Page 3 - Activitatea_1904_09_37
P. 3
Nrul 37 A CTI V I T A T E A Pag. 3
Eacă aceasta cruciuliţă, a înăsprit pedeapsa corporală fără mă obiceiu. Celebrul chirurg Pirogov, repre
NODTĂTI Primeşte-o scump părinte, sură. Acest Ţar din casa Romanov, sentantul Rusiei la Bruxel, contele Orlov,
5 Şi o ţine în sînul tău, cunoscut în istoria Rusiei sub numele marele duce Constantin şi mulţi alţii
Şi ţi adu de ea aminte, de »cel mai tăcut« a introdus pedeapsa cerură desfiinţarea pedepsei corporale.
Şi în bine şi in rău. corporală prin codul s6u »Uloşenie« din Alexandru II. s’a grăbit s6 desfiinţeze
Ifotl protopop Luăm cu plăcere act
Inteligenţa română din Cluj proiectase 1648 în o sută de cazuri, creând şese pedeapsa. El a numit un comitet, în
şi vestim şi cetitorilor noştri, că Veneratul
o cină comună de adio în Hotel New-York. feluri de pedepse. Felul al şeselea con sărcinat cu studiul desfiinţărei pedepsei
Consistor gr.-cat. din Lugoj a denumit de
din acest priitj>, dar’ aceasta a trebuit să se sistă într’acea, că delicuentul au fost dus acesteia. Bastonada îns6 a fost menţi
protopop al tractului Cugir, cu sediul în
abzică, pentru că dl Roşian s’a dus la înmor trei zile prin oraş şi bătut cu gârbaciul. nută pentru populaţia ţerănească, pentru
Orăştie, pe Reverendissimul domn Dr. Vaier
mântarea regretatului Dr. Gerasim din Aiud. armată şi flotă pentru cai de deşertare.
T. Frcnţiu, fost până acum administrator. Ţarul Alexie Mihailovici a introdus
Ear’ Reverendisimul domn protopop luliu In sinul inteligenţei s’a colectat spre a i-se în Rusia şi alte pedepse, cari întrec în Această rămăşiţă a pedepsei ne
oferi d-lui Roşian un present de sovenir.
Raţiu în utma deficienţei sale, e trecut la cruzime pedepsele Mongolilor. El a in demne pentru om a fost desfinţată acum
Despărţindu-ne şi noi de onoratul con
pensie. trodus tăierea mânelor, picoarelor, a de Nicolae II.
frate, care ne-a fost colaborator dela înteme-
Părintele Dtmitrie Iancu, preot gr.-cat. nasului, urechilor şi buzelor, ruperea
earea acestei foi, îi dorim succes deplin în
în Turdaş, a fost distins cu brâu roşu şi ti- nărilor ca pedepse.
tula de protopop onorar, în urma serviciilor frumosul, dar’ greul post, ce-1 aşteaptă, în Cele şese feluri de pedepse corpo ¥ « Se află de venzare, din
credinţaţi fi;n că şi direcţiunea inaugurată de
bune prestate în calitate de preot şi notarul rale introduse în 1648 şi cuprinse în A V S S
• Răvaşul» poate câştiga mult prin activitatea liberă, o i a p ă
tractului protopopesc, apoi administrator în »Uloşenie« au dominat codul penal ru
ce coloaboratorul «Răvaşului» va desvolta ca
mai multe rânduri al tractului. sesc până la 1863. brună-lntunecată. -----
spirtual al iubiţilor noştri clerici din Semi
De-oparte regretăm prea de tmpuria
narul archidicesan. In acelaşi timp salutăm Petru cel mare introduse de ase Desluşiri mai de-aproape dă dl
retragere a dlui luliu Raţiu, dorindu-i însă-
cu frăţească dragoste pe noul capelan al Clu menea multe feluri de pedepse corpo Eisenburger din Orăştie. i_i
nâtoşare şi eventuala rehabiliure în cariera
jului, păr luliu Florean, care a sosit Marţi rale barbare care au produs mare groază.
sa, ce nu este exclusă; ear’ pe de altă parte
seara în Cluj, şi care aduce cu sine frumoase Cunoscutul senator rus Rovinschi po
felicităm pe noii demnit. rr ai tractului, do-
cunoştinţe dela universitatea din Budapesta vesteşte în scrierea sa popurală. »Por
rindu-le vieaţă îndel ngată şi tragere de A N U N Ţ
şi Viena, unde va fi promovat în cuiând de trete populare ruseşti«, amănunte în
inimă cătră poporul ce li-s’a încredinţat spre
Doctor, — şi o inimă caldă, plină de iubirea grozitoare cu privire la aplicarea diferi
păstorire. Aduc la cunoştinţa onoratului public
Cu deosebire Reverendissimul domn bisericei şi dornică de tot progresul bun al telor feluri de pedepse corporale, dar’ din Orăştie şi jur, că
poporului nostru românesc. n’a avut curajul s6 se opună acestui
Dr. V. T. Frenţiu chemat este a se nisuî
„R“ . obiceiu barbar. Sâmbătă în 1 Octomvrie n. a. o.
cu credinsioşii săi împreună, pentru edifica
rea unei biserici corăspunzâtoare în acest f D r. E m il G erasim . Unul dintre Sub Alexandru I. un favorit anume voiu redeschide
Aşteptăm di.la Ilustritatea Sa dl Episcop Gerasim din Aiud, nu mai este între cei vii. prit pedeapsa corporală priotr’o inven- Băile de vane şi aburi
centru, de altcum valoros din alte privinţe. fruntaşii advocaţi români, de toţi iubitul Dr. Arakceief, representantul cnutei, a înăs
Dr. V. Hossu, că îi va da ajutorul de lipsă Ştirea morţii lui n’a mai surprins pe nime; ţiune crudă, care e cunoscută în Rusia,
pentru ajungerea acestui scop măreţ, care de câte-va luni suferea stîngându-se, Ia băile sub numele de »Pedeapsa Arakceief«. din Orăştie str. Faurilor nr. 8.
ar fi o înaintare a prestigiului acestei comune din Buziaş în Banat; totuşi aceasta pregătire Codul codificat sub Nicolae I. în Din nou arangiate după regulele higienice, cu
bisericeşti. duioasă nu scade întru nimica mărirea durerii anul 1845, a fost numai o modificare gust şi deplină curăţenie, serviciul prompt.
şi a doliului, în care îmbracă mulţime de cu privire la pedeapsa cu moarte în
H ym en . Dl Dr. George Wilt, inspec familii fruntaşe româneşti, cari i-au fost înru codul penal al Ţarului Alexie Mihailo Scalde de aburi, pentru domni se pot
tor regesc de scoale în Nyiregyhâza şi d-şoara dite, şi mulţime de amici şi cunoscuţi, cari vici din 1648. lua: Mercurea şi Sâmbăta d. a. dela
Victoria Frânat ,apoi dl losif Fote an, profesor toţi l’au iubit pe răposatul şi deplâng cu du Pe când codul din 1648 introduce 2—8 ore. Dumineca a. m. dela 8—11
la şcoalele reale de stat din Deva şi d-şoara rere perderea lui. Intr’adevăr prin moartea lui pedeapsa cu moartea pentru patru-zeci ore, d. a. dela 2—6 numai cu 50 fii.
Florica Francii îşi vor sârbi cununia în Dr. Gerasim am perdut un advocat bun, cinstit cazuri, această pedeapsă a fost adusă
Deva, la 20 1. c st. n. Tinerilor părechi le şi corect în procedurile sale, şi bun cu po în 1845 numai pentru patru caşuri, în Scalde de aburi, pentru dame se pot
dorim — pe lângă sincerde noastre felicitări porul ţăran. Ca Român, cu posiţie delicată schimb Îns6 a fost Introdusă pentru prima lua: Marţi şi Joi d. a. dela 2—8 ore.
— viaţă îndelungată, traiu bun şi fericit. întt’un oraş unguresc ca A.udul, răposatul oară în caşuri de delicte politice. Pe
împărtăşim şi noi bucuria de care să s'a susţinu1;, fără paradă, dar’ cu demnitate) deapsa corporală îns6 a fost memţinută Scalde de vane se pot lua în toată ziua
face părtaş, în mod îndoit, prea stimatul domn respectat de Magh-ari şi iubit de Români, pentru toate caşurile şi în toate felurile. dela 6 ore a. m. până la 8 ore seara.
Ioan Simionaş, ţ> credinţele sedriei orfanale cari toţi jelesc perderea lui, faptul acesta • lu-
a comitatului Hunedoara cu d-na sa, cari gească de mângâiere nimângăiatei familii, De abea la suirea pe tron a lui P R E Ţ U R IL E D E S C A L D Ă :
ca ai doilea părinţi au ştiut să crească, po- căreia îi trimitem condolcnţele noastre sin Alexandru II. s’a făcut o schimbare fa i scaldă, de aburi i cor., pentru şcolari
văţuiască şi în urmă să şi fericească pe or cere. Despre caşul morţii am primit următo vorabilă.
fanele d-şoare Frâncu. rul anunţ funebral: După legea din 1857 pedeapsa 8o fii., i scaldă de vană 8o fii., 12
Subscrişii cu inima plină de durere corporală era un adaos la pedeapsa scalde de aburi în abonament 10 cor.
L a paroch ia gr.-cat. d in C luj s’a vestesc tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor, pentru persoanele din stările neprivile 12 scalde de vane în abonament 8 cor.
făcut — cum am mai spus — schimbare în că mult iubitul şi neuitatul nostru soţ, giate. Cei condamnaţi la exil în Siberia
persoara capelanului-catichet. Părintele Ştefan fiu, frate şi cumnat Dr. Emil Gerasim, advo căpătau pe deasupra 30 până 1000 Rugându-mă pentru frecuentare cât de
Roşian, denumit spiritual în seminariul teolo cat după lungi şi grele suferinţe înpărtăşit lovituri cu gârbaciul. Spiretele luminate, deasă, semnez, cu distinsă stimă
gic din Blaj, şi-a luat Dnmineca trecută în cu sfintele taine ale muribunzilor şi-a dat din Rusia se ridicară contra acestui (247)1-6 S. B IR TLER .
biserică rămas bun dela credincioşii din Cluj, nobilul său suflet în mânile Ziditorului, Marţi
cărora 5 ani de zile le-a slujit în cele sufle în 13 Septemvrie st. n. a. c. Ia 9 oare a. m.
teşti. Despăiţ rea s'a săvârşit frumos, reea-ce în Aiud, în al 41-lea an al etăţii şi al 11-lea
în Cluj, după împrejurări, are îndoit preţ, al preafericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pă A V I S
fiindcă înseamnă nu numai sămn bun pentru mânteşti ale scumpului defunct după bine
present, ci şi o îndreptare faţă de trecut. cuvântarea s criului să vor transporta la Pe-
trilaca-română, locul naşterii lui, unde se
Părintele Roşian, celebrând s-ta liturgie Subscrisul fac cunoscut, că vend din mână liberă casele de sub nrii.
vor aşeza spre vecinica odihnă Joi în
a rostit o predică ocasionalâ, în care a expus conscrip: 11, /j> şi 15, aflătoare în Orăştie strada Cetăţii, lângă bisericile]:
cuvântarea Sf. Apostol Pavel cu care şi-a luat 15 Septemvrie st. n. a. c. la 2 oare reformată şi luterană. Loc foarte potrivit pentru ospâtărie, unde şi până acum
p. m. Fie-i ţărîna nşoară şi memoria
rămas bun dela Efesseni, când a plecat la
binecuvântată! Aiud 13 Septemvrie 1904. a fost magazinul de bere.
Ierusalim şi a chemat pe nresbiterii bisericii
Justina Gerastm n. Gali, ca soţie. Aron Ge Desluşiri să dau la subscrisul şi la Redacţia »Activităţii*.
în Milet ca să se despartă de ei, (Faptele
rasim, protopop gr.-cat. cu soşia sa, Juliana
apostol, c. 20, vers. 18—35) şi a potrivit Romoşel, la 15 Septemvrie 1904.
Gerasim n. Nemeş, ca părinţi. Ioan Popa, preot,
acest cuvânt de adio al marelui apostol la 2—2 Avram Nasta,
Demetriu Boar, preot gr.-cat. Mărioara Născu,
ocasia de faţă, atingând astfel pe mulţi as primar comunal.
Silvia Lasld, cumnaţi şi cumnate, precum şi
cultători, şi mai ales ascultătoare, până la
alte număroase rudenii. Eugenia, Laurian,
lacrimi. In firul cuvântărei a mulţumit pentru
Silvia, Eugen ca traţi şi surori.
semnele de dragoste ce i-s’au arătat prin un
present şi un buchet, ce i-s’a oferit din par Vagoane automotoare pe linia Valea
tea poporenilor din Cluj. La sfîrşitul s-tei
Someşului. Direcţiuuea căilor ferate de pe
liturgii dl paroch-protopop arătând că unde „THE STANDARD1'
Valea Someşului a luat hotărîrea ca dela
este chiemat părintele Roşian să lucreze în
primăvară să introducă vagoane automotoare
viitoriu, i*a urmat în numele poporului cre
pentru circulaţia de persoane.
dincios succes bun, cu ajutorul lui D-zeu, fondată în anul 1825.
spre binele bisericei noastre. •7|^
Irina Goia, o elevă a şcoalei noastre Efectueşte
predând părintetui Roşian, înainte de liturgie Pedeapsa corporală în Rusia.
un buchet de flori, l’a însoţit cu o cuvântare 1QB Viaţă 58 Mi foarte
în versuri, care se sfîr ia astfel: Pedeapsa corporală desfiinţată prin
Dragostea ce o avem în piept manifestul recent de graţie al Ţarului favorabile.
Iţi întinde acest buchet. Nicolae II. a fost înfiinţată în Rusia în Incasso anual Coroane: 32,000000' Dividende solvite Cor.: 170,000.000’—
Primeşte-1 şi tu cu a ta anul 1497 de cătră Ţarul Ioan III El Avere proprie: » 260,000000- Despăgubiri de viaţă » 520,000 000’—
Te rugăm nu ne u:ta. a adoptat-o dela Tătari şi a într’odus’o Agentura generală pentru Transilvania: Cluj. Strada Ferencz Jozsef Nr. 17.
printr’o lege specială, pe care a pub-
Ear’ credincioasa Maria David, care a Filială pentru Ungaria:
dăruit multe lucruri frumoase bisericei noaste, licat’o în »Ludebnie«, adecă în prima B ud a p e s t a , Strada Kcssuth-Lajos Nr. 4 în palatul Standard (Casa proprie).
i-a predat părintelui Roşian o cruciuliţă, cum încercare de codificare a legilor. 3i_50 Centrala generală: Edimburg (Anglia).
părată din colecta mai multor poporene, în De abia Ţarul Alexie Mihailovici,
soţită de următoarea urare: cel după care e numit Ţareviciul actual,
