Page 1 - Activitatea_1904_09_36
P. 1

r
              Anul  IV.                                               O ăsti e,  15  Septemvrie  n.  1904.                                                            Nr.  36



                INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
          se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6  cor.  pe  */,  an  3  cor
                    reduse.
                                                                                                                                                          Pentru  plugari— ţărani  pe an
                                                                                                                                                                  4  coroane.
          Manuscriptele sm.t a seadresa
          redacţiei  şi  acelea  nu  sâ  îna­
                                                                                                                                                          Pentru  România  şi  străinătate:
                    poiază.
                                                                                                                                                               Pe  an  16  franci.

          Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


              EDITOR,  PRO PRIETA R  ŞI  ŞEF-R ED A C TO R :                                                                                            REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                          A p a r e      în    fiecare        Joi.
               D r .  A u r e l  M u n t e a n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n


                                   Adunarea generala a Asociaţiunii la Timişoara








                »Literatura  română  şi cultura,  po­ din  veacurile  aechi,  şi  apoi  vor  avea    De  aceste  idei  nepreţuite  să  fie      Se  obsearvă,  câ  eventualele  propu­
          porului  Român*  scrisu-s’au  pe  stea­ să  caute  înainte,  adecă  a  cultiva  limba  toţi  pătrunşi,  cărora  le  dă  mâna  să  ia  neri  au  să fie   presentate  în  scris  pre-
          gul  arborat  de-asupra  piscurilor  istori­ noastră  după  form a  limbilor  clasice«.  parte  la  adunarea  generală  a  Asocia­ sidiului  Asociaţiunii  (în  Sibiiu,  Strada
          cului  Ardeal,  de  înaintaşii  vrednici  ai  La  încheiere:  »Domnilor /  masa  dulce  ţiunii,  ce  se  va  ţinea  în  Timişoara!  M orii  Nr.  8),  cu  8  zile  înainte  de  adu­
          neamului  nostru,  înainte  de  asta  cu  43  a  maicei  noastre  este  pregătită  pentru   Zilele  de  Miercuri,  (Sft.  Măria  mică)  narea  generală.
          ani,  2 4 —26  Octomvrie  1861.            oaspeţi  mulţi.,  maica  noastră  a  fost  şi  Joi,  să  fie  adevărat  sărbătorite,  ear’   S i b i i u,   din  şedinţa  comitetului
                Dacă  privim  în  „actele"  privitoare  pân ă  acum  îmbrăcată  în  doliu,  dar  pronia  D-zeească  să  ajute  a  se  intro­  central  al  «Asociaţiunii  pentru  literatura
           la  urzirea  şi  înfiinţarea  «Asociaţiunii   de  acum  înainte  se  îmbracă  ea  în  haina  duce  o  eră  a  păcii  şi  bunei  înţelegeri   română şi cultura poporui  român«,  ţinută
          Transilvane«,  cari  s’au  început  la  10  de  nuntă  şi  pofteşte  la  masă  pe  toţi  între  inteligiaţa  din  aceea  localitate,   la  28  Iulie  1904.
           Maiu  1860  sub  conducerea  celor  mai   fii  sei,  ca  să  strălucească  şi  ea  în  şi  chemată  a-şi  da  sucursul  binevoitor
                                                                                                                                          Iosif St.  Şuloţn m. p.   Dr. C.  Diaconovich m.  p.
           epocali  Archipăstori: —  Şuluţu,  Şaguna,  cu  casa  şi  să  înoiască  pe  fii  sei,  p re­ pentru  promorarea  celei  mai  româneşti
                                                                                                                                              vicepresident.        primsecretar.
          cu  concursul  lamurii  naţiunei  noastre,   cum  să  înoiesc  tinereţele  vulturului,  instituţiune.
          dornici  după  înaintarea  poporului,  care   şi  se  roagă  lui  Dzeu  zicând:  Doamne    Pe  lângă  aceste  expresiuni  sincere,
          le-a  dat  fiinţă  şi  care  popor  abia  cu  a l  puterilor,  fii  cu  Asociaţiunea  aceasta  dorim  din  inimă  resultat  material  şi   Rugare  în  interesul  Asociaţiunii.
           12  ania  mai  înainte  scăpase  din  jobă-   acum  şi  totdeauna:  căci  tot  darul  de­ moral  îmbelşugat  Românilor  din  comi­   Prin  presa  noastră  am  făcut  cuno­
           gia  fioroasă,  suferită  patru  secule  de-a  săvârşit  este  de  sus,  dela  tine  părintele  tatul  Timişoara,  care  este  traversat  de   scut  publicului  român,  că  «Asociaţiunea
           rândul,  apoi  noi,  urmaşii  lor,  datori  luminilor.  Ayiin /                      şanţul  Românilor,  a  căror  urmă  între  pentru  literatura  română  şi  cultura  po­
          suntem  să  ne  închinăm  cu  evlavie  creş­    Acestor  cuvinte,  cari  au  fost  mai   Dunăre  şi  Murăş  şi  azi  să  mai  vede,  porului  român»  va  ţinea  adunarea  sa
           tinească  acestor  umbre  măreţe,  ce  atâta  mult  exposeul  celor  întâmplate  pe  lângă  revocându-le  în  memorie  obîrşa  des­ generală  în  anul  curent  la  21  şi  22
           au  ostenit,  ca  să  ne  facă  traiul  mai  câştigarea  concesiunei  pentru  înfiinţarea   cendenţei  lor.                    Septemvrie  n.  în  Timişoara,  deci  înainte
           lesnicios,  mai  plăcut  şi  mai  liber.  Nu­ Asociaţiunei,  le-a  urmat  cuvântarea  de          Convocare.                   de  adunarea  generală  venim  în  interesul
           mai  lor  avem  să  le  mulţumim  pleiada  mulţumită  a  canonicului  Timoteiu                                                 Asociaţiunei  cu  o  rugare  câtră  publicul
                                                                                                     In  sensul  §§-lor  23  şi  26  din  sta­
           număroasă  de  inteliginţă,  ce  întâlnim  Cipariu:  »Când  ne  uităm  înapoi  la                                              Român.
                                                                                                tute  membrii  »Asociaţiunii  pentru  lite­
           mai  peste  tot  locul,  care  chemată  este  istoria  poporului  nostru  şi  m ai  ales  la                                        Fiecare  român  ştiuitoriu  de  carte
                                                                                                ratura  română  şi  cultura  poporului
           a  spori  cultura  în  toate  păturile  nea­ a  naţiunei noastre  din  asta patrie  dulce,                                     trebue  să  fie  convins,  că  dacă  noi  nu
                                                                                                român*  se  convoacă  în
           mului  românesc.                          carea  e  întâiul  leagăn  a l  vieţii  noastre                                      vom  sprijini  instituţiunile  noastre  cultu­
                                                                                                  Adunarea  generală ordinară
                Aproape  doi  ani  —   1860,  1861   pe  aceste  locuri  nordice-orientale,  mai                                          rale  acelea  de  nime  nu  vor  fi  sprijite,
          —   s’au  sbuciumat  aceşti  Archierei  pro­ că  nu  aflăm  în  seria  atâtor  m ari  se-   la  Timişoara  pe  zilele  de  21  şi  22  Sep­  fiecare  Român  ştiuitoriu  de  carte  tre­
          videnţiali,  ca  să  dee  fiinţă  acestei  ins-  coli  dela  începutul  celui  a l  doilea  al   temvrie  st.  n.  1904.        bue  acum  să  ştie  că  instituţiunile noastre
          tituţiuni,  care  dă  adăpost  fiecărui  suflare  erei  creştine  până  acum  peste  mijlocul   Programai  adunării  este:      culturale  nici  când  n’au  avut  aşa  mare
          românească  şi  îi  tinde  mână  de  ajutor  a l  celui  de  a l  XIX,  decât  numai  zile           Ş e d in ţa   I.           lipsă  de  sprijin  material,  şi  că  noi  nici
          spre  perfecţionare.                       de  lacrimi,  de  dureri  şi  suferinţe  de                                          când  n’am  fost  aşa  de  avisaţi  de  a  ne
                                                                                                M crcun  la  21  Septemvrie  st.  n.  Jpoş,
               Pe  lângă  toate  acestea  jertfe  şi   toată form a,  ear'  zilele  de  bucurie pen­       la  oarele  //  a.  m.         apăra  şi  susţinea  cultura  noastră  naţio­
          svîrcoliri  ale  părinţilor  noştri,  vai!  cât   tru  poporul  român  şi  pentru  naţiunea                                     nală  ca  acum;  deci  presupunem,  că
          de  puţină  însemnătate  dau  unii  acestei   noastră  transilvanică  în  specie  au  fost      O r di n ea   d e  zi:          fiecare  Român  cât  de  puţin  pătruns  de
          instituţiuni  atât  de  folositoare,  mai  cu   m ai  puţine  şi  mai  rari,  decât  peana   1)  Deschiderea  adunării  generale. iubirea  neamului  său,  trebue  să  se  simtă
          seamă  acum,  când  ea  cuprinde  şi  adum­  de  corb  alb*.                               2)  înscrierea  delegaţilor  presenţi. obligat  a  sprijini  şi  materialminte  insti­
          breşte  pe  toţi  fii  acestei  patrie.  Azi  nu   •»lnsă  din  ţoale  aceste  ruine  pro-   3.  Raportul  general  al  comitetului tuţiunile  noastre  culturale  şi  prin  aceasta
          mai  afli  bărbaţi  devotaţi  causei  ca  odi­ vedinţa  ne-a  conservat  încă  în  aceste  central.                             a  conlucra  la  promovarea  culiurei  noas­
          nioară,  cari  alergau  cu  trăsurile  cale  dureri  cumplite  un  tesaur  nepreţuit,      4)  Alegerea  comisiunilor:          tre  naţionale.
          de  săptămâni  numai  ca  să  poată  fi  de  care  nu  ni-l’au  putut  răpi  nici  sabia      a)  pentru  examinarea  raportului     In  acest  scop  ne  adresăm  deci  câ­
          faţă  la  adunările  Asociaţiunei.  —   Nu  învingătorului,  nici  cruzimea  tiranului,          general;                       tră  Românii,  lemei  şi  bărbaţi,  ca  să  bi-
          pentru că  vorbirile  pline  de  simţeminte  ce  domnea  pe  timpurile  noastre,  nici        b)  pentru  censurarea  închierii   nevoiască  a  se  înrola  între  sprijinitorii
          ale  unui  Şaguna,  Cipariu  şi  alţii,  zise  puterea  fisicâ,  pojitie a  infernală,  —   un   conturilor  anului  1903  şi  a   Asociaţiunii  şi  a  se  înscrie  ca  membri.
          cu  prilegiul  inaugurării  şi  adunărilor  tesaur  născut  cu  noi  dela  ţiţele  maicei        proiectului  de  budget  pentru
                                                                                                                                               Membrii  Asociaţiunii  sunt: fnnda-
          generale  nu  mai  vibrează  în  vinele  as­ dulce  ca  sărutările  măicuţelor,  când            anul  1905;
                                                                                                                                          tori,  cari  solvesc  odată  pentru  totdeauna
          cultătorilor,  ce  cu  pietate  le  ascultau. ne  aplecam  la  sinul  lor,  tesaur  mai       c)  pentru  înscrierea  membrilor.
                                                                                                                                          400  cor.,  pe  viaţă,  cari  solvesc  odată
          —   Cei  mulţi  de  acum  nici  cunoştinţă  scamp  decât  vieaţa,  tesaur  care  de  l'am  5.  Presentarea  propunerilor  even­
                                                                                                                                          pentru  totdeauna  200 cor.,  oridnari,  cari
          nu  au  despre  cuvântările  pline  de  en-  fi,  perdut,  de  Vam  perde,  de  vom  tuale.
                                                                                                                                          solvesc  o  taxă  anuală  de  10  cor.,  şi
          tusiasm, ce  din  inimă  curată  le  adresau  suferi  vre-odatâ,  ca  cineva  cu  La  oarele  5  după  ameazi  şedinţa  festivă
                                                                                                                                          ajutători  cari  plătesc  ori-ce  sumă.
          celor  de  faţă.                           puterea  au  cu  înşelăciunea  au              a  secţiunilor  ştienţifice-literare.      Taxa  de  400  şi  cea  de  200  cor.
               Ăndreiu  Baron  de  Şaguna  cu  momeli  s$  ni'l  răpească din                                 Ş e d in ţa   11.           se  poate  solvi  odată  ori  în  5  rate  anuale
          a zis cu cuvinte puternice:  »Eată mânile  noaste,  —  atunoi  mai                   J o i  la  22  Septemvrie  st.  n.  igoş,  la   egale.  Spre  acest  scop  subscrisul  comi­
          D om nilor:  a  sosit  ziua  cea  dorită pen­ bine,  mai  bine  se  ne  înghită  pă­               orele  io   a.  m.           tet  a  pregătit  documente,  cari  se  pot
          tru  înfiinţareu  Asociaţiunei,  care  sâ  mântul  de  vii,  se  ne  adunăm                                                     cere  şi  prin  postă  dela  membrul  comi­
          aibă  de  problemă  »literatura  română  La părinţii noştri cu aceea mân-                       O r d i n e a   de  zi:         tetului  dl  Romulus  C ă r ă b a ş   director
          şi  cultura  poporului  rom ân«.          găere,  că  am   tradat  cea  mai                1)  Raportul  comisiunilor.          de  bancă  în  Timişoara;  prima  rată  adecă
               » Toţi  ştim,  că  plugarul  când  ară  scumpă  ereditate,  fă ră   de  care          2)  Alegerea  comitetului  central  şi  a  cincea  parte  a  sumei  subscrise  împre­
          nu  caută  îndărăt,  ci  înainte,  ca  brasda  nu  am  fi  demni  a  ne  m ai nu­    a  funcţionarilor  Asociaţiunii.           ună  cu  obligaţiunea  subscrică  sunt  a

          să  nu  o  greşească.                      mi  fii  lor:  limba  româneaseă«.             3)  Fixarea  locului  pentru  aduna­ se  trimite  până  la  adunarea  generală
               Insă factorii  Asociaţiunei  noastre,      Cuvinte  de  aur  cari  numai  însu­ rea  generală  dm  1905.                   la  adresa  dlui  Cărăbaş.
          când  vreau  să  năzuiască  cătrâ  ajunge­ fleţi  pot  pe  toţi  aceia,  cari  le  zace  la   4)  Disposiţii  pentru  verificarea  pro­  In  înţelesul  statutelor  Asociaţiunii
          rea  scopului,  vor  avea  a  căuta  mai în-  inimă  prosperarea  culturei  poporului  cesului  verbal.                         membri  pot  fi  şi  femei,  cari  exercitează
          tâiu  îndărăt,  adecă  la  studiile  clasice român  în  toate  ramurile  ştiinţei.        5)  închiderea  adunării  generale.   toate  drepturile  în  mod  egal  cu  bărbaţii.
   1   2   3   4