Page 1 - Activitatea_1904_09_36
P. 1
r
Anul IV. O ăsti e, 15 Septemvrie n. 1904. Nr. 36
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe */, an 3 cor
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sm.t a seadresa
redacţiei şi acelea nu sâ îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PRO PRIETA R ŞI ŞEF-R ED A C TO R : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Adunarea generala a Asociaţiunii la Timişoara
»Literatura română şi cultura, po din veacurile aechi, şi apoi vor avea De aceste idei nepreţuite să fie Se obsearvă, câ eventualele propu
porului Român* scrisu-s’au pe stea să caute înainte, adecă a cultiva limba toţi pătrunşi, cărora le dă mâna să ia neri au să fie presentate în scris pre-
gul arborat de-asupra piscurilor istori noastră după form a limbilor clasice«. parte la adunarea generală a Asocia sidiului Asociaţiunii (în Sibiiu, Strada
cului Ardeal, de înaintaşii vrednici ai La încheiere: »Domnilor / masa dulce ţiunii, ce se va ţinea în Timişoara! M orii Nr. 8), cu 8 zile înainte de adu
neamului nostru, înainte de asta cu 43 a maicei noastre este pregătită pentru Zilele de Miercuri, (Sft. Măria mică) narea generală.
ani, 2 4 —26 Octomvrie 1861. oaspeţi mulţi., maica noastră a fost şi Joi, să fie adevărat sărbătorite, ear’ S i b i i u, din şedinţa comitetului
Dacă privim în „actele" privitoare pân ă acum îmbrăcată în doliu, dar pronia D-zeească să ajute a se intro central al «Asociaţiunii pentru literatura
la urzirea şi înfiinţarea «Asociaţiunii de acum înainte se îmbracă ea în haina duce o eră a păcii şi bunei înţelegeri română şi cultura poporui român«, ţinută
Transilvane«, cari s’au început la 10 de nuntă şi pofteşte la masă pe toţi între inteligiaţa din aceea localitate, la 28 Iulie 1904.
Maiu 1860 sub conducerea celor mai fii sei, ca să strălucească şi ea în şi chemată a-şi da sucursul binevoitor
Iosif St. Şuloţn m. p. Dr. C. Diaconovich m. p.
epocali Archipăstori: — Şuluţu, Şaguna, cu casa şi să înoiască pe fii sei, p re pentru promorarea celei mai româneşti
vicepresident. primsecretar.
cu concursul lamurii naţiunei noastre, cum să înoiesc tinereţele vulturului, instituţiune.
dornici după înaintarea poporului, care şi se roagă lui Dzeu zicând: Doamne Pe lângă aceste expresiuni sincere,
le-a dat fiinţă şi care popor abia cu a l puterilor, fii cu Asociaţiunea aceasta dorim din inimă resultat material şi Rugare în interesul Asociaţiunii.
12 ania mai înainte scăpase din jobă- acum şi totdeauna: căci tot darul de moral îmbelşugat Românilor din comi Prin presa noastră am făcut cuno
gia fioroasă, suferită patru secule de-a săvârşit este de sus, dela tine părintele tatul Timişoara, care este traversat de scut publicului român, că «Asociaţiunea
rândul, apoi noi, urmaşii lor, datori luminilor. Ayiin / şanţul Românilor, a căror urmă între pentru literatura română şi cultura po
suntem să ne închinăm cu evlavie creş Acestor cuvinte, cari au fost mai Dunăre şi Murăş şi azi să mai vede, porului român» va ţinea adunarea sa
tinească acestor umbre măreţe, ce atâta mult exposeul celor întâmplate pe lângă revocându-le în memorie obîrşa des generală în anul curent la 21 şi 22
au ostenit, ca să ne facă traiul mai câştigarea concesiunei pentru înfiinţarea cendenţei lor. Septemvrie n. în Timişoara, deci înainte
lesnicios, mai plăcut şi mai liber. Nu Asociaţiunei, le-a urmat cuvântarea de Convocare. de adunarea generală venim în interesul
mai lor avem să le mulţumim pleiada mulţumită a canonicului Timoteiu Asociaţiunei cu o rugare câtră publicul
In sensul §§-lor 23 şi 26 din sta
număroasă de inteliginţă, ce întâlnim Cipariu: »Când ne uităm înapoi la Român.
tute membrii »Asociaţiunii pentru lite
mai peste tot locul, care chemată este istoria poporului nostru şi m ai ales la Fiecare român ştiuitoriu de carte
ratura română şi cultura poporului
a spori cultura în toate păturile nea a naţiunei noastre din asta patrie dulce, trebue să fie convins, că dacă noi nu
român* se convoacă în
mului românesc. carea e întâiul leagăn a l vieţii noastre vom sprijini instituţiunile noastre cultu
Adunarea generală ordinară
Aproape doi ani — 1860, 1861 pe aceste locuri nordice-orientale, mai rale acelea de nime nu vor fi sprijite,
— s’au sbuciumat aceşti Archierei pro că nu aflăm în seria atâtor m ari se- la Timişoara pe zilele de 21 şi 22 Sep fiecare Român ştiuitoriu de carte tre
videnţiali, ca să dee fiinţă acestei ins- coli dela începutul celui a l doilea al temvrie st. n. 1904. bue acum să ştie că instituţiunile noastre
tituţiuni, care dă adăpost fiecărui suflare erei creştine până acum peste mijlocul Programai adunării este: culturale nici când n’au avut aşa mare
românească şi îi tinde mână de ajutor a l celui de a l XIX, decât numai zile Ş e d in ţa I. lipsă de sprijin material, şi că noi nici
spre perfecţionare. de lacrimi, de dureri şi suferinţe de când n’am fost aşa de avisaţi de a ne
M crcun la 21 Septemvrie st. n. Jpoş,
Pe lângă toate acestea jertfe şi toată form a, ear' zilele de bucurie pen la oarele // a. m. apăra şi susţinea cultura noastră naţio
svîrcoliri ale părinţilor noştri, vai! cât tru poporul român şi pentru naţiunea nală ca acum; deci presupunem, că
de puţină însemnătate dau unii acestei noastră transilvanică în specie au fost O r di n ea d e zi: fiecare Român cât de puţin pătruns de
instituţiuni atât de folositoare, mai cu m ai puţine şi mai rari, decât peana 1) Deschiderea adunării generale. iubirea neamului său, trebue să se simtă
seamă acum, când ea cuprinde şi adum de corb alb*. 2) înscrierea delegaţilor presenţi. obligat a sprijini şi materialminte insti
breşte pe toţi fii acestei patrie. Azi nu •»lnsă din ţoale aceste ruine pro- 3. Raportul general al comitetului tuţiunile noastre culturale şi prin aceasta
mai afli bărbaţi devotaţi causei ca odi vedinţa ne-a conservat încă în aceste central. a conlucra la promovarea culiurei noas
nioară, cari alergau cu trăsurile cale dureri cumplite un tesaur nepreţuit, 4) Alegerea comisiunilor: tre naţionale.
de săptămâni numai ca să poată fi de care nu ni-l’au putut răpi nici sabia a) pentru examinarea raportului In acest scop ne adresăm deci câ
faţă la adunările Asociaţiunei. — Nu învingătorului, nici cruzimea tiranului, general; tră Românii, lemei şi bărbaţi, ca să bi-
pentru că vorbirile pline de simţeminte ce domnea pe timpurile noastre, nici b) pentru censurarea închierii nevoiască a se înrola între sprijinitorii
ale unui Şaguna, Cipariu şi alţii, zise puterea fisicâ, pojitie a infernală, — un conturilor anului 1903 şi a Asociaţiunii şi a se înscrie ca membri.
cu prilegiul inaugurării şi adunărilor tesaur născut cu noi dela ţiţele maicei proiectului de budget pentru
Membrii Asociaţiunii sunt: fnnda-
generale nu mai vibrează în vinele as dulce ca sărutările măicuţelor, când anul 1905;
tori, cari solvesc odată pentru totdeauna
cultătorilor, ce cu pietate le ascultau. ne aplecam la sinul lor, tesaur mai c) pentru înscrierea membrilor.
400 cor., pe viaţă, cari solvesc odată
— Cei mulţi de acum nici cunoştinţă scamp decât vieaţa, tesaur care de l'am 5. Presentarea propunerilor even
pentru totdeauna 200 cor., oridnari, cari
nu au despre cuvântările pline de en- fi, perdut, de Vam perde, de vom tuale.
solvesc o taxă anuală de 10 cor., şi
tusiasm, ce din inimă curată le adresau suferi vre-odatâ, ca cineva cu La oarele 5 după ameazi şedinţa festivă
ajutători cari plătesc ori-ce sumă.
celor de faţă. puterea au cu înşelăciunea au a secţiunilor ştienţifice-literare. Taxa de 400 şi cea de 200 cor.
Ăndreiu Baron de Şaguna cu momeli s$ ni'l răpească din Ş e d in ţa 11. se poate solvi odată ori în 5 rate anuale
a zis cu cuvinte puternice: »Eată mânile noaste, — atunoi mai J o i la 22 Septemvrie st. n. igoş, la egale. Spre acest scop subscrisul comi
D om nilor: a sosit ziua cea dorită pen bine, mai bine se ne înghită pă orele io a. m. tet a pregătit documente, cari se pot
tru înfiinţareu Asociaţiunei, care sâ mântul de vii, se ne adunăm cere şi prin postă dela membrul comi
aibă de problemă »literatura română La părinţii noştri cu aceea mân- O r d i n e a de zi: tetului dl Romulus C ă r ă b a ş director
şi cultura poporului rom ân«. găere, că am tradat cea mai 1) Raportul comisiunilor. de bancă în Timişoara; prima rată adecă
» Toţi ştim, că plugarul când ară scumpă ereditate, fă ră de care 2) Alegerea comitetului central şi a cincea parte a sumei subscrise împre
nu caută îndărăt, ci înainte, ca brasda nu am fi demni a ne m ai nu a funcţionarilor Asociaţiunii. ună cu obligaţiunea subscrică sunt a
să nu o greşească. mi fii lor: limba româneaseă«. 3) Fixarea locului pentru aduna se trimite până la adunarea generală
Insă factorii Asociaţiunei noastre, Cuvinte de aur cari numai însu rea generală dm 1905. la adresa dlui Cărăbaş.
când vreau să năzuiască cătrâ ajunge fleţi pot pe toţi aceia, cari le zace la 4) Disposiţii pentru verificarea pro In înţelesul statutelor Asociaţiunii
rea scopului, vor avea a căuta mai în- inimă prosperarea culturei poporului cesului verbal. membri pot fi şi femei, cari exercitează
tâiu îndărăt, adecă la studiile clasice român în toate ramurile ştiinţei. 5) închiderea adunării generale. toate drepturile în mod egal cu bărbaţii.