Page 3 - Activitatea_1904_09_36
P. 3

Nrul  35                                                               A C T I  VI T A T E  A                                                               Pag.  3.

       funcţiona.  Se  vor  numi  din  partea  ocâr-  rocoase  au  fost  a  primi  câte  o  carte   terminat  deci  studiile  33.  După  acestea:  1,  tot  locul  măcelarii  vănd  carnea  cu  preţuri  pi­
       muirei  profesori  ambulanţi  atât  pentru  folositoare,  17  persoane.               S’au  votat  ajutoare  pentru  37  rigorosanti  perate.  E  trist  de  tot,  că  nu  se  pune  capet
       măestri,  cât  şi  pentru  calfe  In  scopul    Sumarele  şedinţelor  administrative,   vechi  şi  noi  în  sumă  de  21.532  cor.  2.  Sti­  lăcomiei  atât  de  mari  şi  şi  mai  trist,  că  cei
                                                                                             pendii  pentru  studenţi  la  drepturi  vechi  37  chemaţi  să  se  intereseze  de  soartea  celor  pe
       perfecţionării  calfelor  se  vor  aranja  ex-  cetite  de  notarul  Reuniunei,  dl  I.  Apol-
                                                                                             în  sumă  de  19.350  cor.,  noi  12  în  sumă  de  cari  îi  «represintâ*,  să  plâng  de  scumpete  şi
       posiţii  cu  lucrări  cşite  din  mânile  lor  zan,  ne-au  reoglmdat  afacerile  de  inte­
                                                                                             6.400  cor.,  pentru  studenţi  la  medicină,  vechi  —   tac  ca  vitele  cele  din  meserniţă.
       Se  va  pune  un  deosebit  pond  pe  cre­ res  generalul  industrial  şi  meserieşesc,
       area  de  stipendii,  ce  se  se  dea  calfelor  petrecute  în  cursul  lunei  August.  11,  6.700  cor,,  noi  3,  1.500  cor.,  la  fiiosofie,
       pentru  perfecţionarea  în  străinătate.  Cu                                          vechi  9,  6.400  cor.,  noi  2,  1.000,  cor.  la  poli-   Sz.  10550/1904  tkvi.
                                                                                »S teja r*
       scop  de  a  uşura  lupta  meseriaşilor,  se                                          tedmică,  vechi  4,  2.900  cor.,  noi  1,  500 cor.,   A r v e r£si  HIRDTMENY  KIVONAT
       va  da  deosebită  încuragiare  societăţilor                                          la  academia  comercială,  vechi  1, 800  cor., noi   A  hâtszegi  kir.  jbirosâg  mint  tjkvi
       cooperative  de  meseriaşi  spre  a-’şi  aduce        N O U TĂ TI                     2,  800  cor.,  la  silvicturâ  1  nou  500  cor.,  la   hatosâg  Dr.  Aurel  Muntean  iigyvdd
       materiile  prime.  Se  vor  crea  centrale  ............................... _ ..........  1  ______  __  agronomie  2  vechi  800 cor.,  la  farmacie,  vechi   ohajtatonak  Mihailon  Iosif vhajtâst  szen-
       pentru  fiecare  breaslă,  ear’  pentru  des­                                         1,  400  cor.,  nou  1, 400  cor.,  la  şcoala  superi­
                                                                 A  V   I  S                                                           vedo  elleni  vhajtâsi  iigyeben  kozhirre
       facerea  mai  cu  uşurinţă  a  mărfii,  se  va                                        oară  pentru  veterinari,  nou  1,  500  cor,  la   teszi,  hogy  vhajtatonak  60  kor.  80  fiii.
       organisa  o  prăvălie  (hală  de  venzare),     L a   Redacţia  noastră  s i   află  bilite   şcoala de  cădeţi, vechi 5,  2000  cor.,  noi  9,  3600   t<5ke  33  kor.  60  fiii  eddegi  megâllapi-
       toate  ajutate  cu  subveniţii  din  visteria  cu  p reţu ri  scăzăte  p en tru   căiitoria  la   cor.,  la  şcoalele  medii,  vechi  6,  1880  cor.,   tott  per  ds  vhajtâsi  valamint  a  jelen-
       statului  şi  cu  împrumuturi  fără  interese  T im işoara,  din  i g — 30  Septem vrie  —    7,  2400.  La  olaltâ  152  stipendişti.  legi  14  kor.  ds  meg  felmeriilendo  kolt-
       şi  replătibile  în  rate.                 încolo  şi  încoace  —   p e   86CLHIGL  ffie iR -                                   sdgek  irânti  ugy  a  csatlakozottnak  ki-
                                                  brilor  Ăaociatiunei.                           N o ta r  p u fe a t.  Ştefan  Cădar,  notar
             De  bine  facerile  acestor  aşezăminte              j                                                                    mondott  Romosan  Iliesnek  161  kor.
                                                                                             cercual  in  Ciugud.  corn.  Alba-Inferioară,  după
        nisuinţa  noastră  trebue  sd  fie  ca  şi  noi                                                                                92  fiii.  toke  s  jâr.  ozv.  Apâthy  Istvân-
        să  fim  împărtăşiţi  şi  vom  şi  fi,  dacă   A d u n a r e a   y en .  a   R e u n i u n i i   n o ­ cum  cetim  în  foile  din  capitală,  a  fost  îm­  nenak  382  kor.  44.  fiii.  s  jâr.  irânti
        umer  la  umer  vom  pune  cu  toţii,  dacă   ta rilo r   c o m u n a li  f i   c e rcu a li.  Dl.  Dio-  puşcat  prin  fereastră  în  seara  de  9  spre  10   koveteleseik  kielegitese  vdgett  Mihailon
        ne  vom  cinsti  meseria,  dacă  vom  lucra   nisie  Popovici,  preş.  Reuniunii,  ne  comunică  1.  c.  Bietul  notar  şedea  la  masa  de  scris   Iosif  vhajtâst  szenvedo'nek  a  ddvai  kir.
                                                  programul  cu  23  puncte  a  Reuniunii  notari­  când  să  auzi  de-odatâ  o  detunetură  de  puşcă.
        neobosiţi  şi  cu  însufleţirea  recerută  ori­                                                                                torvdnyszek  a  hâtszegi  kir.  jbirosâg  te-
        cărei  trebi  bune.                       lor  din  comitatul  «Hunedoarei»,  care  se  va  Glonţul  l’a  nimerit  în  piept  şi  i-a  sfredelit   riiletdhez  tartozo  Szacsal  kosdgi  14  sz.
                                                  ţinea  Duminecă,  18  Septemvrie  a.  c.  în  opi-  plumâniU;.  —  Că  să  rămână  în  viaţă  nu
             Acestea  premerse dl president bine-  dul  Brad,  la  10  ore,  in  'Hotelul  »Calea  este  nici  o  nădejde.             tjkvben  a  f  8,  9,  12— 14,  17,  18  hrsz.
                                                                                                                                       a.  ingatlanit  az  u.  o.  65  sz.  tjkvben  a
        ventează  număroşii  oaspeţi  şi între  aces­ ferată*                                                    *
        tea  pe  d-şoara  Olga  Stoianovici,  origi­                                              P ro to p o p   r e fo r m a t   d e fr a u d a n t .  f  1  rdsz.  a.  ingatlanbdl  (% )  feleresz
        nară  din  Bucureşti  şi  elevă  a  şcoalei    S e rv ic iu l  m ilit a r   d e  d o i  a n i.  Tot  Zsigmond  Sândor,  protopop reformat lângă De-   a jutalekât  az  u.  o.  86  sztjkben  a  f  I.
                                                                                                                                        resz.  a  ingatlanbol  (V3)  egyharmad  resz
        de  pictură  din  Miinchen;  pe  dl  Magdu,   mai  tare  ne  apropiem  de  o  rea-rinţă  atât  de  bre<zen,  însuşi  a  recunoscut  că  a  mâncat  din
        funcţionar  de  bancă  în  Arad,  pe  dl  Ig-   dorită  de  cetăţenii  ţării  noastre.  Să  vorbeşte  banii  tractului  36  mii  coroane.  Pe  lângă  de-   jutalekot  rd.-szâmonkenti  reszletekben
        naţiu  Moldovan,  măestru  pantofari,  care   că  Ministrul  de  răsboiu  s’a  făcut  cunoscut  fraudare  a  comis  si  falsificarea  de  docu­  az  egyidejiileg  kibocsâtott  ârveresi  fel-
        mutându-se  din  Budapesta,  ’şi  a  deschis   Maiestăţii  Sale  proiectul  d.spre  serviciul  activ  mente.                    tetelekben  reszlezett  osszesen  2103  kor.
        etablismentul  în  Sibiiu.                de  doi  ani.  Acest  proiect  va  fi  supus  desba-                                  60  fiii.  kikiâltâsi  ârban  az  1904.  no-
                                                                                                  C o n tra   s c u m p e te i  c a m e i.  In  vre­ vember  hâ  5 dn  d.  e.  10  orakor Szacsal
                                                  terii  dietei  austriace.  Acesteia  va  urma  apoi
             Micul  dar’  drăgălaşul  program  al
                                                  şi  desbatera  în  dieta  ungurească.      mea  veche  aşa  sunau  legile,  ca  pitarii,  mă­ kozsdg  eloljârâsdga  hâzdndl  megtar-
        seratei  a  fost  următorul:  d-şoara  Alex­                                         celarii  şi  alţi  meseriaşi,  cari  scumpeau  produ­ tando  nyilvânos  ârverdsen  a  legtobbet
        andrina  Baciu,  plină  de  veselie  şi  cu    F u r t  c u   s p a rg e re .  In  comuna  Bozes,  sul  muncei  lor  pentru-ca  se  belească  popora-  iger6nek  esetleg  kikiâltâsi  âron  aloi  is
        multă  însufleţire  ne-a  predat  nu  se poate   pretura  Giag ului,  să  află  de  câteva  zile  nişte  ţia  şi  aşa  bântuită  de  foamete,  —   se  fie  în­ elfogja  adatni.
        mai  frumos  poesia  »Mircea  şi  solii«  de
                                                  neguţători  din  Bosnia,  cari  cumpără  prune  chişi  şi  bătuţi  ca  cei  mai  răufăcători  de  rele.   Arverezni  szânddkozok  tartoznak
        Bolinteneanu,  sodalul  măsar  dl  Ioan  Po-
                                                  pentru  fert  de  vinars  De  când  au  venit  acolo  In  ziua  de  azi  nu  mai  sunt  astfel  de  legi.  bânatpdnziil  az  ingatlanok  kikiâltâsi  ârâ-
        paiov,  harnic  în  toate  şi  deştept,  a  pro­  au  ridicat  preţul  prunelor  dele  20  cr.  la  60  Humaniştii  au  scos  din  legi  astfel  de  pedep­ nak  10%   keszpenzben,  vagy  a  kormâny
        dus  mult  haz  cu  „Ţiganul  la  împărtăşit",   cr.  pentru  măsura  de  20  litre.  Concurneţa  siri,  uitându-şi  însă  să  scoată  din  unii  mese­ âltal  ovadekkepesnek  nyilvânitot   dr-
        de  Speranţă;  de  tot  îmbucurător  pro­  aceasta  era  spre  binele  locuitorilor  din  prejur.  riaşi  pofia  lăcomiei.  In  Arad  carnea  şi  acum,  tdkpapirban,  melynek  nevdrteke  %   re-
        gres  am  constatat  la  dl  Laurenţiu  Bol-
                                                  Vineri  noaptea  spre  Sâmbătă  9— 10 1. c.  făp­  după-ce  vitele  s’au  ief init  până  dincolo,  e  szig  fogadtatik  el  csupân  a  kikiildd'tt
        dor,  sodal  măsar  care  a  fost  la  înălţi­
                                                  tuitori  necunoscuţi  sparseră  zidul  locuinţii  tot  aşa  de  scumpă  ca  şi  înainte  cu  5,  cu  10  kezehez  letenni,  avagy  annak  elozetes
        mea  chemării  în  poesia  „Eroii  dela
                                                  acestora  si  le  furară  lada  cu  bani  si  cărţile.  luni.  Veterinarul  Kellner  sătul  de  lăcomia  biroi  letetbe  helyezesdt  tanusito  sza-
                                                                                   »
                                                                                        *
                                                           1
        Plevna“  de Alexandri;  frumos  şi cu sen­  Paguba  face  20  mii  floreni.  Neguţătorii  erau  măcelarilor  a  propus  ca  oraşul  să  deschidă  bâlyszeru  elismervdnyt  âtszolgâltatni.
        timent  ne-a  predat  d  şoara  Maria  Avri-   încuartiviţi  la  Mihailă,  câreîmari  şi  neguţător  o  meserniţă  şi  se  dee  carnea  cu  preţul  cel
        gean,  poesia  „Daniil  sihastrul"  de  Bolin-                                                                                       Vevd  koteles  a  vdtelâr  felerdszet
                                                  în Bozeş.                                  mai  mic  posibil.  Propunerea  zilele  acestea  va   az  ârveres  napjâtol  szâmitott  30  nap
        tinean;  bun  talent  oratoratic  am  des­      A-a  vor  fi  păgubiţi  şi  locuitorii,  ne  mai  ajunge  la  desbatere  şi  se  va  şi  primi,  dacă
        coperit  în  sodalul  lăcătuş  Petru  Pop,                                                                                      alatt,  a  mâsik   felerdszet   ugyanazon
                                                  având  concurenţi  la  prune,  —   Făptuitorii  măcelarii  din  Arad  nu  vor  imita  pe  cei  din   naptol  szâmitott  60  nap  alatt,  az  ârve­
        predându ne  cu  mult  haz  poesia  „Ţiga­  sunt  urmăriţi.  —  La  unii  din  iei  s’au  aflat  alte  oraşe  unde  s’au  făcut  astfel  de  propuneri
        nul  în  grădină"  de  x.  sodalul  măsar                                                                                       res  napjâtol  jâro  5%   kamataival  egyiitt
                                                  marfă  din  alt  furt  de  mai  înainte.   şi  unde  lăcomia  măcelarilor  a  dispărut  cu   a  hâtszegi  kir.  addhivatal,  mint  biroi
        dl  Simion  Luca,  ca  începător  a  predat
                                                                                             iuţeala  fulgerului.  Astfel  de  propuneri  n’ar   letdtpdnztârnâl  lefizetni.
        bine  poezia»Imnul  lui  Stetan-cel-mare«
                                                        F u n d a ţ i u n e a   lu i  G ozsdu.  Repre-  strica  se  se  facă  şi  în  represntanţele  altor   A  bânatpdnz  az  utolsb  rdszletbe
        de  Alexandri,  drăguţă  şi  neîntrecută  a
                                                  sentanţa  fundaţiunii  lui  E.  Gozsdu  întrunită  oraşe  şi  mai  ales  în  centrale  româneşti,  pe   fog  beszâmitattni.
        fost  d-şoara  Alexandrina  Baciu,  care
                                                  Duminecă  în  28  1.  tr.  în  Sibiiu  şi-a  terminat  unde  poporaţia  cea  săracă  e  cea  românească   A  megâllapitott  ârverdsi  feltdtelek
        urcând  din  nou  podiul,  ne-a predat  fru­
                                                  afacerile  Mercuri.  înainte  de  toate  a  costatat  şi  care  sufere  mai  tare  pe  urma  scumpetei   a  hivatalos  drâk  alatt  a  tjkvi  hatosâg,
        mos  „Păstrarea"  de  A.  Pan;  d-şoara  Eu­
                                                  că  din  stipendiştii  vechi  în  anul  şcolar  expi­  de  carne.  In  fiecare  oraş  avem  câte  un  re­  ugyszinten  Szacsal  kozseg  eloljârosâga
        genia  Grecu,  profesoară  în  Bacău,  a  ţi­
                                                  rat  au  obţinut  diploma  de doctor :  a) n îdrep-  prezentant  comunal,  ba  pe  alocurea  avem  şi   hâzânâl,  vagy  a  biroi  kikiildottnel  meg-
        nut,  ca  în  toţi  anii  în  lunile  de  ferii,  ve­
                                                  turi  io,  b)  in  medicină  2,  c)  în  ştiinţele poli­ mai  mulţi  dintre  cari  unii  de  tot  sfătoşi,  ba   tekinthetdk.
        selie  să  ne  procure  cu  mai  multe  arii
                                                  tice  i,  —   în  total  13.  Au  absolvat  studiile:  gata  să  turbe  de  mănie  (în  coloanele  de ziar)   A  kir.  jbirosâg  mint  tjkvi  hatosâg.
        executate  cu  multă  desteritate  la  pianul
                                                   d)  studenţi  la  fiiosofie  2,  e)  Ia  politechnă  2,  pentru  nu  ştim  ce  «ilegalităţi*.  De  ce  nu  au
        Reuniunei.                                                                                                                           Hâtszeg,  1904.  augustus  ho  25-dn.
                                                   f)  la  montanistică  şi  siivicutură  3,  g)  la  cur­  mila  de  săracul  popor  şi  de  ce  nu  fac,  ca  el
             Făcându-se  ca  de  obiceiu  sortare  sul  administrativ  pentru  notari  1,  h)  la  şcoa-  să  nu  mai  fie  stors  de  cei  lacomi ?  In  Arad,        Jâvidn ,
        cărţilor,  din  119  persoane  presente  no­  lele  medii  4,  i)  la  şcoalele  de  cădeţi  8;  au  Lugoj,  Timişoara,  Sibiiu,  Braşov  etc.  peste  ____________    kir.  jârăsbircS.
             Tot  pe  timpul  acesta  îi  succese  unei  şi  d’aci  ’şi  îndrepta  focurile  sale  contra  duş­  Că  toate  Cel  de  Sus  le-a  dat,  Şi  astfel  măestru  s’a  şi  pus
        divisiuni  inimice  de  gardă  a  străbate  neob­  manului  ce  era  în  călcâiele  noastre,  opăcindu-1   Şi-’n  schimb  drept  o  răsplată:  S’o  facă  nesmintită,
        servată  în  centrul  posiţiei  armatei  noastre  la  pe  un  timp  oare-care  în  înaintarea  lui.  In   >E  Domnul  lăudat...* 1   îndată  ce  s’a  dus.
        Sadova,  folosindu-se  de  fumul  puiberei  de  chipul  şi  sub  scutul  acesta  zeci  de  mii  de
        puşcă  care  asemenea  unor  nouri  grei  acope­  ostaşi  d’ai  nostrii  scăpară  de captivitate  sigură.  Ei  hainele  nici  când  nu-’i  plac,  Puţină  vreme  a  trecut,
        rea  ţinutul  şi  împedeca  ori-ce  perspectivă.   Era  deja  7  ore  seara  când  ajunsărăm   Ba  ceartă  croitorii,                Şi  chipurile  gata
        Apariţia  aceasta  neaşteptată  a  duşmanului   la  fluviul  E!ba  şi  trecurăm  podul  pe  care   Cari  cruce-’şi  fac  ca  şi  de-un  drac   Ea  le  primeşte  necerut,
        aduse  în  confusie  coloanelor  noastre  din  fron­  încă  de  dimineaţa  îl  făcuseră  pioncr i  nostrii.   De  ea,  ear’  următorii   Şi-o  roagă  să-i  dea  plata
        tul  liniei  de  lup  ă  şi  acestea  înc. pură  a  se   Aici  primirăm  porunca  să  veghiem  asupra   Să  duc,  neaflându-i  leas...  El  care  le-a  făcut.
        retrage  răpind  cu  sine  şi  pe  celelalte  trupe   podului  şi  să  susţinem  ordinea  la  trecerea
        din  dosul  lor;  toate  încordările  nu  mai  folo­  trupelor.  In  restimp  de  o  oră  au  fost  mar­  Şi  lucrul  nu-1  pătrunde  ea,  »Aşa  pocită  nu  sunt  eu,
        siră  spre  a  pune  stavilă  retragerei  generale   tor  la  scenele  ce  să  petreceau  la  trecerea   Doar’  ea  e  tot  cea  veche:  Precum  m’aratâ  chipul,
        care  pe  la  21/2  ore  d.  a.  să  şi  începu  pe   podului  şi  în  jurul  acestuia.   Ce’n  gândul  ei  aşa  credea              Ear’  nasul  meu  —  pe-un  Dumnezeu
        toată  linia.                                                                             Că  nici  n’are  păreche,                  De  loc  nu-mi  are  tipul,  —
             Retragerea  în  u<ma  atacurilor  tot  mai                                           Atât  să  încredea...                      Mă  eartă,  domnul  meu*...
                                                                  w m m m & w
        violente  şi  cutezătoare  a  inimicului  entusias-
                                                                                                                                             »Nu-i  mare  aşa  cum  l’ai  luat
        mat  până  la  franezie  de  succeselei  neaştep­  Ea-i  fată  de  părinţi  bogaţi,       Şi  ştii  pe  unde  ea  trecea
        tate,  devenea  din  ce  în  ce  tot  în  mai  mare                                       Stătea  lumea  uimită,                     Domnia-Ta  în  poză;
                                                        Crescută  după  lume:
        disordine,  iară  câtră  4  oare  d.  a.  degenară   Crăiasă  printre  fumuraţi           Şi-atât  de  bine  îi  făcea:              C’o  vorbă  toată  m’ai  stricat:
        în  o  fugă  formată,  întreg  ţinutul  pe  care  să                                      Cu  ochii  că-i  slăvită  —                Ai  vestejit  o  roză,
                                                        Ce’n  laude  gura...  spune  —
        făcea  retragerea  era  sămănat  cu  uniforme  şi   Şi-o  fac  de  îngâmfaţi...           Ea  —   care  să  ’ntrecea...              Pe  toţi  ce-a  încântat*..!
        armaturi,  furgoane  şi  tunuri  răsturnate,  roate
        de tunuri şi cară  rupte, cai  fără stăpân  alergând   Din  vremi  părinţii  s’au  purtat   Şi-ajunge  apoi  de  măritat,            —   Eu  am  avut  când  am  lucrat  —
        în  fuga  mare  cu  şeaua  pe  sub  picioare,  etc.  S’o  crească  fată  mare,            Şi  ea  că-i  şi  frumoasă                 Răspunde  fotograful  —
             In  aceasta  confusie  care  se  generalisase   Tot  bunul  lor  l’ar  fi  mâncat    Să  duce  odată  la  pozat                 Mai  mare  chip  ca  cel  pozat;
        mai  peste  toată  armata,  singură  brava  noa­  Să  n’aib-’asămănare                    Gătită  şi  pompoasă,                      De  vină-i  însuşi  —   nasul:
        stră  artilerie  făcea  o  escepţiune  şi  mântui  ar­  La  chip  şi  la  purtat...       Precum  ea  s’a  dedat.                    De-atât  l’am  micşorat.. 1
        mata  de-o  nimicere  totală,  şi  ea  îşi  urmare-                                                                                                         M oteancă.
        tragerea  în  frga  cea  mai  mare,  dar  căuta   Şi-’i  de’nţeles  cum  s’a  ’ntâmplat   Şi  aici  ca’n  tot  locul  a  spus,
        puncte  acomodate  pentru  plassarea  tunurilor  De  nu  pricepe  fata                    Că  ea  e  renumită...,
   1   2   3   4