Page 2 - Activitatea_1904_09_37

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 37

Decemvrie şi până atunci marea e în­ a comitatului Sibiiu, şi anume se vor 3. Juriul ea în primire lista gene­ 4. Aceia, cari au prăsit ei înşişi
gheţată la Wladiwostok. distribui următoarele premii: rală a vitelor expuse, examinează pe vitele vor avea întâitate faţă cu aceia,
Prin urmare, Japonesii vor fi stă­ Grupa I. Bovine de prăsilâ (rassa in­ rînd şi cu deosebită luare aminte fie­ cari au expus vite piăsite de altcineva.
pâni pe Mare. Prima parte a resboiului digenă şi streină) care vită şi apoi se consultă asupra pre­ Nimenea nu poate fi premiat, care
va fi terminată în desavantagiul Rusiei. mierii, îngrijindu se ca publicul şi expo­ n’a ţinut vita în grija proprie % an
a) tauri de 3—5 ani: un premiu nenţii sâ nu înrîurească câtuşi mai pu­
(»Cons.«) Un oftcer. cel puţin.
de 16 coroane; ţin asupra hotărîrilor de luat.
b) vaci de 3—8 ani: un premiu 4. In şedinţa, ce urmează exami- 5. Acelaş exponent nu poate do­
A X lV -a de 12 cor., 2 premii de câte 10 cor., minării vitelor, membrii juriului se con­ bândi decât un singur premiu în ace­
eaşi grupă. Faţă cu cel premiat în cu­
m rara; 1 premiu de 8 cor. şi 1 premiu de sultă din nou şi se pronunţă, dovedind
6 cor.; tare grupă, concurenţii din altă grupă
arangită de îndreptăţirea propunerilor şi apoi hotă- au întâietaie, presupunând, că vitele lor
„Reuniunea rom. de agricultură, din com. Sibiiu‘1 c) junei, junince şi tăurenci, de rînd cu majoritatea absolută de voturi. sunt deopotrivă.
1 — 3 ani: 1 premiu de 10 cor; 2 premii Presidintele votează întotdeauna
de câte 8 cor. şi 2 premii de câte 6 cor. La cas de voturi egale, decide soartea. B. In special.
I. Programul d) viţâi şi viţele V4— 1 an: 1 pre­
Asupra fiecărei premieri se vo­
exposiţiei de vite, ce se va ţinea Duminecă la miu de 8 coroane, 2 premii de câte 6 tează deosebit. I. Bovine (viţâi, vaci, tauri).
9 Octomvrie n. 1904, în comuna Rehău. cor. şi 2 de câte 2 cor. 1. Ca vrednice de premiat se con­
5. Exponenţii de premiat se pe­ sideră mai ales bovinele, cari întrunesc
1. In scopul de-a înainta econo Grupa II. Oi de prăsită. trec în o listă separată care, odată sta­ în mare măsură însuşirilor vitelor mari,
mia de vite „Reuniunea română de a) berbeci de 1—5 ani: premiu bilită, se subscrise de presidinte şi se­ puternice frnmoase la trup, blânde, lăp­
agricultură din comitatul Sibiiului“ va de 10 cor. şi 2 premii de câte 8 cor; cretar, precum şi de alţi doi membri toase, bune de prăsilă şi de îngrăşat.
arangia Duminecă la 9 Octomvrie n. b) noatini din anu 1904: 1 premiu ai juriului. Faţă cu vitele corcite se va da
1904 în comuna Râhău o exposiţie de de 6 cor. şi 2 premii de câte 4 cor
vite împreunată cu distribuire de premii 6. împărţirea premiilor urmează a întâietate vitelor de rassă curată.
în bani. c) noatine din 1904: 1 premiu de se face în mod sârbătoresc, ţinându-se 2. Intre scăderile, cari nu îngăduie
6 cor.; 2 premii de câte 4 cor. şi un mai întâi o vorbire în presenţa juriului
Exposiţia se va mărgini de astă- premiu de 2 coroane; şi comitetului aranjator, a exponenţilor premiarea, se numeră: Trup bolnăvicios,
dată la vite cornute cu excepţiunea ca­ şi publiculu^ întrunit. murdar, cum şi scăderi care supârâ ve­
prelor. d) oi de 1—5 ani: 1 premiu de derea (de e. un corn rupt, un mers
8 cor. şi 2 premii de câte 6 coroane. Exponenţii premiaţi adeveresc primi­ prost, rane urîte etc.).
2. Exposiţia se va ţinea în ziua rea banilor prin subscrierea numelui în
amintită, începând dela 9 ore înainte II. Premiarea. rubrica: „Adeveresc primirea în regulă 3. Ca semne de lapte mult se con­
de ameazi şi până la 1 oră după ameazi, 1. In scopul premierii, comitetul a premiului.“ sideră trup prelungit, piept larg şi foaie
când va urma premiarea. central al reuniunii agricole a ales ju­ şerpuit de vine groase; uger plin şi
7. Secretarul juriului se însărci­ mare, nu prea cărnos, nici prea gros,
Exposiţia se va ţinea pe locul co­ riul cunsistâtor din domnii: Demetriu nează a compune un raport special asu­ înzestrat cu pâr scurt şi moale şi având
munal de păşune numit „Sub vii“. Comşa, ca presidinte al juriului; Ioan pra exposiţiei şi premiilor. Raportul sub­ patru ţîţe moi, deopotrivă de mari;
3. La exposiţie nu se primesc Schopp, prim pretor în Sebeşul-Săsesc, scris de presidintele şi secretarul juriu­ piele molatică, pâr subţire şi privire
decât vitele locuitorilor din comunele totodată representat al comisiei econo­ lui se păstrează în archiva reuniunei. blândă.
Râhău, Câlnic, Deal, Săsciori, Sibişel, mice comitatensă; Dr. Pentru Şpan,
Petrifălău, Laz, Loman, Cacova şi Rechita. prof semin., Romul Simu, înv. pens III. Disposiţiunile de premiare. 4. Ca bune de îngrăşat sunt a se
Victor Todăşan, referent cons., toţi din consieera mai ales vitele trunchioase, cu
Pentru vitele aduse afară de Ră- Sibiiu; Pentru Draghits, prim-pretor, A. In general. capul mic, oase subţiri, piept larg şi
hău se cer paşapoarte în regulă. Dr. Ioan Sroia, protopresbiter şi Ioan 1. Scopul exposiţiei este mai ales cărnos, şolduri îndepărtate, coapsă lă-
Cerând trebuinţa, proprietarii au sâ Chirca, notar, toţi din Silişte; Gerasim a urni şi încuragea adevărata propăşire tăreaţă, piele mişcăcioasă, pâr moale.
dovedească, că au ţinut înşişi vitele timp Cărpenişan, notar, Nicola Cărpinişan, în economia vitelor. Drept aceea, în 5. Ca bune de muncă se consi­
•/4 de an cel puţin. paroch, Vasilie Cărpenişan, înv., Ioan privire se va lua nu atât intenţiunea deră mai cu seamă vitele osoase, cu pi
Oile trebue expuse în grupe de cel N. Floca, par. şi George Goţa, primar, vădită de-a străluci cu vite de paradă, cioare cam lungi, piept larg şi rotunzit,
mai puţin 3 capete; altcum nu se pre­ toţi din Rihău\ George Botoroagă, eocn., ci mai cu seamă buna chibzuire în ale­ şolduri puternice, copite sânâtoase, mers
miază. Vasile Rehovean, înv., ambii din Câlnic; gerea vitelor de prăsilă, hărnicia şi in­ vioiu şi regulat.
4. Primirea vitelor în exposiţie se Vasile Bădilă, primar, Nic. Dura, paroch, teligenţa dovedită în realisarea scopu­ II. Oi.
face prin comitetul aranjator local care, şi Vasile Dura, vice-notar., toţi din Deal; lui urmărit.
va publica din parte-’şi disposiţiunilc Vasile Mihu, paroch, în Cacova; Ioan 2. Prin urmare vitele, altcum de­ 1. întâietate se cuvine mai ales oi­
luate. — Comitetul poate refusa pri­ Halalai, notar. Vasile Pop, înv., ambii fectuoasă încâtva, se pot premia în rînd lor mari, cărnoase, lăptoase şi bogate
mirea, însâ numai din cause binecu- din Săsciori; Nicolae Hinţa, paroch şi cu vitele oare-cum desevârşite. Intreve- în lână frumoasă şi subţire, moale şi
cuvântate. Vasile Zemora, econ., ambii din Sebişel-, nid împrejurările de mai sus, chiar în­ lungă, deasemenea se cuvine întâetate
Nic. Oancea, paroch în PetrifalStt; Savu oilor de soiu vestit şi însoţite de miei
La fie care vită respective grupă Cătana, Ioan Florean, notar şi Ilie Moga, tâietate se va da vitelor de a doua
de oi se alătură o tăbliţă sau bilet, cu­ paroch, toţi din Laz -, Ioan Alisie, pri­ mână. Dar’ nici măcar în totala lipsă cu blană aleasă
prinzând numârul curent, rassa (soiul) mar, Octavian Berghezan, notar şi Pe­ de alte mai bune nu este iertat a pre­ 2. Rassa ţigaie şi stogoşe se pre­
şi etatea v:tei cum şi numele proprieta­ tru Cucuian, paroch, toţi din Loman; mia vite hotătît rele sau având scăderi feră rassei bârsane (ţurcane).
rului. însemnate.
Ioan Ghişa, paroch în Rechita. Membri Din şedinţa comitetului central al
5. Exponenţii sunt îndatoraţi a absenţi sau împedecaţi dela vot se în- 3. Astfel, dacă cutare grupă nu „Reuniunei române de agricultură din
purta înşişi grije de vitele lor şi ale locuesc prin suplenţi. cuprinde îndestule vite vrednice de pre­ comitatul SibHuiţii", în 6 Sept. n. 1904.
da hrana trebuincioasă. 2, Nu este ertat a funcţiona ni­ miat, premiile, ce ar prisosi se pot des­ Demetriu Comşa, Victor Tordăşianu,
6. Se vor distribui douâzeci-ci-şi- menea ca juror, când este vorba de tina pentru o altă grupă. Premiile, cari president. secretar.
nouâ de premii în suma totală de 200 vitele proprii sau de-ale rudeniilor mai din una sau altă causă nu s’ar fi îm­
cor., dăruite de comisiunea economică deaproape. părţit, se înapoiază reuniunei.

eon, carele purta încâtva vină la erumperea «Disposiţia de luptă corăspunde puţin Superioritatea pustei cu ac faţă de cea matei noastre îndată dela începutul răsboiului,
acestui răsboiu prin aceea, că asigurase pe împr jurârilor ; a se expune unui atac împre- austriacă nu se poate trage la îndoială. Ma­ dat ni-a fost să vedem şi aceea ironie a sorţii,
Bisrnark despre neutralitatea sa, — îşi da acum surătoriu faţă cu un inimic superior, este o nipularea unei încărcături a pustei noastre că chiar o invenţie a noastră si fie întrebu­
toată munca a pune stavilă înaintării- triumfale tactică greşită. Armatele bine conduse se dară cel putuţin Va minută, pe când în acelas inţată în contra noastră: precum se ştie
a prusiei spre capitala monarchiei Viena. subtrag din strâmtoarea unei asemenea situa- timp aceasta se făcea de trei-ori la puşca cu puşca cu ac a inventato un carabinariu aus­
înainte de a urmări evenimentele ce s’au ţiuni pi in aceea, că ori se dau năvală asupra ac. Proporţia era dară 1 : 3 şi aceasta o triac care respins fiind cu ofertul ce l’a făcut mi­
desfăşurat după bătălie, îmi eau voie a arăta centrului inimicului şi-l sparg, ori se aruncă vedem Ia perderile noastre în asămănare cu nistrului nostru de răsboiu, s’a adresat Prus;ei
cărora Prusia are de a mulţăml surprinzătoa­ prin o manevră repede asupra unei din flan­ ale inimicului în toate luptele ce sau dat. care l’a primit.
rele sale isbânde. curile inimice spre a-1 aduce în disordine sau Considerând aceasta împrejurare evolu­ Numi sunt cunoscute motivele ce a
Opinia publică şi mai ales forul cel în fine încep şi continuă retragerea până ţiile şi toate deprinderile tactice ale armatei îndemnat pe ministrul nostru a respinge ca
mai competent adecă acei bărbaţi ai statului ajung în împrejurări mai bnne strategice». noastre păstrate din vechime, numai cores­ necorăspunzătoare aceasta puşcă care s'a do­
major austriac, cari au fost însărcinaţi cu • Deşi disposiţia indica corpurilor linii pundeau nouei arme cu celebritatea arătată; vedit în răsboiu atât de excelentă, presupun
examinarna rapoartelor, relaţiilor şi a tuturor spre ocupare, dară despre scopurile de luptă cu deosebire asalturile cu baioneta introduse însă că afară de motive de natură financiară
celorlalte acte referitoare la răsbolul anului la cari ar fi a se ajunge în decursul luptei, în armată şi aplicate cu pnblicaţiune ne au va fi înrîurit şi ţinerea cu cerbicie la acel
1866, pun întreaga vină pentru desastrul ce nu se da nici cea mai mică directivă; de aici constatat considerabile jertfe, căci inimicul sistem nefericit a lui Meternich, care de s gur
la suferit armata, în cârca conducerii sub a urmat tot feliul de inconvenienţe şi cu până au ajuns la ţintă adecă să’l gonim cu ’şi va fi avut ş’în cercurile înalte militare par-
care în prima linie să înţelege comandantul deosebire s’au părăsit puncte care ar fi tre­ baionela şi patul pustei din posiţia sa, făcea tisanii săi şi era duşman ori-cărei reforme.
armatei mareşalul campestru Benedek. buit apărate cu toată cerbicia, până când pen­ poieni formale în şirurile noaste şi feciorii Că gradul culturei mai superior al ar­
Nu mă lasă modestia a mă încerca să tru altele s’au cheltuit puteri în măsură care văzând golorile acestea şi aşa neputinţa d'a matei prusace faţă de ostăşimea nostră încă
răstorn verdictul acesta asupra conducătorilor n’au meritat. efeptuî atacul, începea a-se clătina şi atunci a contribit la isbândele acestea, cine va pu­
armatei, dară după observările ce le-am făcut • Disposiţia de bătae însăşi au pus aşa retragerea nu se mai putea împedeca. tea contesta? Petând în Prusia era întrodus
în decursul răsboiului vreau totuşi să susţin dară temeiul la tristul resultat al luptei pen­ D. spre defectcositatea tacticei noastre obligamentul general ostăşesc armata austriacă
că ar fi greşit a face numai pe conducători tru armele armatei noastre !« să vede că în cele din urmă s’a convins şi să reciuta — precum am arătat la alt loc —
răsponsabili pentru nesuccesele acestuia. Nu se pot contesta adevărurile din cri­ comanda armatei, că la vr’o câteva zile după din straturile cele mai de jos ale poporului
Spre încrederea opiniei statului major tica aceasta ageră dar' obiectivă a statului bătălie toţi comandanţii au primit o instruc­ îşi recruţii în mare măsură erau analfabeţi ;
austriac voiu extrage din opul său: »Osterreich- major austriac, iau însă sama că în opul citat ţie hectografată în care într’altele să dispunea, cu deosebire să observa lacuma aceasta la
Kămpte im Jahre 1866«, unele pasage care se mai sus lipsesc doi factori, cari — poate — ca asalturile cu baioneta să nu se mai facă, acelea regimente cari să întregeau din ţinu­
refer la lupta decisivă dela Kăniggraetz şi precumpenesc erorile disposiţiei de bătae, ba oficerii să nu mai meargă în luptă călare şi turile ce gemusără până la anul 1848 sub
după aceea îmi voiu expune şi eu nepreten­ încă ar fi putut căşuna perderile noastre chiar şarpa să nu se mai poarte peste ei sub manta jugul feudal.
ţioasa mea părere basată pe observările ce şi atunci, când acestei disposiţii nu i-s’ar fiindcă serveau de bună ţintă inimicului. — (Va-u rma)—
le-am făcut la faţa locului. putea atribui nici o scădere. Aceşti doi factori N’a fost d’ajuns atâtea alte împrejurări ------------ ryoi.J-fl.
Eată pasagele respective : suut: Puşca cu uc şi cultura inimicului. nefavorabile care au influinţat desastrele ar­