Page 2 - Activitatea_1904_09_36
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  36

               deci  au  şi  dreptul  de  vot;  numărul  cel  până  la  a  4-a  şi  a  5-a  fătare,  stă  ast-fel  sâ  fie  subţire  şi  acoperită  de  un  păr  cându-mi  ori  ce  fel  de  anecdote  istorice  cu­
               disparent  de  mic  al  membrilor  de  sec-   3  sau  4  ani  şi  de  aci  înainte  scade  şi  gălbui,  subţire  şi  mătăsos.   noscute  lui.
                                                          laptele  şi  bogăţia  sa  în  unt;  de  aici                                              O  seamă  de  anecdote  istorice  le-am
               sul  femeesc  ne  sileşte  cu  deosebire  a                                               Dela  uger,  pe  sub  pântece,  pleacă
                                                          vedem  că  vârsta  la  care  vaca  poate  sâ   două  vine,  aşa  zise  vinele  mamaie,  una   adunat  deja  în  decurs  de  mai  mulţi  ani,  do­
               ne  adresa  cătră  damele  române  cu  ru-
                                                         dea  lapte  mai mult  şi  mai  gras,  este  dela   în  partea  dreaptă  şi alta în  partea  stângă,   resc  însă  complectarea  numărului  lor.  Scopul
               garea,  ca  sâ  se  înscrie  de  membre  la
                                                          6— 10  ani.                               care  se  vâră  în  pântece  aproape  de   este  ca  din  aceste  anecdote  să  se  cunoască
               Asociaţmne,  ca  prin  aceasta  sâ  arătăm,
                                                               Când  cumpărăm  o  vacă  pentru  piept;  locul  în  care  ele  se  vâră  în  pân­  psichologia  poporului  românesc  d n  toate  epo­
               că  şi  femeea  română  conlucră  la  pro­                                           tece  se  chiamă  părţile  laptelui;  cu  cât   cile  istorice.
                                                         lapte  trebue  sâ-i  cercetăm  toate  părţile
               movarea  culturei  noastre  naţionale  şi   corpului,  începând  mai  întâi  dela  cap,  aceste  locuri  vor  fi  mai  mari,  încât  să   Comunicajiunile  binevoitoare  sunt  a  se
               că  şi  noi  ştim  da  femeei  române  onoa­ vom  căuta  ca  toate  părţile  ce  alcătu-  poată  încăpea degetul  cel  mic,  şi cu  cât  trimite  Ia  adresa:
               rea  cuvenită.                            esc  capul  să  fie  uscăţive,  coarnele  sub  vinele  vor  fi  mai  groase  şi  mai  şerpuite,               Alichail  Gaşpar
                                                         ţiri  şi  cât  se  poate  de  mici;  e  greşită  cu  atât  vaca  va  putea  fabrica  mai  mult                 diacon  în  Lugoj.
                    T i mi ş o a r a ,   1  Septemvrie  1904.
                                                         credinţa  ce  o  au  mulţi  săteni,  că  vacile   lapte.
                                C o m itetu l  a ra n ja tr .  cu  coarne  mari  sunt  bune  de  lapte,  căci   In  partea  de  din  dărăt,  dela  uger
                                                         după  cercetări  ştiinţifice,  s’a  dovedit  că  în  sus,  până  sua  coadă,  este  aşa  zisa;  Serate  de-ale  me­
                                                         coarnele  mari  şi  groase  se  hrănesc  pe  oglinda  laptelui,  pe  care  se  pune  mult
                      Vacile  de  lapte.                 socoteala  laptelui.  Cercetăm  apoi  gâtul,  preţ şi  după  care  se călăuzesc bunii  cres-      seriaşilor  români.
                                                         care  trebue  să  aibă  amândouă  părţile  ’cători  de  vite;  prin  oglinda  laptelui  în­
                    Fără  îndoială  că  o  mai  mare  mul­ subţiri  şi  turtite;  şira  spinării  se fie  cât  ţelegem  tot  locul  unde  părul  creşte  de   Şedinţa  literară  a  8-a,  ţinută  Joi
               ţumire  în  casa  săteanului,  nu  poate  să  se poate de dreaptă; şira  spinării  apleacă,  jos  în  sus,  (în  răspăr),  şi  cu  cât  acest   la  25  August  n.,  în  localităţile  »Reuni-
               fie  alta  de  cât  o  masă  îndestulătoare,  ne  dovedeşte  că  vaca  e  bătrână.   Ioc,  cu  părul  crescut  contrariu,  este  mai   unei  sodalilor  români  din  Sibiiu«,  prile-
               dela  care  atârnă  sănătatea  şi  puterea     La  partea  din  dărăt,  cercetăm     întins  în  lături  şi  în  jos  spre  uger,  cu  giu  ’i-a dat  presidentului  Reuniunei  noas­
               de  muncă;  precum  şi  o  minte  ageră,   crupa,  care  trebue  să  fie  cât  se  poate   atât  mai  mult  ne  vom  încredinţa  ca   tre  dlui  Vie.  Tordăşeanu,  a  ne  întreţi­
               după  cum  ne  spune  şi  zicătoarea  că:   de  largă,  căci  numai  dacă  crupa  este   vaca  este  bună  de  lapte.          nea  cu  planurile  urmărite  de  guvernul
               o  minte  sănătoasă  se găseşte  numai  în-   largă  are  multă  carne;  să  aibă  pântece   Coada  trebue  să  fie  cât  se  poate  ţârei,  relative  la  ridicarea  meseriilor.
               tr’un  corp  sănătos.                     largi;  picioarele  depărtate între  ele,  care   de  subţire  şi  cu  păr  pe  ea  de  aseme­ Anul  râu  ce  ameninţă  cu  foamete  mii,
                    In  rendul  întâi,  prima  hrană  care  înlesnesc  întinderea  mamelei  sub  pân­ nea  subţire  şi  scurt.                de  guri  şi  care  a  lipsit  mii  de  braţe,
               şi-ar  face  loc  pe  masa  bogatului  cât  tece  —   lucru  de  mare  preţ;  —   apoi                                         muncitoare  de  lucru,  ansă  a  dat  celor
                                                                                                         Pieptul  trebue  să  fie  cu  deosebire
              şi  săracului  sătean,  nu  este  alta  decât  o  vacă  cu  crupa  largă  nici  o  dată  nu   mare,  înlesnindu-i  respiranţia  şi  făcend   chemaţi  de  a  contempla  asupra  căilor
              laptele  care  se  poate  câştiga  mai  cu  fată  greu.                               loc  îndeajuns  părţilor  din  năuntru  piep­  şi  mijloacelor,  cari  folosite  cel  puţin
               multă  uşurinţă.  Laptele  pe  lângă  că                                            tului (fiind  desvoltată  cavitatea  toracică).  pentru  viitor  şi  în  caşuri  analoage,  sâ.
              este  un  aliment,  căruia  nu-i  lipseşte  nici   Cercetăm  mamela  (ugerul)  şi  aci                                          ne  scape  de  perirea  sigură.  In  ţâri  per
               una  din  părţile  hrănitoare,  poate  fi  cu   ne  dăm  mai  bine  seama,  dacă  vaca  e   Privind  vaca  peste  tot  corpul,  să   eminenţiam  agricole,  cum  e  şi  patria
              drept  cuvăt  socotit  ca  o  doctorie  în  casa   bună  saunu  de  lapte.  Ugerul  fie  mare,  ne  dea  toate  părţile  corpului  său  (pi­  noastră,  dacă  munca  economului,  fie,
                                                         fie  mic,  aeea  ce  atârnă  mai  mult  de  cioare,  cap,  pântece,  etc.)  o  înfăţişare
              săteanului,  după  cum  de  alt-fel  îl  soco­                                                                                  dintr’o  causă,  fie dintra’lta,  nimicită  este
                                                         rasă  şi  de  vârstă,  trebue  să  fie  pornit  femeească.  Pântecele  mare  ne  arată  că
              tesc  toţi  medicii,  căci  tot-deauna  bol­                                                                                    nimicite  sunt  şi  toate  isvoarele  lui  de
                                                         din  dărăt  înainte  pe  sub  pântece,  când  vaca  este  mâncăcioasâ  şi  deci  are  pu­
              navii  sunt  hrăniţi  cu  lapte.  Cu  toate                                                                                     câştig.  In  asemenea  ţâri,  constatat  este
              acestea,  sătenii  nostrii,  foarte  rar  mă­  este  deşert  (muls)  din  dărăt  pielea  tre­ tere  de  a  fabrica  mai  mult  lapte.  că  între  altele  industria  şi  meseriile  tre-
              nâncă laptele  şi  sunt  mulţumiţi  cu  reaua   bue  să  rămână  ca  o  pungă  încreţită,  la   Bogăţia  laptelui  în  unt  o  cunoaş­ bucsc  păstrate,  încuragiate  şi  perfecţio­
              deprindere  moştenită,  a  spune  că  nu   pipăit  să-l  simţim  peste  tot  moale  ca   tem  după  cerumenul  (cleiul)  ce  se  află  nate  şi  aceasta  şi  pentru  faptul,  că  ele
                                                         un  burete;  dacă  la  pipăit  întîlnim  în
              e  bun  şi  nu  le  place.                                                           în  ambele  urechi  şi  cu  cât  acest  ceru-  pe  lângă  că  sunt  factor  însemnat  în  or-
                                                         uger  nişte  noduri  tari,  este  semn  că
                    Câţi  copii abia  născuţi,  nu  mor,  din                                      men  e  mai  mult  şi  de  o  culoare  mai  ganisaţia  socială,  îşi  au  rostul  lor  şi  în
                                                         vaca  a  fost  bolnavă  de  oftică  şi  nu  mai
              pricină  că  sunt  rău  hrăniţi,  după  ce  au                                       galbenă,  cu  atât  laptele  e  mai  gras.  Se  statele  cele  mai  înaintate  în  agricultură.
              fost  înţărcaţi  de  mamele  lor?          este  bună  de  lapte;  peste  tot  ugerul   mai  poate  cunoaşte  bogăţia  laptelui  în  In  astfel de ţâri lucrul  de căpetenie este  a
                                                         trebuie  să  şerpuiască  vine  cât  de  multe   unt,  când  pielea  de  pe  corp  e  unsu­ da  meseriilor  o  desvoltare  cât  mai  ar­
                    Petru  a  avea  lapte  din  belşug,  tre-
                                                         şi  moi,  cari  înlesnesc  fabricaţiunea  lap­  roasă,  de  asemenea  şi  de  pe  uger.
              bue  să  ne  pregătim  de  nutreţ  îndestu­                                                                                     tistică,  în  care  scop  neapărat  este  ca
                                                         telui;  mulgem  apoi  din  cele  patru  sfâr­
              lător  şi  bun,  şi  să  ştim  a  alege  vacile                                           După  toate  analisele  chimice,  lap­  meseriaşul  sâ  fie  înzestrat  cu  pricepere
                                                         curi  (ţâţe)  ale  ugerului,  spre  a  ne  încre­
              de  lapte.                                 dinţa  dacă  toate  dau  lapte,  căci  adesea   tele  cuprinde  86y 2%   grame  apă,  res­  şi  destoinicie,  aceste  însemnate  rece-
                   Nu  toate  vacile  sunt bune  de  lapte.   ori  se  întemplă,  în  urma  unei  boale  a   tul  până  la  sută  este  socotit  13  grame   rinţe  la  ţinerea  concurenţei.  Şi  în  ţara
              Unei  vaci  bune  pentru  lapte,  i-se  cere   ugerului,  ca  unul  din  sfârcuri,  ba  chiar   părţi  organice,  şi  5  grame,  părţi  mine­  noastră  se  lucrează  de  un  timp  încoaci,
              să îndeplinească  următoarele  condiţiuni:   şi  două,  să  fie  sterpe,  ceea  ce  nu   rale  sau  săruri.                     de  bună  seamă  urmându-se  exemple­
              1)  Să  fie  din  părinţi  buni;  2)  Să  fie                                             Greutatea  unui  litru  de  lapte,  în­  lor  date  de  ţârile  mai  înaintate, la  com-
                                                         este  bine.
              sănătoase,  lucru  care  să  poate  cunoaşte                                         cepe  dele  1,020  grame,  până  la  1,034   plectarea  cunoştinţelor  mâiestriilor  şi  în
              dacă  vaca  are  privire  vie,  veselă,  botul   De  mute  ori  se  întâlnesc  vaci  cu   grame.                                consecuvenţă  şi  la  înbunătăţirea  produ­
              să  fie  umed  (înrourat),  urechile  şi  basa   unu  s’au  două  sfârculeţe  mici  pe  uger;   („Albina")    Oh.  Manolescu.   selor  lor.
              (rădăcina)  coarnele  să  aibă  o  căldură   din  dărătul  celor  patru  mari,  lucru  care                                          In  această  direcţiune  guvernul  in­
              potrivită;  botul  uscat  şi  căldură  ridicată   ne  dovedeşte  că  vaca  este bună de lapte,                                  tenţionează  a  transforma  muzeul techno-
              la  urechi  şi  coarne,  ne  arată  că  anima­  acestea  sfârcurleţe  în  fiecare  zi  supuse                                   logic  din  Budapesta  într’o  centrală,  în
              lul  e  dolnav.  Un  semn  după  care  mai   mulgerii,  se  măresc  din  ce  în  ce  mai             A P E L                    care  sâ  se  găsească  o  exposiţie  perma­
              cunoaştem  dacă  vaca  e  sănătoasă  este   multişor  şi  ajung  la  a  2-a  sau  a  3-ia                                       nentă de modelele  cele  mai  frumoase  şi
              când  rumegă,  numărând  dela  o  înghi­   fătare,  că  şi  acestea  dau  lapte.  Crescă­ (Onoratele  Redacţiuni  ale  ziarelor  române   solide,  ear’  în  oraşele  cu  şcoli  de  arte
              ţitură  până  la  alta  55— 60  rumegâturi;   torii  de  vite  pentru  lapte,  pun  mult  preţ   sunt  rugate  a  reproduce  acest  >Apel«).  şi  meserii  cum  este  Clujul,  M.-Oşorheiul
              mai  multe  arată  o  sănătate  toarte  bună,   pe  mulgerea  regulată  a  sfârculeţelor   Subscrisul  voind  a  aduna  toate  anec­ şi  Timişoara,  se  vor  face  şi  ele  aseme­
              ear’  mai  puţin  de  50,  ne  dovedeşte  slă-   acestora,  căci  înmulţesc  laptele,  şi  s’a   dotele  istorice,  referitoare  la  poporul  româ­ nea  muzee.  In  aceste  exposiţii,  pe  lângă
              biciuinea  vitei,  pricinuită  de  o  boală   constatat  că  viţelele  născute  din  aseme­  nesc,  pentru  a  le  scoate  apoi  în  volum  îmi  modele  se  vor  găsi  şi  maşinele  şi  în unel­
              ascunsă.                                   nea  vaci  moştenesc  ugerul  mamei  lor.  eau  voie  prin  aceasta  a  ruga  On.  public  ro­ tele  trebuitoare  industriei  mici,  arâtân-
                   înmulţirea  laptelui,  merge  crescând     Pielea  de  pe  ugerul  vacei,  trebue  mânesc  a-mi  da  mâna  de  ajutor,  comuni- du-se  în  acelaş  timp  şi  modul  lor  de  a


                                                         vedem  pe  vice-colonelul  cu  cal  cu  tot  râs-  pătrariu  de  oară,  când  fără  veste  suntem  sur­  Pe  timpul  acesta  lupta  decurgea  pe toată
              _ _     F O IŞ O A R A                     turnându-se  la  pământ,  doi  feciori  îi  sar  în  prinşi  de  considerabile  forţe  inimice  şi  din  2  linia  cu  cea  mai  mare  înverşunare  şi  fiind
                                                         ajutoriu  şi’l  ridică  de  pe  calul  ce  mai  făcea  părţi  atacaţi.  Inimicul  după-ce  primi  succursuri  terenul  un  loc  deschis  şi  puţin  peziş  spre
                                                         încercări  de  a  se  ridică  dela  pământ;  vice-  dela  trupele  prinţului  de coroană  prusac,  acă-  ost,  puteai  observa  spre  sud-vest  pe  mari
                                dia  aaul  1866         colonelul  era  neatins,  pe  când  calul  lovit  de  rui  divisiuni  abia  acum  sosiau  pe  câmpul  îndepărtări  atacurile  ce  sâ  făceau  şi  dintr’o
                                             V
              de  Ioan  Mihaiu,  p ro p rie ta r  în  O ră ştie .  mai  multe  gloanţe  şiroaie  de  sânge  curgea  de  luptă,  luă  earâşi  ofensiva.  Comandantul  parte  şi  din  alta;  cu  deosebire  erau  grandi­
                (Urmare)                           (7)   din  pieptul  şi  grumazul  lui.          nostru  văzând  cum  se  prăbuşesc  cu  grămada  oase  atacurile  cavaleriei,  care  le  executa  cu
                                             4                Feciorii  nostrii  răspund  şi  ei  cu  focuri  feciorii  şi  chiar  şi  mai  mulţi  oficeri  loviţi  de  iuţală  de  fulger  şi  produceau  un  fremăt  şi
                   In  câteva  minute  ajunserem  la  margi­  de  puşcă,  dar’  vedeau  şi  simţiau  superiori-  gloanţele  inimicului  şi  că  faţă  de  numărosul  zgomat  asurzitoriu.
              nea  pădurii  şi  luarăm  direcţiunea  pe  o  vale  tarea  pustelor  prusace,  căci  aceştia  deşi  mai  inimic  şi  resistinţă  e  absolut  imposibilă,  ba   Dupâ-ce  regimentele  desorganisate  în
              cam de 10— 17 metrii  lală,  de-alungul  căreia  să  puţini  Ia  număr,  totuşi  susţineau  un  foc  de’ţi  încă  chiar  şi  linia  de  retragere  ne  este  pe-  urma  luptelor  din  pădure,  sâ  puseră  în  or­
              întindea  de  ambe  părţile  o  pădure  tineră de  părea  că  vine  dela  un  regiment  întreg.  Spre  riciitată,  —   dă  signalul  de  retragere.  dine,  acum  nu  se  mai  vedeau  marile  perderi
              stejar  —  tufoasă  şi  greu  de  străbătut.  a  pune  capăt  iregalităţii  aceşteia,  comandantul   Retragerea  aceasta  făcându-se  prin  locu­ ce  le-am  suferit;  din  multe  companii  mai  ales
                   O  privelişte  îngrozitoare  ne  presenta  dă  signalul  de  asalt  cu  baioneta.  Un  »ura«  rile  de  pădure  cu  tufişuri  greu  de  străbătut,  a  regimentelor  ce  luaseră  parte  la  sângeroa­
              valea  aceasta 1  Cât  puteai  pătrunde  cu  ochii  puternic  eşit  din  o  mie  de  pepturi  fu  răspun-  urmarea  a  fost,  că  ori-ce  legătură  tactică  a  sele  atacuri  din  pădure,  lipseau  aproape  ju-
              nu  vedeai  alt-ceva,  decât  cadavrele  de  ale  la  aceasta  comandă.  Ca  cu  curagiu  nebunesc  batalionului  era  disolvată  succezândui  duşma­  mâtate  feciorii.  Mai  mult  suferiseră  brigada
              vânătorilor  nostrii  ;  avea  aspectul  unei  holde  să  aruncă  acum  feciorii  noştri  asupra  inimi­  nului  pe  lângă  număreasele  perderi  ce  ne-a  Generalului  Saffran  si  Wiirtenberg.
              secerate,  a  cărei  snopini  sunt  răsturnaţi  de  cului  arzând  de  dorinţa  de  a  să  măsura  odată  causat,  a  tace  prinsoneri  1 oficer  şi  42 feciori   Comandantul  corpului  nostru  luase  deja
              vânt  în  toate  părţile.  La  mulţi  din  aceştia  d'aproape  cu  el.  Inimicului  care  cunoştea în de-  de  ai  noştri.      disposiţii  pentru  noa.ia  ordine  de  luptă,  dar’
              mai  observai  câte  o  mişcare  lină  şi  mârăi-  ajuns  tactica  noastră, îi conveneau  asemenea a-   Să  făcu-se  l 1/.,  oară  d.  a.  când  eşirăm  în  curând  se  convinsă  că  o  opunere  e absolut
              tură  abia  de  auz’t.                    salturi, fiindcă  de-oparte  nu  era  expus gloanţe­  din  pădure  asupra  căreia  artileria  corpului  imposibilă  faţă  de  masele  acelea  de  trupe
                   După-ce  făcusem  vr’o  câteva  sute  de  lor  noastre  ţinând  feciorii  puşca  la  braţiu,  nostru  deschise  un  foc  nimicitorii!;  din  ploaia  inimice  ale  prinţului  de  coroană,  cari  sâ  râ-
              paşi  pe  valea  aceea  deodată  apare  înaintea  eară  de  altă  parte  tocurile  lor  arare-ori  ’şi  de  gloanţe  ce  veneau  d’acolo  ara  evident,  vârsau  peste  câmpul  de  luptă  şi  încercau
              noastră  o  trupă  prusacă  eşind  din  tufărie  şi  greşeau  ţinta,  trăgând  în  şirurile  închegate  că  duşmanul  sosise  deja  la  marginea  pădurii.  prin  o  manervră  de  încunjur  a  ne tăea  retra­
              deschizând  un  foc  violent  asupra  noastră.  ale  noastre.                        Sub  scutul  artileriei  noastre  continuarăm  re­ gerea.  Nu  mai  puţin  şi  artileria,  care  susţinu
              Pe  comandantul  Batalionului  —  vice-colonelul   Cu  toate  acestea  inimicul  nu  aşteaptă  tragerea  şi  în  curând  ne  împreunarăm  cu  pân’  acum  focul  şi  împedeca  cu  succes  avan­
              Pistory  care  mergea  călare  în  fruntea  batalio­ sosirea  noastră,  fără  la  o  apropiere  vr’o  100  celelalte  2  batalioane  ale  regimentului.  Aci  sarea  duşmanului,  era  pe sfârşite cu muniţia sa.
              nului,  ’l  luaseră  cu  deosebire  la  ţintă,  căci  paşi  făcu  front  napoi  şi  dispăru  prin  frunzişul  aă  afla  şi  comandantul   corpului   nostru,   Trecuseră  2  ore  d.  a.  când  comandan­
              bucăţile  din  mantaua  lui  rupte  de  gloanţe  pădurii  fără  a  înceta  cu  focul  din  puştile  carele  în  urma  unei  răniri  la  frunte,  purta  o  tul  nostru  dete  ordin  de  retragere,  singura
              |bureau  în  toate  părţile;  nu  trecu  mult  şi sale.  L ’am  urmărit  prin  pădure  încă  ca  un  legătură  albă  la  cap.   posibilitate  de  a  scăpa  de  o  catastrofă,
   1   2   3   4