Page 3 - Activitatea_1904_09_35
P. 3

Nrul  35                                                                A  CTI  VI TATE     A
                                                                                                                                                                          Pag-  3.

                III.  Ce  recoltă  se  poate  aştepta  pentru  Timpul  scump  de  earn \  să-'l  întrebuinţăm  şi  înscrisu-s’au  la  noul  aşezământ,  de  ale  cărui  în  limbaj  poporal  şi  de  cătră  pricepători  în
           toamnă  dela  cucuruz,  cartofi,  vii,  poame  pe  el  cu  folos  atât  femeile  cât  şi  bărbaţii.  roade  numai  popuraţiunea  din  localitate  ;:re  ale  albinăritului,  fiindcă  acum  vede  şi  el  că
           anume:                                          Trecând  la  lipsa  de  nutreţ,  ne  reco-  să  beneficieze.  Conducerea  însoţirei  s’a  p is   dacă  ar  fi  avut  şi  aitfel  de  isvoare  de  venit
                     a)  câte  cară  de  cucuruz?    mândă  se  adunăm  şi  să  păstrăm  cu  îngrijire  în  mâniie  notarului,  ca  president  al  direcţiei   atunci  nu  i-ar  merge  aşa  de  rău.
                     b)  ,,   „   „  cartofi?                                                                                                   Dealtmintreni  plugarii  noştri  au  mare
                                                     paiele,  târnomata,  pleava,  cocenii  de  cucuruz  şi  a  parochului,  ca  president  al  consiliului
                     c)  câte  hectolitru  de  must?                                                                                       aplicare  pentru  cultura  albinelor,  dar’  fireşte
                                                     etc.,  cari  toate  pot fi cu folos  întrebuinţate  la  de  supraveghere;  ajutaţi  de  cassarul  Vasiiie   cum  s’au  pomenit  din  moşi  şi  strămoşi.  Din
                     d)  „     „      „  poame ?
                                                      nutrirea  vitelor.  In  locul  aşternutului  de  paie  Apoizm,  fost  învăţă'or,  de  2  vice-presidenţi  momentul,  ce  învăţătorii,  preoţii  şi  toţi  căr­
                IV.  De  ce  fel  de seminţe  pentru  sămă-
                                                      folosim  frunză  din  pădure.  Paiele  şi  ogringii  şi  de  alţi  fruntaşi:  membrii  în  direcţiune  şi   turarii,  albmarii  cărturari,  vor împlini  un apos­
           natul  din  anul  viitor  au  locuitorii  mai  arză­                                                                            tolat  pe  acest  teren,  albinăritul va  lua  o  des-
                                                      trebuise  tăiate  cu  maşina  de  tăiat  nutreţ  şi  comitetul  de  supraveghere.
           toare  trebuinţă,  anume:                                                                                                       voltare  îmbucurtăoare,  va  aduce frumos câştig
                                                      apoi  se  aşază  în  2  căzi  în  pături  de  câte  o   Intre  hotărârile  mai  de  căpitenie  ale
                     I. de câţi hectolitri  grâu?    palmă,  se  presară  cu  felioare  de  napi  tăiaţi,  însoţitei  să numără:  că  direcţiunea  poate con­  multor  iubitori  şi  va  contribui  la  bunăstarea
                                                                                                                                           acelora,  cari  au  înclinare  a  se  îndeletnici  cu
                     2.     1*    Ş>    sgcarâ ?     pe  aceştia  să  pune  tărâţă  şi  peste  toate  se  trage  de-ocomandă  un  împrumut  de  3000  cultura  albinelor.
                     3.  ŞŞ       >)    orz ?        toarnă  apă  ferbinte.  Caz le  se coper  cu  straiu  cor.,  poate  aco'da  împrumuturi  cu  maximul   (•Controla»).   S ib iia n u l.
                     4.  Şt  M    ŞŞ    cucuruz ?    şi  se  ţin  3  zile  spre  a  se dospi.  Dată  aceasta  de  cor.  200  cu  8°/0  interese  etc.
                     5. )t  ŞŞ    şş    fasole ?     mestecătnră  la  vite,  o  mănâncă  cu  poftă,  se   După-ce  dl  Tordăşianu  ne-a  mai  vobit   N0UTĂTI
                     6. rt  ŞŞ    şş   cartofi?      îngraşt*,  dau  lapte  mult  şi  gustos.  Adunatul   despre  însemnătatea  casselor  de  ajutoarar<«  a  _______________________ş _
                     7. şş        şş   mazere ?                                                 muncitorilor de râinpşi a  servitorilor, i-a cuvân­
                           ŞŞ                         de  «frunzări»  (nu  frunze  uscate,  care  se  folo­                                     Ş te fa n   lio sia n ,  fost  capelan  şi  ad­
                     8. n         şş   linte ?                                                  tul de Simu,  care  mulţmne  te  în  numele Reu­
                           ŞŞ                         sesc  numai  la  aşternut)  încă  e  recomandabil.                                   ministrator  al tractului  Cluj,  e numit  spititual
                     9. şt  Şt    şş   ovgs ?         Frunzăiile  sunt  tmnze  cu clombiţe  tinere,  cu   niunei  harnicilor  şi  înţelepţilor  Ruscioreni  la  seminariul  teologic  din  Blaj  şi profesor  de
                    10.    şş          trifoiu ?                                                pentru primirea sfaturilor  date şi  declară  adu­ rit  şi  dreptul  civil  tot  acolo.
                        ŞŞ        ŞŞ                  lugeri, cari  tăiaţi  din  aibori,  nu  aduc  arboru­
                    11. ş»  ŞŞ    şş   luţernâ ?     lui  nici  o stricăciune.  Frunzârile  de salcă,  re-   narea  închisă.                    Primească  sincerile  noastre  felicitări  la
                    12.  «t  şş  şş    napi ?        chită,  plopi,  stejar,  frasen,  paltin, acaţi, frunze   Masa  bogată  a  diui  şi  d-nei  Sisu,  nou   binemeritata  avensare  amicul  nostru!  Era  şi
                   Recolta de  1 bucate şi  nutreţ  este  de  vie,  sunt  potrivite  alimente  pentru  vite.   prilegiu  ne-a  dat  de  a  ne  convinge,  că  frun­  timpul  suprem,  ca  acest  preot,  după  regula
                                                                                                                                           lui  Melchisidec,  să  fie  pus  la  loc  cuvenit.
                   pentru treb linţele poporaţiunii                                             taşii  comunei  în  bună  înţelegere  o  duc  cu
                                                      Poveţele  date  de guvernul,  de a  folosi  nutreţ
           comună ?                                  verde  sau  înăcrit,  sunt  de  a  se  urma  şi  ele.   poporaţiunea  care  ascultare  îi  dă  în  lucrurile   Alegerea  de  n o ta r  în   B a lo m ir.
                VI.  Cu  ce  anume  ar  fi  se se  ajute mai                                                                               Sâmbătă,  în  3  Sept.,  s’a  săvîrşit  alegerea,
                                                     Să sămănăm  cucuruz  da nutreţ (des sămănnt);   bune,  de  care  părtaşe  o  face.    adecă  octroarea,  de  notar  în  cemuna Balomir,
           de  grabă  poporaţi  mea  din  comună?
                                                     mohor,  mălai  mărunt,  hirişcă,  muştar  alb,   Frumoasele  cântări,  executate  de  mici  cercul  Orăştiei.  Despre  manopera  fisolgăbi-
                VII.  Câte  braţe  muncitoare  sunt  lipsite
                                                     spargă  etc.  Mai  pe  sus  de  to  te  se  reco-   şcolari  şi  frumoasele  buch  te  de  flori,  oferite  reului  Fodor  Gyula  avem  unele  informări,
           de  lucru  şi  pe  cât  timp  ar  fi  de  a  li-se                                                                              insă  nu  sunt  destul  de  autentice  şi  aşa  vom
                                                     mândâ  însă  a  ne  purta  economia  mai  înţe-   oaspeţilor  noştri  Sibite  i  de  eleve,  dovadă  ne
           căuta  ocupaţiune  (lucru)?                lepţeşte  (raţionai),  se  folosim  diferitele  ma­  au  dat,  că  şi  învăţătorul  Alexandru  Bârsan   reveni  asupra  lor  la  timp  potrivit.'
                Hârtia  de  faţă  cu  răspunsurile  după                                        la  locul  seu  se  găseşte.                    Ne  prinde  însă  mirarea  procedurii  bă­
           fiecare  întrebare  să  ni-se  înapoii ze  ex-offo.  şini  şi  unelte  economice,  se  ţinem  vite  mai   _________    „Frunză"  dărană  a  unui  membru  de  comunitate,  care
                Sibiiu,  27  August  n.  1904.       puţine,  dar’  de  soiu,  se  cultivăm  pomi,  se                                     cu  prilegiul  cetirii  numelui  redactorului  nos­
                                                     folosim  grapa  de  fânaţe,  se  ne facem  stupine                                    tru,  ce  încă  competase  la  acest  post  erupse
                Comitetul  cenlral  al  «Reuniunei române                                                                                  in  un  rîs  ironic,  sarcastic.  Acestui  nespălat
                                                     etc.  şi  gospădăria  noastră  la  înflorite  va     Câştig  sigur.
           de  agricultură  din  comitatul  Sibiiu».                                                                                       alcoholit,  de  pe  care  a  dispărut  ori-ce  lustru
                                                     ajunge.
              Pentru  president:                                                                                                           de  odinioară  —  până  una  alta  —  îi  zicem:
                                                           După  dl  S.mu  luând  cuvântul  dl  Vie.   In  anul  acesta  bucate  nu  s'au  făcut  şi   fate  încolo  signorel  că  de  te-om  prinde  la
               Romul  Simu,       Vie.  Tordăşianu,  Tordăşianu,  aceasta  ne  spune,  cum  mai  ales  ce  s’a  făcut  s’a  făcut  prea  puţin.
              membrr  în  comitet.    secretar.                                                                                            tângeaiă,  vom  grâpa  câmpul  pânei  de-alun-
                                                     noi  Românii suntem  mai  ameninţaţi  de  foame   Firesc  lucru  deci,  ca oamenii trebui-vor   gul  şi  de-a  latul,  de  nici pozJării nu  vor  mai
                N it.  Oare  reuniunea  economică  din                                          să  se  îngrijească  de  alte  ramuri  de  câşt g,
                                                     tea, ce  bate la uşile  economilor noştri,de  oare                                    rămânea  din  viţa-porodiţa,  pentru  care  ai
           Orăştie  ce  paşi  a  făcut  în  privinţa  ajutorării                                ca  să  poată  înoda  căpătâiele  nevoilor  traiului  dovedit  atâta  »interesul,  poartă  fesul».  Ro-
                                                      ce pe noi  ne găseşte  în toate  privinţele  sleiţi.   vieţii.
           membrilor  iei  şi  a  obştei  cu  care  atâta  să                                                                              mânaşii  din  Balomir,  înţeleg  ţăranii,  au  avut
                                                      Pe  când  vitele  noastre  slabe  şi  de  soiu  in­  Un  astfel  de  ram,  destul  de  nesocot t
           laudă?!  Bunii  economi  cari  profitând  de  po-   ferior,  puse  în  vânzare,  nu  ne  aduc  decât  de  cătră  noi  Românii,  e  ramul  albinăritulm.  bun  prilegiu  a-şi  alege  un  notar,  care  să  le
           siţiile  lor  de  încredere,  ce  le  au  pe  lângă   pagubă,  vitele conlocuitorilor  noştri  Saşi sunt   In  anii  din  urmă s’a sciis şi  voi bit foaite   facă  multe  lipsuri,  dacă  îl  tăia  capul  pe  cel
                                                                                                                                           ales,  însă  durere  atât  conducătorii  cât  mai
           • Ardeleana»,  ’şi  cumperă  rnodi  domneşti  ear’                                   mult  despre acest ram al  economiei naţionale;   virtos  fisolgăbirăul  le-a  pus  beţe  în  roate  şi
                                                      un  adevărat  isvor  de  câştig.  Nutreţurile  mă­
           alţii  edifică  pal  te,  sunt  aplicaţi  a  săil în aju­                            dar’ s’a  făcut  foarte  puţin.            acum,  ca  şi  de  alte  dâţi.  Unde  lipseşte  pu­
                                                     iestrite:  trifoiu,  luţcrna  etc.,  pe  cari  ei  le cul­  Fără  îndoeală  părerea  obştească  este,
           torul  semenilor  lor ? ? 1                                                                                                     terea  creatoare,  unde  interese  particulari  şi
                                                     tivă  din  greu  si  de  mulţi  ani  şi  de  cari  o   că  ar  trebui  ridicat  acest  ram  atât  pentru  joacă  rolul,  de  acolo  pere  ori-ce  nădejde  de
                Să  auzim  ş  glasul  acestora!  Nu  tot  cu
                                                     samă  din  noi  chiar  si  astăzi  ne  ferim,  chie-  avuţia  naţională,  cât  şi  pentru  înflorirea  albi-   înaintare,  piogres  şi  propăşire.  Asupra  aces­
           toba  şi  ear’  cu  toba,  adecă  licitaţiune  peste
                                                     mate  sunt  a  face  faţă  lipsă  de  nutreţuri  din   năritului,  însă  o  dorinţă  avea  chiar  felul  cel   tei  comune,  cu  un  material  aşa  de  setos
           licitaţiune,  după  cum  cetim  în  «Liber atea».                                    mai  măreţ,  fără  lucru  şi  jeitfe  nu  se  poate  după  cultură,  apoi  asupra  alegerii  de  notar
                                                     anul acesta.  Grânele,  cucuruziştele  şi  fânaţele
                                                                                                ajunge.                                   vom  reveni  după-ce  vom  câştiga  inviaţiumie,
                                                     lor,1  lucrate  cu  maşini  şi  gunoite  adese  ori,
                                                                                                     Dealtmintrelea  un  lutru  este  adeveiit,  cari  acum  ne  lipsesc  încă.
              întrunirea agricolă din Rnsciori.      ţin  şi  acuma  hâmbarile  şi  podurile  lor  tixite   că  ţara  noastră  es e  una  dintre  cele  mai  bo­
                                                     de  grâu,  cucuruz  şi  fân,  necheltuite  pe  când  gate  în  plante  mieroase  şi  destul  de  priel­  Oraşele.  Guvernul  a  începui  a  aduna
                                                     ele  nu  aveau  nici  un  preţ.  Pungile  noastre  nică  culturei  naţiunale  a  albinelor.  Acest   date stacistice  despre  oraşele din ţară.  E  vorbă
                Membrul  comitetului  central  al  »Reuni-                                      adevăr  este  deplin  dovedit  de  cătră urni iubi­  a  se  aduce  legi  no u f prin  cari  oraşele  si fie
                                                     goale  sunt şi ele,  ear’  aşezăminte  cu  bani  albi
           unei  române  de  agricultură  din  comitatul                                        tori  de  albinărt,  cari  fără  a  întră  pe  terenul   scoase  de  sub jurisdicţia  comitatelor  şi  si fie
                                                     pentru  z;le  negre  noauă  ne  lipsesc  aproape
           Sibiiu»,  dl  Romul  Simu  şi  secretarul  ei  d!                                    ştienţific  şi  industrial  al  albinăritului,  pot  se   provizie te  cu Jei  şi  chtp  de  privilegii  excep­
                                                     pretutindenea.                                                                       ţionale  pe  motiv,  că  elememtele  dm  o/aşe
           Vie.  Tordăşian,  în  calitate  de  representanţi                                    aibă  un  câştig  mulţămitor  din  albinărit.
                                                          Seceta  în  toate  ar  trebui  deci  să  ne   Cu  totul  altă  faţă  va  lua  albinăritu),   mentă  aceste  şi  că  sunt  mai  apte  a  servi
           ai  numitei  Reuniuni,  s’au presentat  Duminecă
                                                     deschidă  ochii  şi  se facem  cum  alţii  mai pre-  când  se  va  introduce  cultura  sistematică,   maghiarisarea  atât de dorită, dela ceea-cepână
           la  21  August  n.  c.,  în  comuna  noastră  Rus-                                   atunci  se  va  obţinea  suma  înzecită  dela  un  acum  au fost  opăcite.  —  Oraşele  şi  cetăţenii
                                                     vezători  o  fac.  Ştim  cu  toţii,  că  unde-’i  unul
           ciori,  la  o  întrunire  agricolă.  Cu  bucurie  şi                                 singur  stup.                             ior  fostau  şi  până  acum  preferiţi  faţă  de
                                                     nu-’i  putere  şi  cu  toate  acestea  nu  ţinem  să
           cu  mnlt  dor  au  fost  aşteptaţi  representanţi i                                       Explicarea  este  foarte  uşoară,  în cultura   masa  sătenilor.  Şi până  acum  meseriaşul  din
                                                     punem  umăr  la  umăr  să ne  întovărăşim  spre                                      oraş  avea  drept  de  alegere,  dacă  lucră  cu
           Reuniunei,  de  întreagă  poporaţiunea  noastră,                                     înţeleaptă  a  albinăritului  nu  se  vinde  nici  o
           mică  la  număr  şi  dată  oare rum,  poate  chiar   a  putea  duce  cu  toţii  la bun  sfârşit  aceia  ce  albină,  merea  se  tecoltează  toată  vara  înce  un  ucenic,  pe  când  proprietarul  casei  unde
                                                     singuratici  nu  suntem  în  stare  se  facem.  pând  din  luna  Mai  până  toamna,  aşa că dela  locuia,  dacă  cumva  şedea  la  sate,  nu  se  bu­
           din  acest  motiv,  uitării,  de oare ce, încât  ştiu,                                                                         cura  la  acest  drept.
                                                          însoţirile  de  credit  săteşti  sistăm  Rai-   un  singur  stup  in  fimp  prielnic  se  poate
           acesta  este  primul  cas,  când  şi  noi  căutaţi                                   câştiga  o  dobândă  de 40 — 80 coroane într’un   Plugarul dela sate cu  16—17 fl.  dare  de
                                                     ffoisen,  cărora  chiar  un  an  de  foamete  Ie-a
           am  fost  de  representanţi  ai  aşezămintelor                                       seson  de  albinărit.                     pământ  nu  are drept de alegere, pe  când plu-
                                                     dat  naştere,  chemate  sunt  de  a  ne  procura                                     gaiul  dela  oraşe  cu  3  fl.  20  cr.  ia  parte  la
           noastre  din  centru.  La  ora  9  a.  m.,  rnic^                                         Din  cele  spuse  până  acum  se  poate
                                                     aceea  de  ce  avem  mai  ales  acum  mare  tre­                                     alegeri.  Aşa  si vede, că si va croi si mai maţi
           ceată  a  şcolarilor  noştri  în  frunte  cu  învăţă­                                vedea,  că  albinăritul  nu  este  un  ram  de  ne­
                                                     buinţă,  adecă  bani ieftini  daţi când avem  tre­ socotit,  privit dm  punctul  de  vedere  al econo­  diţerinţe  între  săteni  şi  orăşeni.  Numaid area
           torul  Alexandru  Bârsan,  şi  cu  notarul  Nico-                                                                              în  bani  şi  sânge  remâne  egală!?  vom  vedea!
           lae  Sasu,  postaţi  lângă  frumosul  edificiu  al   buinţă  şi  în  suma,  de  care  avem  trebuinţă.  miei  naţionale  ci  din  potrivă  este  un  câştig
                                                                                                pentru  realisarea,  căruia  nu  se  cere  o  sumă
                                                     Cel  ce are bani poate  să-’şi  cumpere şi  nutreţ                                        F ld a n ţa rea   c liro n o m u lu i  ger­
           şcoalei  noastre,  au  bine  ventat,  anume  prin                                    mare  de  bani,  aşa  că  cu  cunoştinţă şi  vomţă
                                                     şi  bucate.  Din  multe  păţi  se  recoinână  ace­                                   m a n ic i. Duminecă s'a făcut oficios cunoscut
           rostul  cestui din urmă, pe oaspeţii  naouă  atât                                    mai ales învăţătorii ar  putea  să-şi  facă  plata în­  că  Fridrick  Vil/ielm,  chronoinul  germ.  s’a'
                                                     lora  cari  au,  a  nu  cheltui  vitele,  nu  puţinul
           de  iubiţi,  cari  au  asistat  apoi  la  serviciul  di­                             doită,  întreită  şi  chiar  înzecită,  dar’  foarte   logodit  cu  Cecilia  Augusta  Mana,  ducesă
                                                     nutreţ  şi  grâu,  ce  D-zeu  ni-Ia  dat.  Dar’  apoi  firesc,  muncind.
           vin,  oficiat  cu  mută  pietate  prin paroihul  lo­                                                                           de  Mecklenburg.   __
                                                     din  ce să ne acoperim  celelalte  trebuinţe  mai   In  toate  ţerile  din  apus,  un  ram  econo­
          cal  dl  Nicolae  Şurean.  La  sfârşitul  liturgiei,                                  mic  când  a  fost  vorba  să  fie  înălţat la dome­  ll&sboiul ltaso-Japonez. După mari
                                                     ales  aceia,  cari  n’avem  nimic  din  toate  aces­
          parochul  presentând  obştei  pe cei cari  pentru                                    niul  industriei,  a  trebuit  sprijinit,  încurajat,  lupte  au  ocupat  Japoneza  oraşul  Liaojamg
                                                     tea.  însoţirile  de  credit,  alcătuite  oare  cum
          binele  şi  luminarea  noastră  au sosit  în  m jlo-                                 protejat  ba  chiar  premiat  de  cătră  stat.  A-a  Duminică 29 August.  Trupele  ruseşti,  ce aco­
                                                     fără  multe  parale,  ni-le  pot  procura  toate
          cul  nostru,  —  roagă  pe  bătiâni  şi  pe  tineri,                                 şi  în  ţara  noastră ;  numai  aşa  se  va  putea  pereau  retragerea  (mai bine  zis  fuga)  au  avut
                                                     şi  pe  nesimţite,  poporaţ unea  din cele  câteva  ridica  albinăritul  la  nivelul  de  industrie,  înţe­ lupte  crâncâne  cu  Japonezii  ce-i  urmăreau.
          pe  bărbaţi  şi  pe  femei  a se  întruni  Ia ora  11
                                                     comune,  în  cari  Reuniunei  noastre  agricole  leg  cultura  raţională,  dacă  statul  va  sprjinî  Trecerea  rîului  Taici  a  fost peste măsură gre­
          a.  m.  în  sala  mare  a  şcoalei.                                                  şi  încuraja  răspândirea  albinăritului.  oaie,  întrucât  Ruşilor  li-se  puse  multe  pedeci
               Sala  cea  mai  spaţioasă  a  şcoalei  (fru­  dat  ea fost să  facă  asemenea însoţiri,  nădejde                           păgubitoare.  Este  constatat  că  trupa  sibe-
                                                                                                    Un  sprijin  oare-care  s’a  dat  şi  d n
          mosul  edificiu  al  şcooiei  noi,  care  au  costat   avem,  că  nu  stau  cu  atâta  îngrijire  în  faţa   partea  statului  nostru  şi  până  acum s'a dove­  riană  a  g  neraiului  Stackelbeig  este  încun-
          cam  10.000  cor.,  poate  face  cinstei  ori  cărei   anului  rău,  însoţirile  în  ile  cu bani  împrumu­  dit,  că  acest  sprijin  pe  lângă  că  n’a  îngreu­  jura â  de  Japonezi.  Kuiopatkin  nu mai  poate
          comune  mai  împopulate)  abia  a  încăput  pe   taţi  dela  băncile  noastre  mari  pot  să se  pro-   nat  bugetul  statului,  dar’  a  dus  un  câştig  cu   merge  dela  laniaj,  pentru  că  acolo  îi  stă  în
          cei  sosiţi  la  ora  amintită.  Dl  S mu,  prin  cu­  vadă  şi  cu  nutreţ  şi  cu  bucate,  pe  cari  apoi  atât  mai  mare  pe  sama  locuitorilor,  cari  ast­ cale  gen.  Kuroki  cu  trupă  Japoneză,  care i-a
          vinte  alese  şi  bine  simţite  deschzând  aduna­  le  împarte  între  tovărăşi  pe  aşteptare  şi  cu  fel  au  ajuns  în  pos;ţia  de  a-.şi  putea  achita   tăiat  drumul  de retragere  spre Mukden  si  au
                                                                                                                                          stricat  ealea  ferată.  —  După  ocuparea  ora­
          rea,  ţine  o vorbire  plină  de  învăţături  pentru   cametă  neînsemnate.  Tot  prin  acestea  înso­  datoriile  faţă  de  stat  tu  mult  mai  uşor.  şului  —  Liaojang  armata  Japoneză  toată
                                                                                                    S’au  numit  învăţători  ambulanţi  pentru
          economii  în  acest  timp,  în  care  economul   ţiri  ne  putem  procura  maşini  de  sămănat  şi   a  explica  ce  e  albinăritul,  şi  roadele  binefă­ trece  în  pace  rîul  Taici  şi  urmăreşte  armata
          ameninţat  cu  foamete,  însetat  este  de  poveţe   de  trierat,  grape  de  muşchi,  vite  mai  alese,   cătoare  ale  muncei  acestor  învăţători  se  şi   lui  Kuropatk.n.
          şi  învăţături.                            sămenţe  de tot  soiul  etc. ect.  Arătând  în cele  văd.  Durere  însă,  că  ei,  în  mare  parte  neşti-   Se  vesteşte,  că  Kuroki  în  luna  aceasta
               Anul  secetos,  zice,  dl  Simu  trebue  să  din  urmă  modul  de  purcedere  la  alcătuirea  ind  limba  românească,  n’au  putut  explica  va  ajunge  la  Mukden.  Pentru  întregirea  tru­
                                                                                               poporului  cum  se  cade,  ci  numai  prin  inter-  pelor  sau trimis  doug diviz i  noug.  După ocu­
          ne  înveţe  pe  toţi  şi  mai  ales  pe  economi  la  însoţirii,  recotnândă  harnicilor proprietari  din
                                                                                               mediatori.                                 parea  oraşului  Mukden  şi  Port-Aithurului  _
          cruţare  în  toate:  în  nutreţ,  bucate,  bani,  îm­ localitate a  înfiinţa  şi  în  Rusciori  o asemenea
                                                                                                    In  anul  acesta  va  trebui  ca  înzecit,  ba  după  ordinul  din Tokio  —  sg dispune  pauză
          brăcăminte,  a.  m.  d.  Să  trăim  în  trezvie,  să  însoţire.                      însutit  să  se  Iucre  p> ntru  răspândirea  culturei  pentru  armata  Japoneză  şi  earna  o  vor folosi
          nu  cheltuim  în  cârume,  nu  la  pomeni,  la us-   Notarul  d.n  loc,  dl  Nicolae  Sasu,  mul-  albinăritului.  Cu  adunarea  spicoasiLr  lucrul  pentru întărirea  posiţiilor  ocupate.
          peţe,  nu  prin  prăvălii,  pentru  lucruri  de  pa­ ţummd  vorbitorilor  pentru  sfaturile  adevăiat  plugarilor  aproape  s’a  gătat.  Ar  trebui  ca  să   Pe  insula  Szahahn  au  mers  trupe  Japo­
          radă,  ci  mai  vârtos  să  ne  întoarcem  la  obi­ părinteşti  isvorîte  din  inimi  cu  durere  pentru   nu  fie  lăsaţi  nefolosiţi  ci  adunaţi  în  ed fi.'iul  neze  cu  scop  sg pregătească  atacarea  V/adi-
                                                                                               şcoalei  şi  acolo  se  fie  familiarisaţi  cu  cultura  vostocului.  —  Asa  dară  pe  toată  linia  tot
          ceiurile  vechi,  când  economul  şi  econoama  popor,  se  declară  de  primul,  care  întră  în
                                                                                               albinăritului.                             rău  sg  aude  de  Rusia  şi  armata  sa,  ce  se
          noastră  de  mândrie  îşi  ţineau  de  avea  în ju­ şirul  membrilor  însoţirei  ear’  după  d-sa  pa­  Poporul  de  astă  dată  credem, că mai cu  află  în  Mandjuria.
          rul  gospădăriei  lucruri  datorite  mânilor  lor. rochul, învăţătorul şi  aproape  toţi  proprietarii drag  va  asista  la  astfel  de  prelegeri,  ţinute
   1   2   3   4