţâ
aleşi. Veselia a durat la cei tineri până Dr. Oprişa îşi ceteşte schiţa sa să primesc. Dl Nicolau Petra Petrescu română din Brad, lăsând cele mai plă
la ziuă. istorică, ce e ascultată cu mare aten roagă adunarea că la alegerea de cas- cute suveniri.
Duminecă. ţiune. Apoi secretarul V. Goldiş ceteşte sar să nu se mai reflecteze la per Iuon dela răspântii.
disertaţia dlui Enea Hodoş — care soana dânsului; eară dl Emanuil Un
Serviciul divin l’a celebrat proto- lipsea. Disertaţia a produs vie ilaritate. gurean nu mai reflectă de membru în
presbiterul Vasile Damian, asistat de La masă ziaristica era represen- comitet.
preoţii P. Rimbaş din Brad, Victor tatâ: »Drapelul« prin Dr. Branisce, Examinată ordinea de zi, să pur Dela Reuniunea română de agricultură
Popovici din Ciaba şi diaconul Enea. cede la alegerea comitetului, să realeg din comitatul Sibiiului.
Biserica era îndesată de ţărani şi ţă »Gazeta Transilvaniei« prin stipendiatul cei vechi ear’ membru nou Dr. G. Do-
rance. întreg comitetul şi foarte mulţi Z. Bârsan, »Luceafărul« prin dl Horea brin. Cassar: Dr. N. Vecedea, din Bra
Petrescu, «Poporul Român« prin dl
oaspeţi au luat parte. Predica a ţinut-o Birăuţ, »Tribuna« prin Dr. Suciu, dela şov. Presidentul cu lacremi în ochi, Onorabilă primărie comunală.
protopresb. V. Damian. După finirea Arad, ear’ pentru »Activitatea« am luat mulţumit de resultatele obţinute închide
serviciului divin, s’a ridicat aşa numitul adunarea. Dl V. Damian mulţumeşte In vederea lipsei de bucate şi de nutreţ,
»Paus« pentru sufletul răposaţilor, Ţă eu rolul de a raporta. presidentului şi oaspeţilor ce ne-au ono pricinuite de seceta îndelungată din anul de
ranii şi ţărancele au rămas la paus, Banchet. rat cu presenţa. faţă, căpeteniile comitatului nostru hotărâre
care să ridică înaintea bisericii; ear’ au luat a sări după putinţă în ajutorul celor
comitetul pentru fond de teatru îm Banchetul s’a ţinut în „Hotel Cen- Exposiţia de lncrnri femeeşti. mai lipsiţi pe deoparte, ear’ de alta de a căuta
preună cu inteliginţa pleacă spre sala tral“, cu vre-o 125 inşi, între cari pro- ocupaţiune (de lucru) pentru muncitorii fără
de gimnastică a gimnasului. topretorul Krasznay Oliver şi pretorul Una din şalele dela gimnas era de lucru.
Vaier Candrea. Toastele îndatinate nu plină tot felul de lucruri femeeşti Drept aceea ne adresăm cătră Onora
Şedinţa I. au lipsit. Primul toast îl ţine dl pesi- din Zarand, lucrate cu mult gust. Ex bila Primărie, cu frăţeasca rugare să binevo-
f
»
In sala de gimnastică publicul in dent pentru M. Sa Regele, dl V. Da posiţia a stat deschisă Duminecă dela iască a ne arăta în termin de cel mult 8 zile:
I. Câte hectolitre de bucate s'au produs
orele 3—6 d. a. şi Luni după amezi.
teligent — dame şi domni — să adună mian pentru president, V. Oniţiu pen Un public număros a luat parte, ră în hotarul comunei în anul de faţă, anume:
în număr frumos. La orele 12 a. m. tru Brădeni şi comitetul arangiator, dl mânând încântat. Exposiţia s’a ţinut a) câte hectolitre de grâu ?
presidentul deschide adunarea cu un Ioan German pentru comitetul societăţii, la iniţiativa St. D-ne Elena Pop m. săcară ?
discurs magistral. Vorbeşte cum dânsul dl Vasile Boneu pentru şefii adminis- Hosszu-Longin, presidentă a «Reuniunei b) îl »> orz ?
ştie vorbi — despre teatru — idealis traţiunei, ce erau presenţi, dl V. Goldiş femeilor rom. din corn. Hunedoarei«. 0 1t n ovăs?
d)
mul părinţilor noştri, despre marea pentru poporul român, dl Dr. Suciu Doamna Elena Pop Hosszu-Longin a şi fasole ?
boală românească, despre invidia, des pentru dl Goldiş şi în fine dl P. Căl- donat 20 cor. din partea sa, ear’ 30 >1 mazere ?
pre entusiasmu! din timpul renaşterii ciunariu dela Orşova — după-ce zice cor. din partea «Reuniunei femeilor rom. /) ♦J M linte ?
noastre, despre sprijinul ce să dă pre că combate pe toţi şi toate — toas din corn. Hunedoarei«, pentru-ca să se S) n i»
sei noastre, arăta cum femeia română tează pentru fapt e şi nu vorbe. Fi împartă premii la exponontele ce vor II. Câte cară de nutreţ s’au produs
nu este încă la culmea misiunei sale, nea toastului o face prin o colectă în anul de faţă, anume:
şi fineşte cu expresiune: «Oameni cu favorul teatrului cu un resultat de 74 fi avut lucruri mai frumoase. a) câte cară de fân ?
inimă mare îţi doresc ţie scumpul meu cor., dl Henţu toastează pentru direc *) Eroarea de tipar din numărul trecut b) „ „ „ otavă?
neam românesc«! Poblicul adânc impre torul minelor de aur: Dr. Menking. o rectificăm în firul acestui raport accentuând c) „ „ „ trifoiu?
sionat erumpe în aplause la adresa Seara a fost concert şi teatru. S’a că venitele au fost 6000 cor., şi nu 1000 cor. d) „ „ „ luţernâ?
presidentului. jucat bine piesa dramatică: »Aur« de Red. e) „ „ „ napi?
ordine de bătae era o luncă de curând cosi ă 1000 paşi. Brigada noastră — Generalul Iaffran de corpuri mutilate, a căror membre se mai Pe ceriul limpede apare
şi destul de spaţioasă, pentru-ca se poţi privi — să îndreaptă spre ost de satul Maslowed sbăteau încă, un fior îţi zgudue tot corpul, dat' Luna ’n raze aurite,
peste cele 32,000 ostaşi, cari stăteau îchegaţi în neşte grădini cu pruni, unde cu miile sbu- în momentul următor icoana asta este gonită Şi n resfir stele — argintite
ca nişte ziduri ale unei cetăţi înnegrite de rau acum gloanţele inimicului fără a causa prin altele deasemenea; în fine devenim apatici Pe boaită sus îşi fac cărare. ..
vechimea timpului. vr’o stricăciune şi atunci când loveau în feciori, şi nici sutele acelea de morţi pe lângă care Câte stele nu-’s zărite,
Acum nu mai puteam fi departe de locul veniud precum se vede din mare îndepărtare. călcam, nu te mai impresionează. Pe — atât vor fi ş’- inimi cernite ... ? 1
pe care decurgea una din cele mai teribile Formaţiunea ei pentru asalt o făcu în urmă- (Va urma).
lupte ale seolului trecut. Era o ferbere şi clo- toriul chip : »In linia întâi de luptă regimentul Din turn o voce de aramă
cotitură, un vuet şi un fremăt de-'ţi părea că nostru, în a doaua liniă regimentul Holstein Seara la sat Tremură ’n linişte a jale :
st prăpădeşte lumea ; nici atotputernica natură eară al 11 batalion de vânători la flancul Cătră Dumnezeu e glasul
dar fi fost în stare a produce ceva mai în drept al regimentului nostru, după care urma Pe toţi din paşii lor ce-i cheamă
grozitorul şi internai! artileria şi al 6 regiment de ulani«. De zarea soarelui ce-apune Sfinte cruci pentru — ale sale
In faţa acestei scene grozave feciorii stau După o pausă de vr’o jumătate de oră In departe după dealuri Să-'şi facă ’n drum rostind credenl ...
In amurg vremea să plânge.. .
tăcuţi şi îngânduraţi în şirurile lor; toate brigada porni spre a îndeplini mandatul ce
De-o zi perdută ’n griji ne spune
sentimentele le sunt încordate spre a afla că i-se dase. Batalionul I. al regimentului ca unul Ca ş’-un paiangen seara-’şi lasă
Lângă drum apa ’ntre maluri,
ce are se urmeze. Nici musicele celor 8 re ce era dispus în întâia linie de luptă şi cu Vălul seu ţăsut din clipe,
Ce par’ că ’n ud lumina stânge ...
gimente ale corpului — deşi cântă cele mai care mă voi ocupa mai în special — făcând Inmrejind în negru satul.
însufleţitoare şi naţionale piese — nu sunt şi eu lupta în şirurile lui — silit fu se per- Şi-apleacă capul păpuşoiul, Lumini aprind cei de pe-acasă,
în stare a produce vr’o schimbare în atitu curgă cu paşi reptzi distanţa până la pădure, Joai ă de vântul de seară Ear’ la fumul de prin pipe
dinea lor. In astfel de momente sufletul omu fiindcă în front erau expuşi gloanţelor de Tot frunzişu ’n jur în tremur, Bătrânii — aşa ceartă-’şi urîtul :
lui î’l percurg ca săgeata mii de suveniri şi puşcă, eară în flancul drept unei baterii Ear’ de pe câmp pleacă cu toiul
fiecare e preocupat de gândul, că ziua de inimice. Lucrătorii ’n zi de vară Ca’u fost vremuri cu mult mai bune;
astăzi va decide asupra fiinţei ori nefiinţei sale. Asemenea unei grindine veneau acum Pe vechile cărări cu ’ncunjur. Plină-i însă de amaruri
Cătră 11 ore se dete ordinul de înain şuerând gloanţele din partea inimicului şi pe Lumea ce-o trăesc rămaşii,
tare; cele 4 brigade ale corpului se puseră tot pasul vedeai cum st rostogoleau feciorii De doine ’n sbor ţinţarii saltă Ca soarele frumos ce-apune
Poate mâne — aduce veacuri
în marş şi luară formaţiunea pentru asalt. loviţi de acestea, abia mai scoţind din gură Strinşi cu miile în straturi
Problema era: »Inpedecarea inimicului d’a un slăbuţ iau* şi »vai*. O bombă loveşte ca Plutitoare — u;or ca ’n valuri, De furtuni ce-ajung urmaşii .. .
eşl din pădurea Swiep, respective respingerea un tresnet într’o coloană a I. companie şi în- Şi — armonic broaştele din baltă Moteaneă.
lui«; aceasta pădure era situată spre vest de tr'un moment e stinsă viaţa la vro i§ feciori. Intonează ’n coruri imnuri,
satul Maslowed într’o depărtare de circa Când am trecut pe lângă aceasta grămadă Răpind tăcerea ’n jur cu glasuri...