Page 1 - Activitatea_1904_09_37
P. 1
Anul IV. O r ă s t i e, 22 Septemvrie n. 1904. Nr. 37
ACTIVITATEA Pentru plugari—ţărani pe an
I N S E R T I U N I : A B O N A M E N T :
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/t 3,1 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele simt a seadresa
redacţiei şi acelea nu sfi îna Pentru Rom ânia şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu sc primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi. %
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
doi Archipăstori, iubiţi de toţi fără di- Resboiul palkin voieşte să se oprească ca să
A nalele ferieţă de credinţă. aştepte detaşementele nuoi de trupe,
Acum, după o muncă de aproape ruso-j a p o n ez. cari i-au fost trimise din Rusia, şi în
Asociaţiunii de acum şi dela anul 1861. un jumătate de secol, abea numărăm urmă să încerce din nou soartea unei
bătălii, care de astădată va încheia în
83 membrii fundatori, 227 pe viaţă şi
Este incontestabil că bătălia dela mod difinitiv prima fază a răsboiului pe
Nu tot omul să interesează de cul- 1208 ordinari, ear’ fondul Asociaţiunii Liao-Yang, ori-cât de sângeroasă a fost anul 1904.
tură, la mulţi- este mimai o spiţerie abea face 311 750 coroane. ea, n’a adus încă un resultat decisiv In partea sudică a câmpului de
pentrn bunăstare, prilej spre îmbogăţire Aceste cifre nu stau în raport nici Din punctul de vedere al efectului mo răsboiu, cetatea Port-Arthur urmează a
şi tot feliul de fericire. Aşa definează cu numărul inteliginţii, care de atunci ral pe care îl produce tot-d’a-una o re se apăra eroic; aci Japonesii au avut
tragere, nu se poate constata că Japo-
poetul Goethe concepţia culturii ome şi până acum a crescut cu peste 100 odeziluziune; ei comptau pe căderea mai
nesii au fost victorioşi; ei au silit pe
neşti. Şi vederile lui drepte într’adever procente — afară de preoţime — şi grabnică a cetăţei, spre a putea între
Ruşi să părăsească posiţiunea lor întărită
se pot aplica şi la noi. cu atât mai puţin cu poporul nostru, dela Liao-Yang şi au înaintat spre Nord buinţa cei 80.000 de soldaţi cari duc
Dacă privim »Actele« Asociaţiunii care har Domnului! este în creştere urmărind pe duşman; dar’ n’au isbutit asediul pentru a veni în ajutorul arma
tei la nord; dacă ar fi dispus de ei, de
dela înfiinţare, apoi răsfoim în * Analele* continuă. — Cu drept am fi aşteptat, să înconjoare armata lui Kuropatkin, sigur ar fi putut să înconjoare pe Ku
acelea ce tocmai ne stau înainte; dacă că crescând neamul nostru în ale ago- care, prin o manevră admirabilă condusă, ropatkin cu mai multă eficacitate. In
au reuşit să scape cu perderi relativ
cetim despre entusiasmul părinţilor noştri nisirei de moşii şi averi, să fie crescut această privinţă, cetatea Port-Arthur a
mici şi se opereze o retragere în bună
de acum sunt 43 ani şi’l comparăm cu şi numărul membrilor cel puţin de zece ordine. Prin urmare, precum zice Fran- adus un mare serviciu Rusiei, căci a
fanfaronadele de azi, apoi ne convingem ori atâta. cesul: c'est ă recommencer. Vorba este atras asupra ei şi imobilizat 100.000
de Japonesi.
pe deplin, că diferinţa întră atunci şi La stagnarea atât de vădită a îna acum: Campania de estimp este ea oare Naşte acum întrebarea: cât va ma
acum este foarte mare şi însemnată. intării intereselor Asociaţiunii numesc terminată, sau ambele armate se vor putea rezista?
Pe atunci aproape fiecare cărturar nişte soboli, cari în ignoranţa lor întu întâlni încă odată pentru a se măsura Nu ne vom ocupa de ştirile cari
difinitiv într’o altă bătălie mare?
de ceva gravitate în cercul seu de ac necată, fără a fi contribuit nici o para După ştirile ce ne sosesc şi după anunţă că blocada nu este efectivă şi
tivitate să îmbulzea de a lua parte la chioră Ia scopurile iei, cârtesc asupra modul cum operează atât Ruşii cât şi că nave chineze pot introduce merinde
adunările generale, cu mari osteneli de celor puşi în fruntea asociaţiunii, comi japonesii, se vede că şi unii şi alţii şi muniţiuni, căci nu au importanţă.
călătorie şi spese de bani, cu scopul tetului central, şi în multe locuri, al voiesc să se folosească de cele doauă Sigur este că garnisoana n’a putut
sublim şi sincer de a-se grupa în jurul despărţământului; ba am auzit chiar şi luni de toamnă pentru a-şi urma ope să fie întărită. Prin urmare, se poate
Archiereilor lor; azi unde depărtarea de aceia persiflând, cari s’au bucurat — raţiunile, unul pentru a urmări distru face un calcul foarte simplu: In ziua
nu mai socoteşte ear’ spesele abea sunt ici colea — de ajutoare, fireşte cu scop gerea armatei lui Kuropatkin, cel-l’alt când a îuceput asediul, erau 45.000 de
pentru a-şi reforma o armată mai pu Ruşi; de opt-zeci de zile, de când du
a zecea parte, vai! cât de puţini i-au mârşav de-a fi scutiţi dela contribuiri ternică cu care să reia ofensiva. rează, se poate socoti că perderile zil
parte la sărbătoarea culturii neamului lor. pe seama Asociaţiunii. Faptul că ruşii nu se retrag încă nice, cu morţi, răniţi, bolnavi, s’au urcat
Părerea noastră este, că Asocia-
La inaugurarea acestei instituţiuni spre Charbin, ci au ales o altă posiţi- la 400 de oameni în mijlocie; ceea-ce
ţiunea pentru literatura şi cultura po face 32.000 de oameni.
alergat-au părinţii şi moşii noştri din une de apărare la vr’o 60 de kilometri
porului român să fie închinată Archipăs la Nord de Mukdem, dovedeşte că ei
mari îndepărtări până la Sibiiu, ca fie Aşa dar’ viteazul comandant al
torilor români, ca odinioară, cari apoi au intenţiunea a ţinea piept Japonesilor cetăţei nu mai dispune astăzi decât cel
care se fie de faţă la punerea petrii
cu organele lor — protopopi, preoţi şi în zona rîului Galben (Hun ho) Pe de mult de vr’o 12.000 de combatanţi. In
unghiulară şi înflăcăraţi de vorbirile
învăţători — să înceepâ şi continue o altă parte, Japonesii îşi urmează tactica două-zeci de zile, nu va mai avea
Archipăstorilor lor deodată să înscriserâ lor înconjurătoare pe care au dus-o cu decât vr’o 6 sau 7 mii de soldaţi, ceea
muncă intensivă, pentrucă numai aşa
ca la 212 inşi cu suma de peste 7000 fi succes dela începutul răsboiului încoace. ce este insuficient pentru a apăra o
s’ar putea aştepta o creştere a fonduri
ca membrii fundatori pe viţă şi ordinari; Ei înaintează pe drumul care duce la cetate aşa de mare. Astfel, se poate
lor, care să steie în proporţie cu numărul
tot cu aceaşi căldură perigrinară cu un Fuschuntschon, unde este o trecere mai prevedea că Port-Arthur va cădea pe
celor ce aşteaptă ajutorare, fie acele insti uşoară a rîului Hun-ho, cu intenţiunea la sfârşitul lui Septemvrie. Cu dânsa şi
an mai târziu la a II. adunare, ţinută
tute de cultură, industrie, comerciu, agri vădită de a face o mişcara înconjoră- flota rusă din Extremul-Orient va fi
la Braşov, la marginea Transilvaniei.
cultură, meserie sau ajutoare personale- toare ca să silească pe Ruşi de a părăsi desfiinţată, aci este punctul cel mai
Aşa au urmat an de an până provedinţa Mukdenul pentru a se retrage spre grav, căci flota Balticei, chiar dacă ar
ne-a păstrat în fruntea neamului pe cei ------------ f- Tienling. Aci pare că generalul Kuro- pleca, nu va putea ajunge decât pe la
FOIŞOARA In sfîrşit — tocmială: siT^miatiri dia aaul 1866 cai, 187 tunuri, 641 trăsuri; ale corpului de
C’o trece valea,
armată saxon, ataşat armatei noastre, formând
Dar’ pentru osteneală, — de Ioan Mihaiu, proprietar în Orăştie.
Căci vezi e rea şi calea, — (Urmare) ______ (8) aripa stângă. în ordinea de luptă, erau : 55
El zice câtră ea: oficeri şi 1446 feciori.
L a r î u... De-un vârtej de-o roată Sute de feciori să înbulz'ati deodată a Prusia întrase în luptă cu 220,980 com
Să-i dee ea de-a vrea — batanţi şi 780 tunuri. E bătătoare la ochii
O gură Ia socoată. trece podul şi mulţi picau în apă cotiţi de disproporţia între perderile noastre şl ale ini
cei mai tari.
Ea la du soseşte Ea cu greu primeşte, Elba nu era o apă mai adâncă de D/a micului precum arată următoarele cifre : 360
Şi vrea să treacă, Mai mult silită, metru şi 5—6 metrii lată, dar’ ţermii ei fiind oficeri, 8612 ostaşi şi 939 cai. La perderile
Dar’ punte nu găseşte, — Căci rar mai nimereşte armatei participa regimentul nostru cu 6 ofi
Rîul — nici el nu seacă. Clipe — aşa — pripită ... în urma ploilor alunecoşi şi cel puţin de D /a ceri şi 2j i ostaşi.
O ia în sus şi ’n jos El dă cu sbiciu ’n boi, metru de la faţa apei înalţi, ostaşii picaţi Nu pot lăsa neamintit eroismul vice-
Să afle trecătoare, Din apă iese rarul, odată acolo numai prin ajutoriul altor astaşi
Când el pe ’ncet din dos Şi-şi dau seama ei doi: de pe ţerm puteau scăpa prin aceea, că le sergentului Iuliu Moga dela 1. companie,
O ia de subsuoare. Ce spune-le răvaşul.. întindeau puşca sau alt obiect, de care să carele după ce căzuse căpitanul său Ioanovi-
Numărat-am zece, se poată prinde. Striintoraţi de inimic feciorii ciu în pădure — presimţul ce’l avea înainte
Ea ’napoi priveşte Şi-apoi mai şase — ajunşi la ţermii ei neaflând vr’un pod săreau de începerea luptei i-se împlinise — învârtind
Nimic nu vede, Grăeşte el, şi trece, puşca în mâna dreaptă strigă: »Dupâ mine
Căci el să pituleşte; Căci ea i-le şi dase. în apă şi rupţi de oboseală — dacă nu aveau feciori*. Plutonul său acărui comandant era
Dar’ cine drac va crede: La drum pornită ea, ajutor la îndemână — acolo îşi aflau moartea.
Fecior înalt ca el El stă, să limpezeşte Câtră 8 ore seara ni-sâ dete ordinul nu întârzie a-i urma, dar’ nu făcu 10 paşi şi
Atâta să descrească — De ’nvâlmăşala rea de plecare. Lupta decurgea încă şi duşmanul lovit de mai multe gloanţe căzu mort la
Ori cât de sprintenel Şi ’n sine aşa vorbeşte: pământ.
De-ar fi — să nu-1 zărască.., într’atât se apropiase de Elba şi Koniggraetz,
— »Colo la furate — încât şi din fortăreaţa aceasta începură a R e p riv iri a su pra bătăliei.
Tot ea se ’ntrece ;
O face — apoi scăpată, Dar’ uite măi fărtate, — trage cu tunurile; numai pe la 9 ore seara Vestea despre bătălia dela Kâniggretz
Ear’ ca comoară: Om bun, — o las să plece, — încetă vigelia acestei bătălii nefericite. a surprins Europa într’un mod extraordinarul.
Ochieşte ’n el de-o dată, Şi-’s patru roţi la car; Armata austriacă număra când a intrat Nime nu se aştepta la o asemenea înfrângere
De-i zace ’n inimioară. Mi-a dat abia de-o roată, în luptă 215,000 combatanţi cu 770 tunuri, a marii Austrie prin mica Prusie. Toate sta
Îşi rid apoi din ochi Ear’ azi z're-mi «măgar», —
Şi-i prinde ei chiar bine, Uitând — trei din socoată». eară perderile noastre după «Osterreichs- tele ’şi puneau acum întrebarea că ce are sâ
Ca leacul de deochi, Kămpfe in Jahre 1866» sunt în morţi rânţi urmeze? Cu deosebire să ventila întrebarea
C'o ia în car cu sine. Moteaneă. şi prinşi : 1313 oficeri, 41,499 ostaşi, 6010 aceasta în cabinetul francez. împăratul Napo-