Page 1 - Activitatea_1904_09_38
P. 1
Anul IV. O răştie, 29 Septemvrie n. 1904. Nr. 38
IN S ER ţlU N I: ABONAM ENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţfirani pe. an
4 coroane.
Manuscriptele surit a seadresa
redacţiei şi acelea nu se îna
Pentru România şi străinătate
poiază.
Pe an 16 franci.
Episîole nefrancatc nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROJ’RIRTAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPO N SA BIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
„Asociaţiiea" la Timişoara. arma'culturei, arma cea mai puternică, a se înrola între sprijinitorii Asociaţiu lăţesc şi întăresc alte neamuri, atunci
şi să/ştim, că pierdută va fi limba noas nei şi prin aceasta a culturei poporului poporul cel sârăcit, tocmai ca un om,
tră, perdut poporul nostru când această nostru; acest motiv e, că în multe lo care sufere de boală fără leac, cu tim
— «= »—
tabără nu o vom şti apăra, dar’ o vom curi locuite de Români, asemenea şi în pul trebue să peară.
Ş e d i n ţ a I
» » apăra cu glorie şi cu isbândă, căci pur ţinutul şi jurul despărţământului Timi Acest adevăr la noi aplicat, ca să
Mercuri la orele 11 20 min. des tăm luptă dreaptă şi luptăm pentru şorii, poporul român nici intelectual- fiu bine înţeles şi de pătura socităţii
chide adunarea dl Dr. Liviu Lcmcnyi, existenţa, căci poporul, care nu e ca minte nu e aşa de deşteptat, nici ma- noastre, care n’are multă carte, zic:
ca delegat al Comitetului central cu ur pace de cultură, acela nu e nici demn terialminte nu înaintează aşa, ca să că înzadar vom cânta noi Deşteaptă-te
mătorul discurs: de viaţă. poată ţinea paşi cu celelalte popoare Române, dacă alte neamuri vor cum
Onorată adunare gene ral ăl Când s’au modificat vechile statute intelectualminte mai deşteptate şi ma- păra holdele şi moşiile Românilor.
ale Reuniunei noastre, şi în special s’a terilminte mai înaintate; noi pe aici
Diferite cause de natură diferită lărgit teritorul ei de activitate, s’au aflat vedem, că în atingere cu alte neamuri Spre paguba noastră până în tim
au împedecat pe bărbaţii aceia, cari pul cel mai nou am fost idealişti şi
oameni, cari din diferite puncte de ve conlocuitoare şi în viaţa socială şi pe
erau mult mai chemaţi decât mine de de acolo vine, că ne tot tânguim, că
dere cu totul opuse se temeau sau se terenul economic tot poporul nostru se
a conduce această adunare generală. suntem săraci, ce în parte nu e ade
bucurau de acele schimbări prevăzând, arată inferior, el e partea, care cedează.
Numai în momentul din urmă m’a fiecare parte din al seu punct de vedere, vărat, deci acum nu e mai destul din
distins comitetul central cu onorifica efecte dăunoase pentru interesele cul Această împrejurare ne-a dus pe idealism să zicem: să ne păstrăm şi
sarcină, la care nu m’am aşteptat, cred turale româneşti. noi la convingerea, că deşi avem în apărăm limba şi legea strămoşască; —
deci, că onorata adunare generală va mare parte şcoale bune poporale, deşi acum, dacă voim să trăim şi să trăim
Eată însă experinţa dovedeşte, că
fi cu indulgenţă faţă de mine şi va şceala bună poporală contribue mult pe acest pământ, unde au trăit şi stră
nebasate au fost de oparte temerile, şi la deşteptarea şi moralisarea poporului, moşii noştri, trebue să zicem : să ne
aprecia mai mult bunele mele intenţiuni, de altă parte nerealisate au rămas spe
decât modestele mele puteri. dar’ totuşi faţă cu emulaţiunea popoa păstrăm şi apărăm limba, legea şi mo
ranţele, ear' Asociaţiunea noastră, toc
Natura incidentală a misiunei mele mai de când în braţele sale cuprinde relor pentru superioritatea şi domnirea şia; această treime aşi dori eu să fie
aduce cu sine, că nici nu mă simt che pe toţi românii din patrie, a luat cel culturală şi economică, pentru poporul scrisă în cateehismul poporului român.
mat a desvolta înaintea Domniilor-Voas- mai frumos avânt. nostru deh sate acum numai e destulă Intr’acele instituţiuni culturale, cari
tre vre-un sistematic program sau vre-o Cu vie plăcere am venit deci de- instrucţiunea şi educaţiunea, ce o ca sunt chemate să grijascâ, ca poporul
rcprivire mai amănunţită, cu atât mai astădată în acest frumos emporiu al pătă în şcoala poporală; — instrucţiu nostru să capete învăţătură şi după-ce
vârtos, căci raportul general al comite- vechiului Bănat, în istorica cetate Ti nea şi educaţiunea din şcoala poporală a eşit din şcoala poporală, cari sunt
lului central serveşte de bună orientare. mişoara, şi cu bucurie vedem adunată trebue acum şi la noi privită de mini chemate a cultiva şi desvolta literatura
malul cultural, ce e de lipsă în viaţa noastră, şi prin munca lor a da direc
Chemarea măreaţă a Asociaţiunei în această sală floarea României din
poporului, ca pe acest fundament să ţiune desvoltărei noastre culturale, în
noastre o cunoaşte fiecare membru al aceste părţi.
se poată treptat mai departe desvolta prima linie stă şi Asociaţiunea pentru
ei, o cunoaşte fiecare Român. Dacă e adevărat aceea, că renaş şi întări; — deci la noi se arată în literatura română şi cultura poporului
Scopul pe care-’l urmăreşte Aso- terea culturală a Românismului din Ar mod imperativ trebuinţa, ca poporul român, pe care D-Voastră onorat Co
ciaţiunea noastră este atât de nobil deal a isvorît din acea fântână multe nostru, — precum fac şi alte popoare mitet central o representaţi.
atât de just, încât şi străinul este dator veacuri acoperită şi supremată de or- mai culte, — să capete învăţătură şi Dacă ne gândim, că munca noastră
să l aproabe. dela barbare ale secolilor trecuţi tre după ce a eşit din şcoala poporală; culturală şi cu aceasta împreună întreaga
Scopul Asociaţiunei este cultivarea bue să constatăm şi aceea, că prin trebue şi mai departe să se lumineze, activitate a Asociaţiunei e avisată nu
poporului român, conservarea şi des- părţile Bănatului s’a născut prim a miş ca se poată susţinea şi întări, însă des- mai la sprijinul nostru, dacă conside
voltarea dulcei noastre limbi strămo care pentru cultivarea poporului român voltarea culturală să nu fie numai in răm, cât de mare e problema, ce are
şeşti, şi — urmărind acest scop — de şi a limbei sale, prin părţile acestea telectuală, ci să fie şi economică, adecă Asociaţiunea a o deslega şi cât de
oparte îndeplinim numai datorinţa sacră s’a înfiinţat prim ul institut pedagogic, din poporul român să nu fie numai cu carte, grele sunt datorinţele, ce are a le în
firească, de altă parte usăm de un drept care au purces apostolii învăţători, că dar’ să fie şi econom bun. deplini, — atunci dela fiecare Român,
neprescriptibil înăscut fiecărui individ şi rora este a se mulţumi faptul că puţini Aflu de lipsă a releva, că laţă cu fără deschilinire de sex, care voeşte ca
fiecărui popor de un drept divin de Dzeu ţărani afli în acest ţinut, — fie dintre progresul rapid, ce-’l fac acum alte nea să fie ţinut de Român şi de om inte
binecuvântat. cei mai bătrâni — cari nu ştiu carte. muri pe terenul economic, trebue şi ligent, dela fiecare Român, care pricepe,
Datorinţa noastră şi dreptul nos Meritul acesta a românilor din Bănat noi în lucrările noastre culturale, în că numai promovarea culturei poporului
tru de a cultiva şi desvolta limba noas este cu atât mai mare căci în timpu promovarea culturei generale a popo nostru e mântuirea noastră, trebue să
tră sunt cu atât mai evidente, cu cât rile acelea biserica ortodoxă era supusă rului nostru să avem totdeauna înain pretindem, ca să între în şirul sprijini
putem constata faptul, că a noastră unei erachii streine. tea ochilor şi desvoltarea şi întărirea lui torilor Asociaţiunei, pentru-că cine spri-
Asociaţiune nici-odatâ nici nu s’a gân Cu plăcere pot constata şi faptul economică, — pentru-că e frumos idea jineşte această Asociaţiune, acela spri-
dit chiar la aceea, ca să easă cu ten- acela, că tot din părţile Bănatului jineşte cultura poporului român.
denţele sale din cadrul poporului ro mai întâi s’au ivit bărbaţi, cari din căl lismul, cultivarea lui dă semn de sen Acum onorat Comitet central în
mân, nici când nu a căutat a cuceri dura inimei lor s’au ocupat cu aparat timent nobil, trebue să cultivăm şi noi numele despărţământului nostru asigu-
dela alţii, ci numai a conserva şi a des ştienţific, cu limba rom ână, cu orginea idealismul; acesta ne învaţă să ţinem rându-Vă de stima şi recunoştinţa
la naţionalitatea, la l mba şi legea noas
volta ce e al seu. ei, cu structura ei, cu desvoltare ei. tră, la portul, tradiţiunile şi datinile pă noastră pentru zelul şi iubirea de neam
Astfel mare păcat comite acela, E deci lucru firesc, că bucuros am cu care conduceţi afacerile Asociaţiu
rinţilor noştri, ne învaţă să rămânem
păcat în contra legilor eterne, care pri venit din depărtări urmând frăţeasca nei şi mulţumindu-Vă pentru ostenelele,
credincioşi strănepoţi ai strămoşilor
veşte cu ochi răi tendinţele noastre invitare adresată nouă şi nu ne îndoim, ce la puneţi ca jertfă pe altarul cultu
noştri, adecă să rămânem Români, ce
culturale, cu care nimic alta nu ţintim, că întrunirea noastră de aici va forma
au lost şi dînşii. rei poporului nostru — am onoarea a
decât ca şi poporul nostru în limba sa şi o treaptă nouă cătră înălţimea idealu Vă saluta.
Din idealism răsare sentimentul de
prin limba sa în nobilă frăţească emu- lui nostru cultural, la care nisuim, De Dl Dr. George Dobrin, represen-
dreptate şi onestitate; să cultivăm acest
laţiune cu celealalte popoare, spre bi clar aduuarea geneneralâ a Asociaţiunei
sentiment cu mare zel, ca să nobilităm tant al »Societăţii pentru crearea unui
nele patriei comune, să ocupe pe teren deschisă. fond de teatru român«, salută adunarea
cultural locul acela demn, la care de caracterul poporului, să ’i ridicăm ni-
Dl Em ânuit Vngureanu, Directo volul moral; în munca noastră cultu cu următorul discurs rostit cu vervă
Provedinţă e chemat conform însuşiri
rul Desp. Timişoara al Asociaţiunei, rală să ţintim într’acolo, ca fiecărui oratorică:
lor sale, pe cari nici vitregitatea seco-
lilor nu le-a putut înăbuşi. salută adunarea cu următorul discurs: Român să i-se prefacă în instinct, ca Onorată adunare generală !
să fie om cinstit şi om de omenie.
Asociaţiunea noastră, mai cu seamă Prea Onorate D le Preşedinte / Moşii şi părinţii noştri, desbrăcaţi
de când activitatea ei se extinde asu P rea Onorat Comitet Central I Dar’ să ţinem cont de spiritul de egoismul ce caracterisează zilele
pra tuturor locurilor din această ţară timpului şi de împrejurările, în cari trăim noastre şi învăpăiaţi de ideal naţional,
locuite de Români, este singura institu- Inteligenţa română din despărţă să nu uităm că trăim într’o epocă, în la anii 1860 au alcătuit Asociaţiunea,
ţiune, care întruneşte toată suflarea ro mântul Timişorii, representată prin co care alăturea cu idealismul în grad ase care până la 1896 s’a restrîns numai
mânească din acest regat, îa ea se ma mitetul despărţământului, când a invi menea de mare domneşte şi realismul la Transilvania, ear’ de atunci şi-a întins
nifestează unitatea noastră, scopul ei tat Asociaţiunea pentru literatura ro sau mai bine zis materialismul, adecă aripile asupra tuturor ţinuturilor locuite
este acela la a cărui ajungere egală în mână şi cultura poporului român, ca tăria economică, sau puterea averii; — de Românii de sub coroana sf. Ştefan,
sufleţire putem conlucra: putem zice se-’şi ţină adunarea generală în ăst an să nu perdem din vedere, că un po şi care acum îşi ţine a patra adunare
deci —- variind o vorbă vestită — că în Timişoara, a voit să dee dovadă, că por fie el cât de idealist, dacă nu se generală în părţile bănăţene.
în tabăra Asociaţiunei se află poporul totdeauna e gata a sprijini instituţiu- nisueşte se ajungă şi la bunăstare mate Asociaţiunea e necondiţionat fă
român din această ţară. nile noastre culturale. rială, dacă nu se nisueşte să se întă tul idealismului, de-oarece vedem, că
Această tabără trebue să o apă Din motiv de mare însemnătate rească şi în avere, dacă pe moşiile şi azi veleităţi de natură materialistă de-
răm de ori-ce dujman, să o apărăm cu s’a aflat îndemnată această inteligenţă pământul moştenit dela părinţii lui se abia îi fac posibil înaintarea, desvolta-
